Legea invatamantului, despre care am mai povestit in curriculum vs legea educatiei, PISA 2009 si salariul universitarilor a fost nu demult declarata constitutionala. Daca vorbeam despre motivarea profilor, ar fi util sa vorbim si despre motivarea elevilor. Fie ca te afli in tara si gandesti ca puradeii de azi, in loc sa-ti plateasca tie pensia cand vei fi mic, alb si tremurand iti vor da in cap fiindca asta este tot ce stiu sa faca sau te afli in afara tarii si ai probleme cu echivalarea diplomei din tara din pricina gloatei de analfabeti care ies in ultima vreme din facultatile de-acolo si "emigreaza" in containere, legea invatamantului pentru care guvernul planuie in curand consultatii ar trebui sa te intereseze.

Decizia Curtii Constitutionale (i.e., ca legea invatamantului este constitutionala) este practic o victorie pentru ministrul Daniel Funeriu si indirect Base. Guvernul a facut serioase concesii “partidei universitarilor” probabil necesare pentru a asigura votul PSD-ist din Curtea Constipationala:

• în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist
• directorilor de scoli iniţial li se interzicea să fie membri de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice

..dar a si inasprit prevederea antinepotism: rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.

Dincolo de opiniile mele, exista o gramada de reactii la legea invatamantului, mai mult sau mai putin pertinente: MontanTV gaseste ca ridica probleme, GorjTV se revolta, banulbotosanean gaseste contradictii, ArtpressTV il citeaza pe PSDistul Tututianu, PNLista Maria Cristea si anunta promulgarea, TVR gasesti schimbari fundamentale, alphapitesti vede un conflict in coalitie si contestatii, studentii ieseni protesteaza ca si cei craioveni, ColumnaTV vede controverse dar si lideri multumiti, Basescu vorbeste in Ludus (2) cat si in Covasna, un cinic o considera o mizerie samd.

Nu sunt un mare fan al profesorilor universitari care obtin premii in ciuda plagiatului dovedit. Dincolo de lupta cu universitarii (ceea ce guvernul numeste “depolitizarea managementului scolii” – lupta care s-a tradus in reguli substantial diluate, legea (PDF, se deschide jos) contine cateva prevederi mai mult sau mai putin salutare:

1. admiterea la liceu sa va face 70% dupa “portofoliul educational” (i.e., comportament, absente, atitudine, dorinta de invatare, implicare la ore) si rezultatele la evaluarea nationala si 30% examenul care se da la nivelul fiecarui liceu – teama mi-e ca vom gradua o generatie de fakers, care vor fi foarte pregatiti in a se preface ca le pasa
2. evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică – cam ce spuneam in motivarea profilor, dar ar trebui ca testele sa fie standardizate la nivel national
3. clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc sau distrug patrimoniul; modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şamd – asta n-ar trebui sa fie ceva nou, iar largirea invatamantului primar este o idee buna
4. imparte in: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal (este bine ca scoala primara creste cu un an, dar imi pare o idee proasta trecerea clasei a IX-a de la liceal la gimnazial – va crea probleme)
5. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu frecventeze orele de religie - ar trebui invers, sa mearga la ele NUMAI cu solicitare scrisa
6. în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română - normal
7. bacalaureatul sa va da din probe “transdisciplinare” – e.g, la “stiinte” un examen va fi compus din aspecte legate de chimie, fizica, biologie sau stiintele naturii. – o fi bine, o fi rau, ce e scris si pentru noi..
8. la cursul primar nu pot fi mai mult de 20 de ore pe saptamana, la cursul gimnazial maxim 25 si la liceu maxim 30 de ore pe saptamana, cu tot cu orele .. de dupa ore (After-school-ul) – probabil cea mai mare greseala; scolile cele mai de succes sunt cele care fac din invatat o activitate constanta

Aceasta idee din punctul 8, cum ca bietii copii nu tre’ sa fie “chinuiti” prea mult la scoala si ca trebuie sa petreaca acolo cat mai putin timp este fundamental imbecila. Gladwell descrie cateva cercatari din ultimele cateva decade care par sa incline balanta nature v nurture in favoarea celei din urma; mai precis, mediul si educatia sunt mai importante pentru succes si devenire decat IQ-ul si zestrea genetica. In Outliers: The Story of Success, este prezentat neurologul Dr Daniel Levitin (PDF) si “regula celor 10000 de ore” (CMAJ), conform careia toti cei care ajung sa aiba succes intr-un anumit camp de activitate, de la Beatles la Bill Gates (vezi 1, 2), datoreaza mult mai mult practicii si exercitiului decat “talentului”. Cu cat fortezi creierul sa rezolve anumite probleme – computere, muzica sau orice complex – mai mult timp, cu atat cresc sansele sa se formeze trainic acele sinapse neuronale care sa permita executarea acelei directive in mod optim, cat mai aproape de perfectiune.

Am cedat presiunilor externe si-am spart acest articol in mai multe parti. In urmatoarea ne uitam la timpul petrecut in scoala si de ce e important sa fie mai mult, nu mai putin iar intr-a III-a vorbim despre platitul elevilor.

Sources / More info: realitatea-legea-ed, mateinfo, wiki-nature-nurture, stirea-inv