Also Sprach Zamolxis

britannica print edition post-mortem

2012-03-21T10:09:00.001-04:00

I learned a few days ago that Britannica will discontinue its print edition, so I go back in time to track my path in this world of "infinite and instant knowledge".

I was lucky enough to be born in a home with tons of books and was taught to read long before going to school. I never got to read them all, there were thousands of titles. By the time I was in primary school, I had more questions than my parents could answer (they tried, but their answers no longer satisfied me). It took me a while to figure out that I could find answers in our numerous dictionaries and encyclopediae (Larousse, Quillet Flammarion and a locally produced "little encyclopedic dictionary").

“Honest books make the reader honest, at least to the extent that they lure out his antipathy and hatred, which cunning prudence otherwise knows best to conceal.”

—Human, All Too Human, “Assorted Opinions and Maxims,” §145 (excerpt).

Soon enough I wanted more, but my school did not have a library. The local library was small and dark and overseen by a librarian lady with glasses and a "large presence" who wasn't very good with people. She never had any of the books I needed and I had the feeling she was expecting bribes.

When I was about to leave the country I had to learn English. I only studied French, German and a bit of Latin in school; I knew a few English words from movies and the aborted private lessons I once took with various tutors, never more than 3 with each. I thus purchased a membership card for the British Council and studied a few of the courses with audio tapes. I learned to read well but when it came to talking I was much like the “engineer stereotype”: intelligent eyes, no words coming out.

When the time to leave my native country came, I stole two books from them: International Business English and another one on negotiating. I was afraid that I may end up in a situation where I don’t have a good command of the English language, I don’t have a job and library membership would cost more than I could afford.

I then made it to Canada and discovered the amazing library system. I could order books online from any library in the entire city and get a phone call when it was available to pick up at the local library. Books were easy to find and easy to search for and often times I'd be looking for a book on a subject and find a much better one right next to it. I could find simple, easy to read books on virtually any subject, so I became a bookworm, like Sorescu’s Don Juan.

Then, sometime in the 90s, I discovered the Internet. It was small enough that I did not really need a search engine, I could just get by with my Mosaic bookmarks and the ability to search within them. There was so much info available but back then “the web” was only one of the many ways to discover info. I bought “Internet for Dummies”, read it and I instantly became my own best librarian. There wasn’t anything I could not find or download. I remember pirating Microsoft Encarta (and another one, I can’t remember – Grolier or something), installing it and never using it. I simply could find any article I wanted on Altavista (Astalavista.box.sk for security, underground stuff). Or IRC / Usenet for more interactivity.

The English books I had from Romania were now useless to me. I gave the one on negotiating to a friend (or someone stole it from me – can’t remember) and years later, I tried to return the IBE book back to the British Council location I stole it from. That caused hilarity and they didn’t want to take it back. It was a student booklet, a teacher booklet and an audio tape and nobody wanted audio tapes anymore.

Then the web exploded, Altavista could no longer keep up, Google came along, then Wikipedia. Wikipedia was such a game changer that it attracted instant hatred from all the pompous profs and other bastards who would subsist solely on their monopoly on knowledge.

The demise of Britannica’s print edition is only a natural, evolutionary step forward. It is also a reminder that if it’s only snobbism and denial of your use of Wikipedia that prevents you from donating to this project, you will rot in knowledge hell :)

Sources / More info: mash, wiki-r, cn-study,

asa.zamo.ca, encyclopedia, learning, british council, international business english, books, larousse, nietzsche, wikipedia, britannica, library, carte, carti, biblioteca (Tags)

cumpara din canada @ zamo.ca

2012-01-12T01:30:00.000-05:00

Canadian Shopping Assistance - Recently, a friend of mine inquired if I can purchase something for her. Explic aici in ce conditii pot cumpara si trimite “chestii” pentru romanii din Ro.

Incep prin a remarca un articol mai vechi despre un concurs unde ofeream, printre alte premii, acest “shopping service”:

am fost intrebat in trecut daca pot cumva sa cumpar produse in principal electronice pentru altii si sa le trimit peste ocean contra comision; ca premiu pentru acest concurs ma ofer sa cumpar asa-ceva online (dell.ca, ncix.com, tigerdirect.ca, amazon.ca etc) cu bani trimisi prin PayPal si sa trimit apoi la adresa ceruta fara nici un comision sau taxa din partea mea, ba chiar cu o subventionare de CDN$10 a costului postal de retrimitere in tara; pentru o trimitere prin posta normala aceasta subventie ar putea acoperi costul total

Iata si un fragment din emailul prietenei mele:

Salut oamenii muncitori!

Am incercat din nou sa te sun, de mai multe ori, am reusit chiar sa intru in contact cu Ceausescu (si nu spiritual), dar, evident tot nu am dat de tine. Cred ca nu sunt pregatita inca, mai trebuie sa trec niste teste. Eu mai incerc, sunt perseverenta. ma antrenez in mod asiduu.

Vreau sa te intreb ceva, de fapt sa ma ajuti intr-o problema, daca poti. Uite, eu vreau sa imi iau un aspirator smecher, se numeste Scooba, de la Irobot. L-am cautat in Romania, am facut si o comanda, se pare ca fiind o chestie relativ rara, furnizorul nu il are pe stoc,o sa il aduca in curand, candva in secolul XXI. Ce-ar insemna daca ti-as trimite tie banii sa mi-l iei si fie sa-l aduci personal cand vii, daca vii (are in jur de 5 kg), fie sa mi-l trimiti prin posta? Tu ai idee ce inseamna chestia asta, cam care ar fi costurile (transport, vama)? Am mai auzit ca un cetatean din afara Romaniei poate cumpara de aici aparatul, la scoaterea din tara i se scad 24% (TVA, cred) si apoi daca il baga inapoi in tara ca obiect personal, iese totul la un cost mult redus. Ma rog, asta in cazul nostru nu e o varianta tocmai buna, dar ti-am prezentat-o ca poate iti mai vine vreo idee. Iti dai seama, apropo, ca ma gandesc si la costuri, el aici costa in jur de 2000 lei, pe site la ei am vazut ca ar fi 500 dolari, cu ce ar mai fi ptr transposrt, vama, nu stiu unde ies mai ieftin. Deci, daca ai vreo solutie/varianta,este binevenita.

Scopul meu in mijlocirea unei astfel de tranzactii nu este profitul. Exista oameni care se specializeaza in meserii precum “shopping assistant”, dar nu-s eu acela. Pentru mine activitatea de shopping este o pierdere de timp producatoare de nervi prin care trebuie sa trec in mod regulat in scopul de a trai. Am remarcat ca exista oameni, in cea mai mare parte de persuasiune feminina, pentru care shopping / acumularea de bunuri materiale este o placere / bucurie. In contrast, eu ma lupt de cativa ani sa scap de prostii de prin casa, unele perfect functionale si aproape nou-noute (asta fiindca ma costa sa le arunc la gunoi plus ca ma capatuiesc cu un oarecare sentiment de vinovatie si ma gandesc ca tot asa cum eu cumpar unele chestii used, poate vor si altii sa faca la fel) si cu mult efort si pierderi fianciare pricinuite de tampitii de la PayPal (chestii despre care voi scrie cat de curand) si am reusit abia in proportie de 50%.

