Sunt oarecum luat prin surprindere si indiferent de cate glume am facut pe seama omului, parca-mi pare nitel rau. Stirea-i mult prea proaspata si-i de fapt prima stire babana pe care o aflu pe twitter.

Luiza care i-a adus in Toronto si pe Nightlosers vrea sa-i aduca pe Timpuri Noi. Care erau trupa mea favorita si pe care nu i-am vazut de-un car de ani.

Aud si vad. Si-apoi scriu.

Am scris de cateva ori despre Rusia si de obicei nu in termeni elogiosi. Iata ca un nou arest arunca sub reflector "drama" altor barbati, drogati si violati de o bruneta obsedata.

Am vazut nu demult chestii scrise cu fundu-n sus, si m-am intrebat daca pot pune asta si pe blogul meu. Decoamdata nu merge, probabil din pricina vreunui conflict sau greseli - o repar mai incolo, daca am timp.

Cateodata imi vine sa ma fac futograf. De pilda, atunci cand asist la o sesiune de fotografie in nudul gol. Ce urmeaza este undeva la granita – in zona artei, zic eu. Dar acei care considera plaja un loc de pierzanie se vor simti ofensati, so reader discretion is strongly advised.

Incepusem sa pove in articoul precedent de ce mi se mai intampla mie, in speranta ca ar putea folosi altora. Aici continui si inchei.

Week-end-ul e timp de articole tehnice, cum nu prea am mai scris in ultima vreme, si m-am gandit sa zic de blogoree si peugen care sunt nefunctionale, iutub care mi-a cenzurat un videoclip mai vechi, si alte copyright-uri, etc. Chestiile astea au mai multa relevanta pentru bloggeri / webmasteri.

Am fo recent pa tloen, sa ma adap cu cultura elitista, d-aia cum imi place mie. Si dintr-un test de romanism, am agiuns la poezie neo-urbana, care mi-a placut asa de mult c-am si recitat-o.

Intamplarea cu galeria de arta si suprarealismul este un prilej de a privi in trecut, la inceputurile acestui curent si chiar si la inceputurile mele...

Am fost miercuri la Art Galery of Ontario (sau, in celalalta limba uoficiala, Musee des beaux-arts de l'Ontario) si m-am ciocnit iar de imbecilism constipat, desi de asta incercam sa scap. Si-astazi tlön ma love-ste cu un articol despre Mihail Sebastian si Eliade.

Cand generalul de securitate Ion Pacepa a cerut azil politic in US, Ceausescu a avut un microinfarct iar Andries a scris celebrul sau blues. De-atunci, ghinaralul nostru a scris cateva carti care insa nu au prea fost luate in serios. Dupa introducerea si Stronach, il luam pe Pacepa in colimator (“unde e tipografia?”)

Continui povestea cu Stronach si Pacepa. Dupa scurta introducere in contextul nord-american de propasire a industriei auto(htone), ajung in sfarsit la subiectul din titlu.

Problemele cu care se confrunta industria automobilelor peste tot in lume si in special in USA sunt bine-cunoscute. Dar ultimele cateva zile au adus cateva importante stiri noi: Frank Stronach, miliardarul canadian care a creat Magna, cumpara bucatile europene de GM din Europa si Ion Pacepa, generalul de securitate fugit in State isi da cu parerea despre ce se intampla in industria automobilelor. Si cum opiniile / actiunile lor par oarecum contradictorii, nu poat decat sa ma intreb: E Frank Stronach prostanach sau Pacepa dus cu EBa?

In restul lumii, 1 Iunie inseamna ziua copilului. Aici in Toronto, anul acesta 1 Iunie marcheaza niste evenimente mai importante decat in alti ani, cum ar fi noi reguli pentru trecerea frontierei in USA si deschidera adoptiilor.

In week-end-ul ce taman a trecut, o fundatie i-a invitat pe cei doi fosti presedinti (G. W. Bush si Bill Clinton) la o sezatoare in Toronto. Frank McKenna, fost ambasador canadian in US i-a moderat si regulat.