Vă rugăm să ne spuneţi despre istoria Băncii Naţionale din România. Care sunt legaturile pe care bănca centrala le are cu principalele instituţii financiare din ţară şi în străinătate?

Banca Naţională din România a fost înfiinţată în 1880, a saisprezecea banca centrală din lume. Inspirata de modele de instituţii similare din Franţa şi Belgia, banca noastră marcheaza a 130-a aniversare în acest an. Inca de la inceput foarte certificatul de nastere NBRs a fost legat de Banque de France, în termeni de organizare şi de sistemul contabil. Asta a însemnat, de asemenea, am avut atât de aur şi argint, în timp ce bancnotele au fost tiparite prima la Banca Franţei în 1880-1881. Aceasta a fost conexiunea cheie până la al doilea război mondial. Am avut, de asemenea, legături istorice speciale în perioada interbelică, cu colegii noştri din Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia. Din păcate, după al doilea război mondial aceste legături aproape a dispărut ca sectorul pornit intr-un sistem mono-bancar într-o economie de planificare centrală. După prăbuşirea comunismului, la începutul anilor '90, renaştere a sistemului nostru bancar a fost susţinută de către bănci occidentale. Din nou, am la locul Banque de France pe partea de sus a acestei liste. Banca Naţională a Belgiei a fost, de asemenea, foarte activ aici, în special în operaţiunile FOREX şi pe pieţele valutare, în timp ce olandezii Banca Naţională a fost implicată în procesul de supraveghere şi Banca Naţională a Austriei ne-a ajutat revigora sistemul de plată. dItalia Banca ne-au sprijinit în operaţiunile de pe piaţa monetară şi, de asemenea, a beneficiat de asistenţă de la Banca Angliei. De aproape 15 ani am fost un importator net de cunoştinţe, membrii nostri fiind instruit personalul din Londra, New York şi, din nou, în Franţa. De-a lungul ultimilor ani ne-am mutat într-o poziţie de părinţi şi acum suntem exportatori de cunoştinţe - în Balcanii de Vest, partea de est a Europei şi Orientul Mijlociu. De asemenea, am reuşit să exporte un director pentru regiunea Oceanului Indian. ITSA istorie bogata.

Puteti să ne daţi o privire de ansamblu a economiei din România, axându-va în special pe piaţa financiară?

Până în 2009, am avut aproape nouă ani de creştere economică continuă, cu o creştere medie de aproximativ 6 la sută. În ultimii 2-3 ani, creştere au depăşit şapte la sută, inclusiv în 2007 şi 2008, când, din păcate, am avut semnale clare de supraîncălzire. Expansiunea creditului a fost prea rapide şi prea generoase, politica fiscală a fost Lax, o politică pro-ciclice şi deficitul de cont curent a crescut faţă de 14 la sută în 2007. Balonul a fost acolo când criza a izbucnit. Exporturile purtat greul a turbulenţelor. Dar a fost mai mult decât atât - bancilor-mama au devenit mai puţin generoase, cu filialele lor aici, cu linii de credit şi de intrări de capital în scădere. Acestea au fost cele două canale principale prin care criza financiară şi economică a lovit România. În plus, ne-am confruntat o corecţie, şi anume reducerea deficitului de cont curent nesustenabile. Am încercat să fac cât mai mult posibil la o aterizare lină, dar nu a fost exact ca asta. Tunderea de stabilire a deficitului de cont curent la 5 la sută nu a fost un proces buna la toate, si a fost cea mai mare parte susţinută de sectorul privat. Se pare mai mult ca o aterizare dură, dar nu a fost un accident, deoarece implica o depreciere a leului de numai 10 la sută, iar am ramas la control, inclusiv faptul că am confruntat cu atacuri speculative. De credit scazut la 60% la aproape de zero si am vazut unele de restructurare şi schimbare în concentra în rândul băncilor. Creşterea economică, de asemenea, a scăzut brusc de la 7 la sută, la aproape -7 la sută, dar acum începe să se ridice din nou. Ce cautam puţin acum nu este numai pentru a reveni la creşterea economică, dar, de asemenea, la un durabile, de sunet şi de lungă de creştere economică de durată.    

Având în vedere recesiunea economica globala, care sunt acţiunile întreprinse de către Banca Naţională, în scopul de a depăşi criza?