Cu multi ani in urma, cand am calatorit prin Europa, am plecat fara camera foto gandindu-ma ca-mi voi lua una digitala de pe drum. Spre surprinderea mea, preturile europenilor erau in medie cam duble fata de cele practicate in America de Nord, chiar incluzand transportul. Am sfarsit prin a-mi cumpara o camera foto foarte ieftina (cu film!) pe care o mai am si acum.

bots

Cat timp eu nu scot un profit si fac asta pentru prietenie sau contra scrierii unui articol, cat si pentru a evita “frictiuni” ulterioare, este preferabil sa stii exact ce vrei sa cumperi, de unde, cat dureaza si cat costa. Din fericire, poti face asta onlain, unde -in lume- te afli (tu personal) neavand nicio importanta. Mai mult, daca ai un serviciu de telefonie VoIP cum am eu, poti suna customer support de la magazinele respective pentru costul de $0.01/minut, sau gratis daca sunt toll-free (1-800, 888, 877, 866, 855). Activitatea de comparison shopping este ajutata de shopping bots, cum ar fi:

ShopBot.ca – poate cel mai vechi si cel mai amplu (since 2004)
ShopToIt.ca – cele mai multe categorii de produse, since 2005
DealGenius.ca – formerly wishabi, foarte multe exclusive features, licentiaza search engine altora, cum ar fi CanadaPost.ca/shopper sau Bing.com/shopping
PriceCanada.com – pornit de un forum, ofera price history si alte features (inclusiv iPhone app) dar sunt specializati in electronice si computer
PriceBat.ca – cele mai multe magazine de electronice
PriceGrabber.ca – unul dintre primele si cele mai bune bots; au inceput in USA, s-au extins in Canada si-acum vad c-au ramas in urma
PriceDX.ca – foarte mic, numai electronice si computers
AllShopping.ca – nu m-ar mira sa fie sub licenta wishabi; pare asociata cu ShopRover.ca si ShoppingSearch.ca cat si cu agregatorul de articole AllArticles.ca

Unele dintre cele de mai sus au si o sectiune de comentarii.

forums

Daca ai intrebari de pus si vrei sa stii cum s-au descurcat si altii cu produsele respective, cel mai bine intri in forums si blogs. Eu am un astfel de blog la ConsumedConsumer.org, dar nu il tin suficient de actualizat pentru a-l oferi ca exemplu. Cele mai cunoscute si traficate astfel de site-uri raman RedFlagDeals.com, PriceNetwork.ca si SmartCanucks.ca.

Reviews gasesti de obicei pe Amazon.com cat si NewEgg. Pentru produse de larg consum recomandati sunt ConsumerRerports.org. Inceputa de catre niste oameni care s-au trezit in 1936 ca aproape tot ce cumparau se strica imediat si-au pornit un non-profit, Consumers Union. Intrucat isi fac banii numai din ce platesc membrii, sunt sau ar trebui sa fie destul de neutri. O alta companie ar fi Stiftung Warentest.

recomandari

Cum spuneam, activitatea de shopping nu este o placere pentru mine si nu intotdeauna am timp sa stau sa caut oferte (deals) sau cel mai avantajos pret. Asta-i si motivul pentru care prefer sa cumpar de la Costco (despre care am vorbit cand cu mancarea), un wholeseller / en gros sau “angro” cum inteleg ca se cheama in Ro. Pentru a putea cumpara de la ei platesc o legitimatie de vreo $100 / ani (executive); ar putea costa si mai putin, dar asta am, atat platesc. In schimbul acestui cost anual obtin produse de calitate deasupra mediei si garantii exceptionale, cuplate cu o selectie oarecum limitata. Selectia limitata este de fapt un bonus: nu am cu ce pierde timpul, l-au pierdut ei in departamentul procurement, alegand pentru mine. Faptul ca pot cumpara orice computer sau produs electronic si am 90 de zile pentru a ma lamuri daca-l pastrez sau il dau inapoi pentru full refund imi permit sa aman sau chiar sa sar peste comparison shopping. O astfel de garantie generoasa practic ma asigura ca ei vand numai produse de calitate la un pret rezonabil, deseori minim, dat fiind ca daca ar vinde lamai (adica porcarii), ar avea prea multe returns si ar pierde bani.

Multe din produsele de vanzare in warehouse pot fi cumparate de pe site-ul lor, Costco.ca pe care, cum spuneam, l-am prezentat cand cu mancarea. Alte site-uri cu oferte bune:

amazon.ca – Desi nu au o gama la fel de larga precum Amazon.com, au si ei free shipping cat timp cumperi peste un anumit prag si vand si produse electronice, deseori la pret minim
dell.ca – Nu vand numai laptops ci si produse electronice si de computing facute de altii; shipping is always included si au sales customer service rezonabil
newegg.ca – Ultimul racnet cand e vorba de computere si electronice; good user reviews section si oferte speciale saptamanale
ncix.com – Initial numai in Vancouver, si-au deschis recent si cateva reprezentante in Toronto
tigerdirect.ca – produse destul de noi si uneori exclusive; din pacate, vand deseori produse cu promisiuni de MIR care nu se concretizeaza
dealextreme.com – online retailer din China, produse foarte ieftine cu shipping inclus; am renuntat sa mai cumpar de la ei dupa ce am comandat un telefon GSM “iFone” cu dublu GSM card pentru vreo $100-200 pe care nu l-am mai primit
homedepot.ca – articole “de casa”
canadiantire.ca – ca si homedepot, dar “mai canadian”
walmart.ca – ca si cele de mai sus, dar “yankee-style”
futureshop.ca si bestbuy.ca – in principal electronice, dar selectia si customer service mai slabe decat la competitie; se axeaza in principal pe vanzari “brick & mortar”

Alte site-uri care se specializeaza in a nota astfel de “e-tailers” sunt bizrate.com si shopzilla.com .

taxe

Cineva dashtept zicea odata ca ai numa’ do’o certitudini in viata: muoartea si taxele. E greu sa afli cand mori, dar in privinta taxelor poti sa-ti faci o oarecare idee prealabila.

Taxa principala “VAT” in Ontario este HST (wikipedia link below) si are o valoare de 13%. Pe langa HST, pentru bunuri importate din USA se aplica aditional “duty” + brokerage fees (pentru acestea din urma CanadaPost ia cel mai putin: $8.50). Este dificil de calculat cat sunt aceste taxe in total dar link-urile din surse pot fi de ajutor. Un site care contine un astfel de calculator este finalcost.com

Sub NAFTA, duties nu se aplica in cazul bunurilor pentru uz personal care au fost facute in America de Nord. Aceasta exceptie nu este (evident) valabila in cazul majoritatii bunurilor care au fost facute in China sau care sunt importate pentru altii sau de catre terte persoane care nu sunt cetateni canadieni. Pentru produse care nu sunt facute in America de Nord (sub NAFTA) s-ar putea aplica regulile WTO care rezulta in taxe uneori mai mici decat sub NAFTA.

