Un concurs care nu-i organizat de mine ci de Editura Publica, care are ca premiu o carte de Roubini. Pentru a-l castiga, trebuie sa explici cativa termeni economici.

Pe Karl il aveam intr-o vreme in Blogroll si el pe mine. Apoi el a divortat unilateral. Dar eu continui sa-l citesc si azi am decis chiar sa-l citez.

Nu cu mult timp in urma va povesteam despre .TEL si cat de fain e sa ai un domeniu care sa contina o carte de vizita virtuala si pe care sa-l poti folosi fara pic de hosting, nici macar gratuit. Ei bine, a-nceput sa prinda cheag un numar de telefon atat de international incat nu este legat de nici o tara. Si, desigur, mi-am luat.

O noua poveste cu spioni, iranieni si bombe nucleare a-nceput sa ma enerveze. Ce-ar fi sa-ncercam s-o privim dintr-o perspectiva mai mult sau mai putin istorica?

Cand fusei la concertul Nightlosers mi-a incoltit si mi-a ramas o-ntrebare-n crestet: cum ar suna Nightlosers daca in loc de nenii din grup ar fi niste cucoane? Recent, am aflat raspunsul, si-l impart cu tine.

E ziua Canadei (1 Iulie) si-am decis sa scriu iar pe teme pompoase. Nu stiu cine isi mai poate imagina ca-canada nu-i stat politienesc, dar sunt convins ca sunt multi. De cate ori "autoritatile" au avut ocazia, au ales calea cenzurii.

Stiu, n-am scris demult, dar am o scuza. I-am trimis USB DVB-T stick-ul lui Cartim. Desigur, ar mai fi si alte scuze, dar nu-s taman relevante pentru acest blog.

Cu ocazia lansarii unui nou Gand, mai giugiuc-bulzuc si poliglot, am descoperit cateva stiri pe care nu le-am mai vazut altundeva. Se refera la economie, ca acolo-i buba.

Cand Base a-nceput sa dea pasapoarte romanilor de peste Nistru, m-am bucurat pentru ei, dar mi-am pus si intrebarea cat de mult mi-ar place sa-si ia si secuii pasapoarte unguresti.. Si-apoi mi-am dat seama ca, de fapt, nu mi-ar pasa prea tare.

Planuiam sa anunt castigatorii concursului cu vreo 2 zile in urma, dar am intarziat din cateva pricini. Nu-i bai, ii anunt azi!

Am remarcat ca acest subiect a fost dezbatut in Romania. Taxele de proprietate sunt mult mai mari ca procent de PIB (ca sa nu mai vorbim de modul absolut) decat la noi si m-am gandit ca experienta mea personala ar putea fi interesanta in discutie. Desigur, eu vorbesc despre Toronto.

Cred ca nemultumirea colt cu ura pe care unii romani par s-o simta pentru Guvern si Presedinte are de-a face cu viziunea de erou mitologic. Mai precis, reprezentantii puterii sunt vazuti ca fiind capabili de eforturi supranaturale, si cand nu pot, dezamagirea paleste si distruge optimismul nerealist al alegatorului. Sau ii incurajeaza pesimismul suprarealist.