Am avut multe de făcut pentru că politica noastră nu a fost pro-ciclică. Din păcate, datorită nivelului de dezvoltare economică a ţării şi pentru că politica fiscală a fost pro-ciclică a existat puţin loc de manevră pentru a stimula economia. De fapt, am avut această cameră, deoarece în 2006, 2007 şi, de asemenea, în 2008 am încercat să contrabalanseze politicii fiscale laxe prin înăsprirea politicii monetare, creşterea ratei dobânzii şi, de asemenea, prin creşterea rezervelor minime obligatorii la 40 la sută în valută exprimate pasive-o destul de ridicate, în fapt, cea mai mare din Europa. Masurile noastre menite să descurajeze valută de creditare ale căror rapidă expansiune, în special pentru debitori unhedged, este foarte periculos. Cu toate acestea, din cauza diferentialului de dobanda, ratele mari ale dobanzilor au avut un impact mic, de aceea am crescut rezervele minime obligatorii şi am fost urât pentru că, în perioada 2007-2008. Dar, în 2009, aceste rezerve s-au dovedit a fi rezervor imens de bani pentru băncile comerciale la Banca Naţională din România şi ne-am redus treptat rezervele minime obligatorii FOREX de la 40 la sută la 25 la sută, în timp ce cele pentru pasivele denominate în lei a scăzut de la 15 la sută la 20 la sută. Vom continua să reducă ratele rezervelor minime obligatorii şi am tăiat, de asemenea, rata dobânzii de politică monetară până la şapte la sută faţă de 10,25 la sută. Este probabil să continue în această direcţie. Am facilitat de asemenea, unele norme prudenţiale pe care ne-a servit bine atunci când a fost de supraîncălzire a economiei, dar a devenit prea strâmt acum. În acelaşi timp, am încercat să menţină un moral bun în pieţele; consolidarea încrederii şi credibilitatea politicii monetare. Acest lucru este foarte important. Noi contrabalansat rapoarte sumbre privind România spunând ţară ar implicit sau martor masiv 30-40 deprecierea leului la sută. Nu in ultimul rand, am plătit preţul pe parcursul recesiunii ca deprecierea dus la creşterea inflaţiei. Ce facem spera acum este de a menţine deficitul de cont curent la niveluri în prezent sau în zona de 6-7 la sută din PIB. Este important să rămână în acest domeniu, dar, de asemenea, depinde de ISD - ar trebui să fie cea mai mare parte acoperite de ISD. Sperăm de asemenea pentru a vedea o rapidă nu treptată, deoarece acest lucru va duce la o evoluţie în formă de W-o creştere economică durabilă însoţită de dezinflaţie.

Puteţi să ne spuneţi cum este moneda românească (RON) legata de moneda europeană, de vreme ce România intenţionează să adere la zona euro în 2014?

Avem o rata de schimb flotant administrat regim, în timp ce strategia noastră de politică monetară este de ţintire a inflaţiei. Am stabilit obiective anuale IPC cu o bandă de variaţie de 1 la sută. Dar, ca accizele pe ţigarete au crescut şi există o mulţime de fumători în ţară -, deci limita superioară a benzii marginal a fost depăşit. Cu toate acestea, inflaţia de bază pe care o politica noastră este de a influenţa - alunecat spre mai puţin de trei la sută. Perspectivele pentru 2010 nu este optimist că nu este bun pentru banca centrală să fie prea optimist, dar este pozitiv. Noi încercăm să evite euforie pentru că ştim că există încă multe de făcut în special în reformele structurale.

În ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ne-am recent înfiinţat un comitet formală şi până în aprilie, vom lansa, de asemenea un Cartea albă privind sarcinile noastre pentru a crea un cadru de cooperare cu guvernul. În ceea ce priveşte criteriile de convergenţă, avem doar datoriei publice, care este cu mult sub 60 la sută, ne intalnim in acest moment. Scopul nostru, la BNR, este de a relua creşterea economică, dar cu o inflaţie scăzută.  Pe partea guvernelor, în opinia mea, este adevărat că mai avem încă o marjă în domeniul datoriei publice, dar acest lucru nu înseamnă putem continua cu mari deficite bugetare mari, ca deficitul de 7 la sută am avut anul trecut. În 2010, astfel cum este prevăzut în acordul cu Uniunea Europeană, FMI şi alte instituţii internaţionale, trebuie să le taie la mai puţin de şase la sută şi la mai puţin de trei la sută până în 2012. În plus faţă de aceste criterii, există încă o mulţime de lucruri de făcut. de adoptare a euro înseamnă integrarea monetară şi schimbarea monedei.