In general, prefer sa evit complicatii ilegale inutile si prefer ca tot ce fac sa fie perfect legal. De pilda, daca as importa ceva din USA cu scopul de a vinde in Romania si nu as plati duties, as putea fi invinuit de evaziune fiscala-un risc pe care nu intentionez sa mi-l asum. Pe de alta parte, daca import ceva cu pentru a face un review pentru ConsumedConsumer sau un video review si apoi il trimit unor prieteni din Romania fara nici un profit, si fac asta o data in 10 ani (de fapt, n-am mai facut asta pana acum), nu imi poate imputa nimeni ca am incalcat vreo lege. Nu sunt dispus sa cumpar ceva din Ro pentru a retrimite inapoi – prea multa bataie de cap si in plus, daca as face asta ca serviciu pentru care sunt platit, comisionul pe care eu l-as percepe + costurile aferente ar depasi probabil banii economisiti printr-o astfel de misculatie.

shipping

Este de obicei dificil sa calatoresc cu cutii mari, cu atat mai mult cu cat am propriile bagaje. Mai mult decat atat, in ipoteza ca aduc vreo cutie nou nouta cu mine imi cresc sansele sa fiu trimis in inspectie de vama, sa pierd timp cu ciubucari sau sa ma trezesc declarat terorist fiindca am incalcat cine-stie-ce lege nemaiauzita; prefer sa nu fiu pus in astfel de situatii si sa trimit obiectele cumparate prin posta.

Poti calcula costul unui astfel de transport pe sit-ul CanadaPost.ca unde apesi pe “Find a Rate” in menu-ul din stanga sus, cat timp cunosti dimensiunile pachetului si greutatea acestuia. Daca nu le cunosti, este uneori posibil sa le afli la Amazon.com. Mai trebuie sa stii si codul meu postal, dar poti folosi orice cod postal de Toronto, cum ar fi M2J 2L7. Calculatorul CanadaPost iti va arata nu numai toate variantele de expediere in privinta costului, dar si cat timp dureaza (ETA).

Daca obiectul cu pricina este voluminos sau greu, va trebui sa programez un “pickup” – adica sa vina sa-l ia. CanadaPost imi ia $4 pentru acest serviciu, dar ultima data cand am apelat la ei au venit si n-au ridicat coletul. Intr-o astfel de situatie sunt nevoit sa trimit cu un Taxi Courier pana la cel mai apropiat Post Office (pe care il poti gasi online la CanadaPost.ca daca vrei sa ma verifici), care costa cam $7. Daca vrei sa verifici costul, poti cu link-urile de mai jos (eu prefer Beck). In prezent si din 2011, acestea sunt:

By Distance: One to Four Passengers
For first .155 km, or part thereof .......................................... $4.25
For each additional .155 or part thereof .................................. 25 cents
For each thirty-one(31) seconds of waiting while under engagement .... 25 cents

Este de asemenea posibil sa trimiti printr-un courier cum ar fi DHL.ca, Fedex.ca, UPS.ca, Purolator.com – afli costurile de pe site-ul lor.

plata

Dupa ce ai ajuns la un total in privinta costului, prefer sa mi-l trimiti inainte de a cumpara. Poti sa-mi trimiti prin PayPal (cel mai simplu si ieftin) sau prin virare in cont (voi adauga datele / instructiunile mai tarziu). Din pacate, am in prezent niste probleme cu PayPal pe care inca nu am avut timp sa le rezolv. Daca nu reusesc sa le rezolv voi fi silit sa inchid contul cu ei, si ramane valabila numai virarea de bani in cont, care-i mult mai scumpa.

warranty

Produsele vandute in America de Nord au de obicei garantie aici iar daca se strica in termenul de garantie in Europa trebuie trimise pentru a fi reparate gratis aici. Exista exceptii (laptops, travel gadgets etc) dar e bine sa verifici inainte sa cumperi. Exista de asemenea companii multinationale care ofera “universal warranty” – produsul este garantat oriunde in lume – dar acestea sunt putine.

iRobot

Cum spuneam in articolul despre haleu, am considerat cumpararea unui astfel de robot. Din pacate, eu am o casa cu mai multe etaje, si actualele modele nu sunt capabile sa urce si sa coboare etaje. Cercetarea in acest domeniu (picioare robotice) se afla inca in stadii incipiente (Boston, CWRU). Daca mi-as lua un astfel de robot as fi mult mai interesat intr-unul care aspira praful decat intr-unul care spala pe jos. Cel care spala pe jos am impresia ca foloseste o solutie chimica probabil patentata / speciala, fiindca in videos pare sa fie folosita o cantitate destul de mica. In plus, unde traiesc eu vreau ca podelele sa fie spalate cu un steaming mop – curatate si dezinfectate cu abur. Ce m-ar interesa – daca n-as trai pe etaje multiple – ar fi robotul aspirator care costa – ultimul model (572, 570) – cam $400, dar modelele mai vechi pot fi gasite cu $200-300. Sunt multe motive sa-ti iei un Roomba, cum ar fi ca-ti place sa traiesti in curatenie dar nu-ti place s-o faci. Pe de alta parte, mult prea multa curatenie strica, in special daca ai copii mici – vezy hygiene hypothesis.

barter

Bun, eu as putea fi dispus sa fac un astfel de efort pentru o ruda sau un prieten vechi neplatit, dar e putin probabil sa pot face asta pentru un strain. Daca ai nevoie de un astfel de serviciu trebuie sa imi oferi ceva in schimb, si cum banii tai nu prea mi-ar folosi, imi poti oferi un articol.

Ce ma intereseaza acum – si chiar am nevoie – este sa stiu de unde si cat m-ar costa internet mobil in Ro. Stiu ca exista 7 companii de telefonie mobila: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp, Romtelecom, RCS & RDS, UPC. Stiu ca majoritatea ofera internet pe cartela Prepay. Ce nu stiu este costul total pentru o luna de folosinta cu fiecare:

cat ma costa sa cumpar o cartela si s-o activez pe iPhone?
pot lua un USB stick / “3G modem” pentru data only, fara voce? daca da, il pot folosi si pe iPhone? pot lua in regim BYOD sau trebuie sa-l cumpar de la ei; cu cat? este locked?
pot face roaming cu plata la ei (de obicei nu se poate, dar ar fi fain; imi folosesc cardul de la providerul meu din Canada si le platesc lor)?
este posibil sa activez numai Internet? este cumva mai ieftin sa iau si ceva ce n-am nevoie pentru a impusca un pret de “bundle”?
ce alte oferte / combinatii exista?
cand ajung in Ro de unde cumpar cartela / activez? pot pe aeroport, sau trebuie sa merg la o reprezentanta in oras?
exista restrictii de serviciu, cum ar fi VoIP blocat?
exista hidden charges?

