frustrari materialiste II: Scamatoria cu Nokia

Partea a 2-a din seria inceputa cronologic cu furtul din San Fran, de data asta despre un furt real petrecut in Romania, nu ca cel cu camera, care, kipurile, n-ar fi. Incepusem sa cred ca n-am mai patit asta, dar chiar deloc, dar dupa indelungi sapari in memorie, mi-am amintit. Nu prea ma gandesc la asta ca la un furt, ci mai degraba o oportunitate de a-mi lua un telefon mai nou, dupa care deja tanjeam. O singura data, prin 2002 sau 2004, mi s-a furat telefonul celular. Era un Nokia 7210 (1), care pentru vremurile alea era chiar avansat. Ajuns in Ro ii instalasem dictionarul romanesc ce-mi permitea sa trimit SMS cu predictive text input, il conectam prin infrared la Toshiba laptop si intram pe net prin GPRS, folosindu-l ca modem, si faceam backup la phonebook, mesaje scrise si posturile de radio din orasele prin care treceam prin Nokia Connectivity Suite. Puteam chiar sa "bat" SMS-uri folosind tastatura laptopului. Furtul s-a produs intr-un Maxi-Taxi de litoral. In timp ce stateam in picioare, cineva mi l-a saltat si i-am banuit imediat pe baietii care stateau jos in dreptul buzunarului meu. Ramasesera cu fetze impietrite, ca de sfinx, privind inainte. I-am cerut telefonului amicului cu care eram, ca sa ma sun pe mine si sa vad exact unde suna. El nu s-a prins si dadea din colt in colt gandindu-se la cat urma sa-l coste sa ma sune pe numar de Canada (eu fiind in roaming). Eu oricum i-as fi dat banii, ca n-am stat pe banii nimanui niciodata. I-am spus ca-i dau banii, el ca "de ce", eu "ce-ti pasa", el "da' spune-mi si mie de ce" si n-am vrut sa-i explic ce se-ntampla, de teama ca ma deconspir si-l inchid aia si sun degeaba, asa ca i l-am smuls si m-am sunat. Telefonul meu a-nceput sa sune cu sunetul distinctiv, polifonic (imi pusesem 9pm pentru Friends Group).

Dar inainte sa-mi dau seama exact de unde suna, amicul meu a sarit sa-si apere saracia si nevoile si neamul. Cei 2 (sau 4, nu mai stiu), au profitat de altercatie si s-au roit cu tot cu telefonul meu. Mi-a parut rau ca abia il deblocasem si-i pusesem dictionarul intr-un gang din P-ta Romana si inca nu apucasem sa ma bucur de ele. Oricum, asta a fost un prilej sa-mi cumpar un Nokia 5100 (2), care era mai nou, mai ieftin, si-avea in plus fata de 7210 lanterna, termometru, anti-shock, water resistance si longer battery life. Termometrul nu e tocmai folositor, fiindca tinandu-l in buzunar imi arata intotdeauna temperatura pelvisului meu, care-i cu mult mai mare decat cea ambientala si neavand ciclu nu ma intereseaza temperatura bazala. Anti-shockul si rezistenta la apa le-am folosit din plin insa si sunt motivul principal, pe langa lene, pentru care inca il mai am si n-am de gand sa-l schimb, trag de el pana crapa (m-a batut gandul sa-mi iau un N95 sau N82, ca are camera mai rapida, dar nu ma grabesc, ca n-am de ce). Este singurul telefon cu care am tupeu sa merg windsurfing si pe care-l pot folosi ca minge de baschet ca n-are nimic. De-atunci, am remarcat o apucatura idiosincratica apropo de moleculare: cineva iti poate da mult mai usor masina s-o conduci, prietena sa mergi cu ea in vacanta, camera foto s-o folosesti, laptopul sa-l iei cu tine, decat molecularul sa dai un telefon long-distance. Go figure! Furturile de frou-frou-uri tehnice, sunt practic oportunitati de a-ti reinnoi aparatele. De pilda, nu ma grabesc sa-mi cumpar telefon nou, dar mi-as cumpara numai daca 5100 imi dispare sau se strica (foarte slabe sperante la stricat). Momentan, initial ma atrage Nokia N95, care la inceput suferea de o camera prea lenta. N82 pare sa fi rezolvat problema, dar intre timp si N95 se pare ca a devenit mai rapid in urma unor firmware updates. Oricum nu ma grabesc. In schimb, recipienta camerei Canon (din partea a III-a, urmatoarea, a "frustrarilor") se bukura si se-ncalzeste cu ea :)

Surse

1. http://www.mobiledia.com/reviews/nokia/7210/page1.html 2. http://www.gsmarena.com/nokia_5100-367.php