Care va fi impactul social, cultural şi economic al aderarii la zona euro în România?

Cred ca principalul avantaj al adoptării monedei euro pentru România va fi de încredere, atât pentru investitorii interne şi internaţionale şi a populaţiei. Acest lucru este foarte important pentru că suntem la graniţa Uniunii Europene. În termeni economici, este foarte probabil să aibă aproape toate beneficiile de adoptare a euro, dar pe termen lung, este important să se pregătească bine la adoptarea, de a avea o rată de schimb este cazul - pentru a evita ceea ce se petrece în Portugalia, Grecia şi Spania acum. Există dezbateri aprinse peste pierderile masive în termeni de competitivitate. I dont vrea să comentez prea mult pentru că este ceva care nu sa întâmplat, dar eu cred că acest punct de vedere politic ar putea fi un obiectiv comun pentru toate părţile pentru a realiza până în 2015. Este un obiectiv realizabil, care necesită o mulţime de eforturi. Acesta va fi un catalizator la fel cum sa întâmplat cu aderarea la UE.

Salarii şi tendinţele şomajului sunt un aspect crucial. Dacă de către toate forţele economiei de piaţă ne-ar păstra o conexiune lung şi stabil între salarii şi creşterea productivităţii, acest obiectiv este realizabil. Pentru că, nu este imposibil pentru majorarea salariilor în termeni nominali - in cazul nostru salariile au crescut prea mult in termeni nominali over 2006 - 2008 - dar aţi putea afla că acest lucru ar putea fi mai mult decât ceea ce economia ar putea oferi şi apoi, doar o corecţie cum sa întâmplat anul trecut, ar avea loc. Prin urmare, în cazul în care corelaţia salariu-productivitate este în loc, este posibil să ridice nivelul de trai.

Care sunt principalele potenţiale sectoare economice ale Romaniei pentru investiţiile străine directe?

România s-a dezvoltat rapid in special pe piata masina Dacia, detinuta de Renault este un exemplu perfect - dar am lipsa de infrastructură. De asemenea, prin intermediul turismului am putea vinde, de asemenea, unele dintre produsele noastre, vin de exemplu, care ar putea reflecta în exporturile indirecte. Vreau să subliniez că Dacia, cu exporturi în creştere cu aproximativ 55 la sută în primele două luni ale acestui an, este o dovadă foarte bună a modului în care se poate transforma criza într-o oportunitate.

Ne puteţi spune mai multe despre experienta dvs profesionala?

Am avut şansa de a contribui la reconstrucţia unei instituţii-cheie ca banca centrală. Este incredibil de provocatoare, în special pentru a restabili reputaţia şi respectul instituţiei.
Am fost numit în funcţia de guvernator al băncii centrale la 1 septembrie 1990 şi am fost la conducerea instituţiei de atunci, cu excepţia de un an, în 2000, când am fost prim-ministru. prima mea vizită în străinătate în calitate de bancher central a fost la Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), în Basel, deoarece banca centrală română este un membru fondator al acestei instituţii. Mi sa spus ca am fost cel mai tanar guvernator în acest secol. Şi acum, eu nu am de gând să fie cel mai vechi, dar cel mai lung-servire.

În viaţa personală realizările mele cheie sunt economist fiica mea a absolvit Academia de Studii Economice, la fel cum am făcut, şi de la Harvard - şi fiul meu care este în prezent studiaza Design Interior de la Universitatea de Arhitectură.

Care este mesajul dumneavoastră pentru investitori şi cititorii LExpress şi WInne.com în ce priveste potenţialul de afaceri al Romaniei?

Economia românească sa mutat de la ultima recesiune de ani. Am prefera o redresare treptată, dar de lungă durată şi durabile. Aceasta este o invitaţie de a investitorilor de a contribui la dezvoltarea economiei româneşti. Soliditatea sistemului bancar, măsurată prin rata de solvabilitate, consolidată în picioare anul trecut la 14 la sută, iar acest lucru oferă şanse bune pentru o redresare economică durabilă.

Interviu de: Boudou Gueffai şi Danni Sara