Daca scrii un astfel de articol pentru publicare, ideal ar fi sa deosebesti intre oferta de baza si oferte temporare, astfel incat articolul sa fie cat de cat folositor altora si la anul, cand poate vor fi alte oferte temporare. Eu am scris astfel de comparatii si pe acest blog, de pilda despre librarii online si despre agregatoare.

Dar poate ca scrisul articolelor nu e punctul tau forte. Poate ai alte inzestrari ascunse pe care le poti oferi in schimbul unor servicii de “shopping assistance”. In acest caz te poti orienta catre site-uri de classifieds, (kijiji.ca sau vestitul craigslist.ca si chiar si eBay.ca sau eBid.net), sau site-uri specializate in barter, precum BarterQuest.com, U-Exchange.com (best known), swapace.com, BarterBucks.us, BarterYourServices.com (membership fee), Freecycle.org (local networks mostly), TradeAway.com, CaretoTrade.com. Astfel de retele sunt o modalitate de a evita schimbul de “ochii dracului” si de a-ti vira munca prin retelele bancare.

Intamplarea face sa am o prietena care e pe cale sa-si deschida un magazin si daca inteleg bine are licenta de export-import. O voi invita sa comenteze aici.

Sources / More info: costco-iRobot, scooba-yt, rfd-550, wiki-HST, finalcost, duties (PDF, courier), duty-tips, about-canada-shopping, better$-xbrdr, gov-xbrdrUSA, lowc-offices, cbsa-refund (B2G, CRCs, D6-2-2, D6-2-6, D17-1-19), petition, Beck (taxiwiz, worldtaxi), eco-20bart

zamo, shopping, consumerism, irobot, roomba, cost, pret, costco, dar ce se-ntampla, customer service, csr, procurement, s&h (Tags)

racheta galbena - cristiana nicolae

2011-08-03T01:00:00.000-04:00

Pe Cristiana Nicolae am cunoscut-o cand eram mic. Nu intamplator, cand i-am vazut documentarul despre tigani la OMNI, m-au napadit niscaiva amintiri si-am invatat si ceva nou.

Poate ca nu stiti inca, sau poate ca nu ati aflat (cf Timpuri Noi), dar Cristiana Nicolae este regizoarea si scenarista Rachetei Albe, serialul pentru copii care multora ne lumina scurta existenta TV de duminica, inainte sau dupa Lumea Copiilor (sau in cadrul acesteia, alaturi de Arabela si Rumburak). Vremuri falnice acelea erau, cand rock-ul nu-mi parea desuet si-ascultam, deseori fara sa vreau, chiar piese romanesti, pe langa Al Bano si-aia inalta.

Pe fiul cel mare al Cristianei il puteti vedea in generic, creditat ca Radu in rolul lui Victor. Cu fiul cel mic am petrecut o vacanta de vara, impreuna cu alti copii la un conac la tara – nici nu mai stiu unde. Stiu insa ca era o fata in sat indragostita de el, ceea ce mie-mi venea greu s-accept, obisnuit fiind sa fiu vioara-ntai. Eventual m-am prins ca e moarta dupa el, devenise aproape imposibil sa ne mai jucam fiindca daca era despartita de el mai mult de un minut incepea sa urle ca din gura de sarpe. O chema Anca, si stiu asta fiindca o pusesem pe vara-mea, care era studenta la Tonitza, sa deseneze WC-uri cu numele ei – le-am spus WC-uri tip Anca. Tin minte ca multe prostii am facut in vacanta aceea, dar din pacate, cu greu imi amintesc care si cate.

Cristiana dadea in carti si alte alea. Ne-a facut tuturor un calcul (pe care eu nu l-am inteles si de-aia nu mi-l amintesc) bazat pe data nasterii cu care scotea chakrele dominante. Mie mi-au iesit toate 3 in cap – si-a desenat un triunghi pe fruntea mogaldeatei de hartie. Mi-a zis, surprinsa, ca n-a mai pomenit asa ceva si ca sunt un tip nu numai destept ci si imaginativ-afectiv, dar ca tre’ sa lucrez la “palatul soarelui” (osul stern) sa ma deschid mai mult catre altii. (Nu cred ca vazuse ca din cauza ca blugii mi-erau mari umblam mai tot timpul cu pravalia deschisa.) Atunci m-am prins care-i scopul “ghicitului” si de ce place fomeilor: confidence booster, cu exceptia cazului cand nu sari cu banul, moment in care-i trist. M-am reintalnit in persoana cu ea acum cativa ani, dar nu-s chiar sigur ca de ea e vorba. Cert e ca m-am intalnit c-o doamna mai in varsta care m-a intrebat daca fumez si mi-a oferit un ceai de tigari, pe care eu l-am refuzat, m-am scuzat si am plecat. Nu stiu daca era ea, poate ca era o alta regizoare. Oricum, era o regizoare.

Ei bine, tot zilele astea am vazut documentarul sau “povestea galbenului”. Documentarul este facut in ton oarecum neutru, dar prezentarea de pe site-ul OMNI , un canal de televiziune pentru minoritati etnice difuzata in toate marile aglomerari urbane suna nitel cam ciudat pentru anul 2008 cand a avut premiera (traducere Google):

Sunt tineri imigranţi din România, cu vârste cuprinse între 9 la 16 ani. Ei sunt Tigani, mai bine cunoscuti în America de Nord ca Gypsies ("ţigani").
În 2003, Parlamentul European a decis că sunt "grupul cel mai persecutat etnic din Europa", şi numele lor oficial va fi romi.
Obisnuiti sa fie dispreţuiti, urmariti sau chiar atacati, aceşti copii fac front comun, o reacţie invatata dupa secole de respingere şi persecuţie în Europa.
Educaţia nu înseamnă prea mult pentru ei, atâta timp cât părinţii lor abia ştiu să citească sau să scrie. Nu au nici un role-model, cu excepţia jucatorilor de fotbal sau a cântăreţilor de muzică pop văzuti la televizor.
Au nume frumoase, dar se striga unii pe alţii în numele lor Tzigane specifice.
Copiii români păstrează înrădăcinată în mintea lor o etichetă cu privire la Tziganes, că acestia sunt murdari şi că cerşesc pe străzi.
Copiii Tzigane au un fel de sentiment de superioritate şi ii nesocotesc pe români, care nu împărtăşesc aceleaşi valori ca şi ei. Ei numesc "Gadjo", pe cineva care nu aparţine grupului lor etnic. Neîncrederea faţă de "Gadjo" este un impediment constant în dezvoltarea acestor copii. Lipsa de modele este altul: trăiesc într-un auto-impus ghetou, nu au vreo informaţie despre profesii, despre muncă sau societate si de regula copiii urmează stilul de viaţă al părinţilor ceea ce este un handicap puternic pentru ei.
În timpul repetiţiilor pentru o piesa de teatru, bazata pe povestea adevarata a prieteniei dintre un tânăr bărbat nobil şi un tinar sclav Tzigan în România secolului 19, descoperim diferite teme cum ar fi tradiţii şi etichetele de obicei atasate grupului lor etnic.
Extrase din scrierile scriitorului român din secolul al 19-lea Vasile Alecsandri, utilizate în documentar, explica rădăcinile adânci ale rromilor in contextul temerilor şi neîncrederii celorlalţi.
Documentarul încearcă să facă o punte de legătură între "lumea Gadjo" şi cea a rromilor.
Luminita ar putea fi un model pentru un pictor renascentist. Dar ea este doar un copil 13 ani, fără copilărie. In timpul filmarilor pentru acest documentar, am sarbatorit ziua ei 14. A fost una dintre rarele ocazii cand a fost în afara, cand nu se află sub stricta supraveghere a părinţilor ei. De obicei, părinţii ei se tem ca va fi rapita de unul de-al lor, un mod traditional de a obţine o soţie, care este încă în practica. Nu merge la şcoală şi atunci când am înregistrat-o într-o clasă de flamenco ea a încetat sa mearga atunci cand au murit 2 oameni în comunitatea lor în România; doliul durează cel puţin 3 săptămâni pentru fiecare.
Amanda este are unsprezece ani. Ea se poate aştepta la o viaţă mai bună decât sora sa vitrega, Luminiţa. Am înregistrat-o pe Amanda la şcoală şi ii place sa înveţe. Este un talent real, dar nici ea nu are libertatea de a participa la cursul de dans atunci când cineva moare în comunitate.
Racoarea Este numele ei romi, ceea ce înseamnă, în limba română, "prospeţime". Ea este un exemplu pătrunzător al uneia dintre cele mai puternice tradiţii rrome, care afecteaza încă femeile: părinţii ei au "promis-o", de la naştere unuia din clanul ei, pentru că fetele nu au voie să se căsătorească în afara clanului . Înainte de căsătorie, ea l-a întâlnit pe Ludovic, care a fost de 16 de ani. Racoarea avea 14. Au decis să fugă împreună. De ani de zile ei i-au urmărit toată lumea membrii familiei ei de sex masculin, care s-au hotărât să spele aceasta "ruşine" adusa asupra familiei lor. Când au ajuns în cele din urmă în Canada, erau parintii a 2 copii. Racoarea nu au frecventat niciodată şcoala si nu ştie să citească sau să scrie.
Larissa, Francesco, Antonio şi Larissa tot asa. Patru fraţi din aceeaşi familie de 7 copii. Numele rom al celei mai tinere, Larissa, este Leleoara: ea merge la şcoală şi deja vorbeşte fluent franceză. Este încântată să înveţe şi să scrie şi cu farmecul ei umple toate momentele în care a fost filmata.
Şi apoi, povestea cea mai trista este despre viaţa lui Catalin. Abandonat la naştere, a crescut într-un orfelinat. Condiţiile oribile şi bătăile la care a fost supus nu i-au schimbat hotărârea de a dovedi că este capabil să depăşească prejudecăţile suferite în timpul copilăriei sale. Ca aproape oricare al copil, pe lângă româna, el este fluent în franceză, engleză şi spaniolă. El lucrează în două locuri de muncă şi întotdeauna aduce cu el un zambet. Cu excepţia momentului cand i-a fost adresata o întrebare dificila careia nu i-a putut răspunde imediat: "când a fost prima data cand cineva s-a purtat frumos cu tine. A trebuit să se gandească, deoarece în timpul primilor 12 ani cat a trăit în orfelinat nici măcar nu ştia cuvântul "bun" sau "bunătate" există. Culoarea pielii sale l-etichetate ca fiind un "Tzigane", şi încă mai are coşmaruri despre timpul petrecut în orfelinat.
Paul St-Clair - director al Comunităţii Centrul Romilor, Toronto. Origine evreiască, născut în fosta Tchekoslovakia, el ştie ce înseamnă să fii parte dintr-un grup etnic care este dispreţuit şi, uneori, ameninţat.
Ljuba Radman, croată şi de origine germană, ea este fondatoarea şi directoarea Festivalului "Romanyi Yag" (Focul romilor). Ca şi mine, ea are un sentiment de datorie faţă de comunitate, încearcă să educe "lumea Gadjo", încercând să ajute oamenii să se înţeleagă reciproc.

Ce-am retinut eu din documentar este ca limba roma (romanichal, romani sau cum ii zice) nu apare in nomenclatorul ministerului imigratiei, asa ca toti romii sunt (sau erau) trecuti ca romani. Oare situatia asta exista numai in Canada? Sa ne mai miram de confuzie?!

Sources / More info: OMNI-doc, wiki-cristiana-nicolae, cinemag-cn, imdb-cn

zamo, documentary, documentar, canadian, tigani, tsigane, tzigeuner, gypsy, gipsy, zigeuner, antiziganism (Tags)

imigrantul intreaba, zamo raspunde I

2011-07-18T15:43:00.001-04:00

Cineva – persoana ajunsa aici de cativa ani – m-a intrebat recent cum sa procedeze in cazul in care incearca sa ajute pe cineva si este injurat(a) si cum sa gaseasca de lucru. Voi simplifica intrebarile pentru a le face cat mai generale (si-n consecinta, mai folositoare cat mai multor potentiali cititori).

Intrebarile sunt atat de vagi incat pericolul major de evitat intr-un raspuns este sa nu cad in verbosity (logoree). S-o luam pe rand:

Cum procedezi cand incerci s-ajuti pe cineva si te trezesti injurat?

Intrebarea este practic o falsa dilema, fiindca pare sa presupuna ca te apuci sa faci bine cuiva fara sa te fi gandit ca exista posibilitatea sa ti se scoata ochii pentru asta. Ori daca tu ti-ai imaginat vreodata ca facerea de bine starneste automat recunostinta este o greseala majora de care esti personal (i)responsabil. Facerea de bine are proprietatea de a starni ura nu numai in randul unor terte persoane, care au impresia ca tu esti generos numai pentru a le demonstra lor ca sunt porci de caini si a te “da mare” / le “da peste nas”, dar uneori chiar in randul beneficiarilor directi ai generozitatii tale, care au impresia ca ai facut un gest frumos pentru a-i indatora si a-i controla. (Generozitate nu inseamna numai a da ceva cuiva, ci chiar a imprumuta; in acest caz faci o investitie de incredere dincolo de cea financiara.)

Avantajul in a te gandi in prealabil la aceste posibilitati este lipsa surprizei cand rezultatele actului de binefacere nu se ridica la inaltimea sperantelor tale. Cand actu’ se-mpute, poti sa continui cu astfel de acte sau sa incetezi. Eu de pilda continui, dar mi-am luat cateva precautii. Imprumuturi nu mai fac decat prin Kiva, un site care depersonalizeaza suficient actul de binefacere pentru a ma feri de efuziuni de recunostinta urmate de injuraturi birjaresc-marinaresti. Cand platesc pentru cosul lunar de mancare al unui cuplu de batrani am grija sa nu-mi dau niciodata numele si sa nu fac asta la alimentarele din jurul casei, unde sunt sanse mai mari sa fiu recunoscut.

As putea da exemple concrete cu oameni nerecunoscatori, dar astfel de exemple, pe langa ca ar lungi prea mult articolul, sunt inutile: toti avem propriul nostru sac cu frustrari. Mai degraba, mi-as pune intrebarea: oare s-a intamplat ca eu insumi sa fi tras prea mult din generozitatea cuiva?

Adevaru-i ca da, si-am luat (si voi mai lua) masuri. Mai precis, am remarcat ca sufar in ultima vreme de o boala ciudata, cocalareasca si boschetara deopotriva. Cand ies cu niste prieteni la un pahar de vorba si beau, desi nu ma-mbat, ma prostesc selectiv. Iese cumva din adancurile subconstientului un Scrooge care ma convinge ca n-are rost sa calculez la cent suma care-mi revine din nota de plata. Si am impresia ca am contribuit in ultima vreme insuficient, chestie pe care sunt in curs s-o corectez. Chiar daca sumele in cauza sunt minime, prefer sa stiu ca mi se datoreaza mie bani decat ca datorez eu bani altora.

Iata sfaturile / comentariile la prima intrebare pe scurt(a, zisa si canadiana):

Fa bine fara nici o asteptare de recunostinta (e greu, nici mie nu-mi iese foarte bine).
Gandeste-te in prealabil la posibilitatea ca “binele” tau sa faca mai mult rau nu doar beneficiarilor, ci chiar si tie, si fii pregatit sa “cut your losses / have an exit strategy”
Considera actionarea in “justitie” numai in masura in care poti gasi un avocat sa se ocupe de asta on contingency fee basis. Asta se poate numai daca sunt bani de scos si poti renunta la un procent in favoarea avocatului in caz ca are castig de cauza.
Gaseste-ti un mod de a face bine care sa corespunda limitelor tale de risc si capacitatii de a ingurgita nedreptate.

NB: nu spun ca e musai sa folosesti Kiva, dar pentru resursele mele (inclusiv timpul avut la dispozitie) asta-i combinatia care functioneaza.

Urmeaza partea cu gasitul de lucru maine.

Sources / More info: flickr

zamo, recunostinta, nerecunostinta, binefacere, facere de bine, generozitate, etica (Tags)

Cetatenie in Montreal

2011-07-03T10:36:00.001-04:00

Montreal Gazette ziarul cotidian echivalent presupun cu Toronto Star, publica un reportaj de la o ceremonie de acordare a cetateniei canadiene. Cap de lista - o familie de romani.

Sigur, eu stau in Toronto, dar am mai scris despre o prietena care a venit aici din Montreal, cat si despre cetatenia dubla si imigratie in general. Totusi, n-am scris nimic de ziua Canadei (1 Iulie), cum am scris anul trecut si probabil nici de ziua USA nu voi scrie (4 Iulie); poate numai daca iar isi face de cap Al-Qaeda. Iata articolul original cu romanii:

A beaming Sergiu Iacob reached over and straightened the tiny red-and-white Canada pin on his wife Adina's lapel moments after the couple became full Canadian citizens at a ceremony at Montreal's Old Port Friday.

"This is my wife's biggest dream come true," Sergiu said quietly, a broad smile on his face.

"Oui, c'est mon plus grand rêve," Adina echoed in very enthusiastic and flawless French.

The Iacobs, who moved to Canada four years ago from Romania, were among five lucky families chosen to take part in the Canada Day citizenship ceremony. Their daughter Caterina, 5, also received a certificate, while 2-year-old David was born here.

Adina, who teaches French as a second language to adults, chose Quebec because she studied French and English in school in Romania and dreamed of raising children in a bilingual environment.

"Now my children are growing up trilingual because they speak Romanian, too. ... C'est un grand bonheur, un rêve accompli; je ne regrette rien," she said, slipping effortlessly from English to French like so many of her Montreal neighbours do.

Adica:

Sergiu Iacob s-a aplecat satisfacut sa potriveasca micuta insigna cu steagul canadian pe reverul soţiei sale Adina la scurt timp după ce devenisera cetăţeni canadieni deplini în cadrul unei ceremonii la Vechiul Port din Montreal vineri.
"Indeplinirea celui mai mare vis al soţiei mele", a declarat Sergiu liniştit, cu un zambet larg pe fata.
"Oui, c'est mon plus grand rêve," Adina a incuviintat într-o franceză foarte entuziasta şi fără cusur.
Iacobii, care au ajuns în Canada în urmă cu patru ani din România, au fost printre cinci familii norocoase alese pentru a lua parte la ceremonia de cetăţenie chiar de Ziua Canadei (1 Iulie). Fiica lor Caterina de 5 ani a primit de asemenea un certificat, în timp ce David, de 2 ani, s-a nascut aici.
Adina, care predă limba franceză ca a doua limbă pentru adulţi, a ales Quebec pentru că ea a studiat franceza şi engleza în şcoală în România şi a visat sa-si creasca copii într-un mediu bilingv.
"Acum, copiii mei cresc trilingvi, deoarece vorbesc si limba română. ... C'est un grand bonheur, un rêve accompli; je ne regrette rien,", a spus ea, alunecând fara efort din engleză în franceză, ca mulţi dintre vecinii ei din Montreal.

In alte stiri, China si Romania se imbratiseaza militareste, iar Romania are, alaturi de Bulgaria preturile cele mai mici din Europa. Diferenta ramane la preturile la mancare, alcool si tigari dar nu si la textile sau electronice, unde preturile noastre sunt aproape de medie in timp ce la bulgari sunt mult mai mici. Dupa acordul cu FMI, Romania va trebui sa vanda bucati din Tarom, CFR Marfa, Hidroelectrica, Nuclearelectrica etc.

Sources / More info: mtrl-cit, flickr

zamo, citizenship, cetatenia, stiri, ceremonie, interviu, interview, reportaj, ziare, gazeta, ziar (Tags)

pistolul cu pasarica

2011-06-17T01:00:00.001-04:00

In caz ca nu stiti, in Vancouver (acesta fiind un oras canadian pe coasta Pacificului, unde in curand va avea loc un cutremur foarte suparat) o echipa de hockey, gen, a pierdut, iar fanii s-au suparat si-au dat foc la oras. Si-am vorbit cu un prieten despre pusti.

Nu despre riots vreau sa vorbesc, da’ am pus si alte clipuri in surse, in case ca-ti place violenta de-adevaratelea. Dialogu’ merse astfel:

El: Peseu vesel: cum mai merge cu imobiliarele in Toronto?
Eu: ce-ti veni cu imobiliarele? uite-asa: condo da' nu vad legatura..
El: Nu erai tu ala care arata case la gagici cu copii mici? Ia... ceva pe aleea ta: Tineri Canadieni la Treaba.
Eu: Da, da' asta e-n Vancouver, care-i la o distanta de cateva Europe de mine.. Plus ca astia-s fani de Hockey, aici in Toronto se joaca numai bowling si jocul cu matura. Mai sunt unii (Maple Leafs) care cred ca joaca hockey, dar tot cu matura joaca, numa' ca-s in denial.
parc-ai fi americanul tipic: "a, esti din toronto? aia e-n canada, nu? i have a friend in vancouver, his name is mike, do you know him?"
El: Eu SUNT americanul tipic... d-aia ne si certam cu voiosie, nu crezi?
Ete fleoshk! Aia e copii de liceu, nu fani de hochei. Muoamaaa... ce as mai fi pus furtunu' da apa cu esentza da urzici pa ei... Derbedei d-astia nu vezi decat unde e interzis ccw, ori ocw.
Eu: ete kkw. bati campii. ai business, ai asigurare, ei platesc. sa te-apuci sa-mpusti pusti nu-i bun pt business, chiar dac-ai avea voie. (sper ca nu argurmente d-astea, non-sequitur, ideologic bazate clocesti) :) americanu' tipic e nitel mai balalau, totusi :)
El: Am facut cerere deja... pentru permis de mitraliera.
$400.00
Zic ca merita.
Mai bine sa fie... decat sa nu s-ajunga...
Eu: mda.. acum, daca te mai ataca (adica iar) caprioare in curte.. vei fi pregatit!

Prima intrebare, daca ghicesc bine, e cine-i omul? Asta nu divulg nu pentru c-ar fi un secret (nu-i ZBiM), dar pastrarea confidentialitatii unei comunicari private este pana la urma un gest de curtoazie. In clipa in care interlocutorul insa se-apuca sa te-njure public, dupa ani de zile, citand din ~~dia(mono?)logul respectiv~~ si lasandu-te sa-ti bati capul cu ce-o fi vrut sa spuna, un astfel de gest de politete nu-si mai are rostul: este un indemn implicit din partea sa sa faci publica treaba respectiva, chit ca probabil nu intereseaza pe nimeni.

Oricum, in cazul acesta nu cred ca se va intampla asa ceva.

Eu de fapt altceva vroiam sa-i spun, da’ nu mai gaseam link-u’. Si-anume, ca decat sa iei mitraliera, mai bine iei niste pistoale cu cuc – cele care abia s-au vandut la Christie’s pentru $5.8 milioane. Mai stii faza de jmeker din copilarie, cand scoteai picioru’ la inaintare de parca urma sa ti-l lustruiasca cineva, si-apoi zvacneai din el de parca vroiai sa gadili un clit mare si imaginar cu varful (stanga-dreapta, evident) si cand ~~atacatorul~~ostilu' era complet hipnotizat de pantoful care se misca vioi, ii ardeai o palma, te-ntorceai si plecai?

Ei, asa si cu pistolu’.

Sources / More info: christie’s, bloomberg, wsj [ABC] [TopFragCinema] [Global] [man] [riots] [darkhield] [CBSsports] [WCVBtv] [TheProvinceOnline]

zamo, bird is the word, christie's, bijuterie, pistol, muistol, pasarica, cirip, elvetieni, geneva, lux, licitatie, arme de foc, armament, arma, riot, rascoala, mob, fear, frica, frici, fobii, nevroze, nervoze (Tags)

povesti filmoace I: TORO TRFF 2011

2011-05-19T13:40:00.001-04:00

Dincolo de Festivalul Filmului Romanesc din Toronto, se-ntampla tot felu’ de chestii in lumea filmului. Inclusiv Lars von Trier batand campii.

Cei de la TORO au organizat cateva “concursuri cu premii” in bilete pentru festivalul de film romanesc ce incepe maine in Toronto, iar eu am castigat doua pentru Autobiografia lu’ Ceasca, pe care le-am facut cadou prompt unui prieten:

1) Contest

We are giving away prizes to each of the headlining screenings!

The rules are simple: be the first to correctly answer the question asked, and win two tickets to one of the headlining screenings!

It’s as simple as that - we look forward to receiving your answers!

Question for two tickets to Autobiography of Nicolae Ceausescu - our closing night screening:

What is the title of director Andrei Ujica’s second film in his trilogy on post-communist Romania?

2) Opening Party

We are happy to announce the venue for the opening night party. It will be taking place at Southern Accent, “situated in a Victorian town house in Toronto’s Mirvish Village (near Bloor and Bathurst) with cozy corners, private rooms and a 1940’s bar.”

Join us for an intimate night of chats with old friends, jazz, drinks and food following “If I Want to Whistle, I Whistle,” this year’s opening screening!

Southern Accent is located at 595 Markham Street, M6G 2L7.

Raspund eu, cu fals dispret:

1) Out of the Present (1995)

Imi zice Ilinka:

That was quick! Guess we'll have to make it a bit tougher next time :P
your tix will be available at the door before the "Autobiography..." screening.
See you there!
Ilinka

Si-apai zic eu, cu Cc catre al meu pretin:

Yaay, thanks :D

Since I actually watched the movie already, I would like to gift my two tickets to my friend …, to whom I owe a Winterlicious meal at Susur's restaurant and who would like to watch it.

As a distinctive sign, he'll probably be wearing a scarf :)

Cool. Si-apai or mai facutara ei un concurs:

Dear ToRolinos and ToRolinas,
For two tickets to see “If I Want to Whistle, I Whistle” the 4th Annual Toronto-Romanian Film Festival’s opening night screening, be the first to answer the following question:
After first starring in “If I Want to Whistle, I Whistle,” actors George Pistereanu and Ada Condeescu are together in Catalin Mitulescu’s new film. Name the movie as well as its original working title.
Don’t forget that tickets are on sale at http://toroartsgroup.ticketbud.com/toroff4. Advance tickets will be going OFF SALE on Thursday, May 19th at midnight, so buy now to avoid the ticket lines at the door!
The ToRo Team

Iar intru eu pe felie:

Loverboy after A Heart-Shaped Balloon (după un scenariu care a avut titlul provizoriu Un balon în formă de inimă)

Dar de data asta n-am mai castigat. Pacat, mai aveam datorii similare si fata de altii..

Ce-i de vazut?

Eu cand vreau sa fluier, fluier (festival, trailer) – l-am vazut si-am scris deja despre el atat in Top 10 cat si Gala Gopo 2011. E un film fain si discutia de dupa ar putea fi foarte interesanta, in lumina faptului ca-i o coproductie romano-suedeza (vezi si Lilja 4-Ever sau week-end cu mama).
Autobiography of Nicolae Ceausescu (mmd, mc, crimatze, rj1, as, cp, sf, rj2, sa1, RoH1, RoH2, RoH3, imn, IR, rm1, rm2, au, playlist) – l-am vazut si-am scris in stiri si TIFF 2010. Judecand dupa traler-ele altora, realizatorii doresc acest film sa fie baza unor discutii introspective si oarecum cathartice. Pe de alta parte, este atat de lung incat greu imi vine sa cred ca va mai avea cineva suficienta energie la sfarsit pentru a sustine puncte de vedere sau si le schimba pe cele personale.
Medalia de onoare (trailer)– coproductia romano-germana este inca un tur de forta pentru Rebengiuc, asemanator cu performanta de sub bagheta lui Pintilie din Niki and Flo (2003). Si p-asta l-am vazut deja.
Marti, dupa Craciun (trailer, spect, mp, hn1, hn2) – Daca-ti place Medalia, iti va place si asta si invers. Mie-mi plac. Daca nu ti-a placut Politist, adj, probabil nu-ti vor place nici acestea.
Documentarele: In Toronto abia s-a incheiat HotDocs, iar dupa acel maraton (unde partea cea mai dificila este sa decizi ce vrei sa vezi) este oarecum dificila sa aloci timp si brainspace pentru cele romanesti. Merry Circus & Shukar Collective, desi mai noi, prezinta mai putin interes pentru mine decat cele vechi, cu atat mai mult cu cat cele vechi, in selectia Oanei Tanase (Stuf – ‘66, Vara Scurta - ‘85, Cota zero - ‘88), beneficiaza de un Q&A cu regizorul ultimului, Laurentiu Damian. Stuf poate fi gasit pe youtube in doua parti: I, II. Ar mai fi, desigur, Kapitalism-ul lui Solomon, Duminica – un documentar despre moguli (trailer, i1, i2, q&a1, q&a2).
Morgen (trailer, czb) – un film ardelenesc c-un turc. Nu l-am vazut, dar presupun ca se desfasoara inca mai agale decat Moartea.. sau Politist.. :)
Scurt-metraje (shorts) – imi place genul, cum ar trebui sa reiasa si din in-validare II. Anul acesta avem Lord (trailer, 1+2) si Colivia (trailer, hn, 1+2) in regia lui Adrian Sitaru. Lord e despre relatia dintre caini si oameni, iar Colivia-mi aminteste de Kiwi. Mai avem si Nea Victor si Palmele.

Iata si pretul biletelor..

Per Screening
Student - $10
Adult - $15

Per Day
Student - $30
Adult - $45

Per Festival
Student - $65
Adult - $105

..care pana la 12 pot fi cumparate de la ticketbud. Continui cu povestea lui Lars si restu’.

Sources / More info: tff-toro, tag-5, bto-t5, yt-autob

zamo, filme, film, toronto, festival, concurs, gratuit, gratis, bilete, belete, b.l.t., movie, BLT (Tags)

imunitate diplomatica I

2011-05-09T01:00:00.000-04:00

A inceput ieri-alaltaieri (6 mai) procesul lui Silviu Ionescu, diplomatul roman acuzat de uciderea lui Tong Kok Wai, un rezident permanent Malaysian in Singapore. ..

Cum poate reiese si din povestea judecatoarei DUI, toti gresim – intrebati-l pe ala cu Vama. Condusul beat in particular pare sa fie un sport foarte raspandit intre romani, poate din pricina “abilitatilor de petrecere” superioare.

Pe mine nu prea ma intereseaza in acest caz vinovatia sau nevinovatia lui Ionescu (n-am cum s-o stabilesc de unul singur si amanunte pot fi gasite in surse), ci mai degraba situatia din Singapore in special si Asia in general, neintelegerea generalizata a conceptului de imunitate diplomatica si cum s-au rezolvat cazuri similare in Canada, Rusia si USA.

imunitate

Ideea ca anumiti oameni ca mine si ca tine sunt, spre deosebire de noi, imuni la prosecutie datorita functiilor pe care le detin este anatema pentru multi dintre noi. Si totusi judecatorii, parlamentarii, securistii, politistii, militarii americani si diplomatii (si-ntr-o masura mai informala avocatii si medicii) se bucura de astfel de “libertati” pentru ca altfel nu si-ar putea indeplini slujbele. Inamovibilitatea judecatoreasca este necesara intrucat judecatorii sunt de obicei numiti de Putere si daca aceasta n-ar exista, ei ar putea fi tracasati si fortati in a judeca asa cum le canta Ministrul Justitiei, mai precis, sa gaseasca vinovata opozitia in “show trials”. Evident, judecatorii raman in continuare “recunoscatori” politicienilor care i-au numit in functie, dar asta este oarecum inevitabil. Parlamentarii si ei trebuie sa se bucure de independenta fata de executiv si sa aiba chiar un statut superior, altfel separarea puterilor in stat este o laba irelevanta. La randul lor, diplomatii pot fi judecati numai de tara mama; daca n-ar fi asa, tara in care se afla i-ar putea detine si astfel obtine secrete in genul celor recent dezvaluite de wikileaks, facand practic redundanta insasi notiunea de diplomatie. Initial, aceste privilegii erau acordate in regim de reciprocitate intre state ceea ce a dus la bullying, statele mai mici sau mai slabe fiind in permanenta “chinuite”. Conventia de la Vienna din 1961 a codificat acest set de reguli si le-a extins tuturor statelor.

Sistemul a functionat astfel vreme indelungata, pana cand in Lethal Weapon 2 nepotu’ de Mel Gibson o fo impuscat de un rasist sud-african care apoi invoca diplomatic immunity. Schimbul acesta de replici este celebru, fiind folosit pana si in Family Guy, cand Peter Griffin il impusca pe Stewie. Inca inainte de LW2, un punk band – GBH – a avut un hit chiar pe aceasta tema (asanine, 2007, +interview, studio). Iata-i cuvintele:

GBH – Diplomatic Immunity

GBH – Imunitate Diplomatica

I can speed in my car down the road.
I don't have to follow the highway code.
The laws which bind you don't bother me.
I've got diplomatic immunity.

Chorus:
I'm really free.
They can't touch me.
I've got sanctuary.
Diplomatic immunity.

I can walk down the street with a gun in my hand,
to protect myself from violent gangs.
Go into Harrods and steal some jewels,
store detectives look like fools.

Chorus..

I killed a girl once just for fun,
then waited for the police to come.
They couldn't do a thing,
I'm safe inside my wall of red tape.

Chorus..

Who is there to hear the call ?
And see the injustice of it all.
But who is there to hear the call ?
And see the injustice of it all.

Pot accelera în maşina mea pe sosea.
Nu tre’ să urmez codul de rutier.
Legile care te seacă nu mă deranjează.
Am imunitate diplomatica.

Refren:
Sunt cu adevărat liber.
Ei nu ma pot atinge.
Am paravan.
Imunitate diplomatică.

Pot să merg pe stradă cu un pistol in mana,
Pentru a mă proteja de gasti violente.
Sa merg la Coleus sa fur bijuterii,
Detectivii magazinului pica de prosti.

Refren..

Odată am omorât o fată doar pentru distracţie,
apoi am aşteptat ca poliţia să vină.
Nu au putut face nimic,
Sunt protejat de marele zid al birocraţiei.

Refren..

Cine este acolo sa auda apelul?
Si sa vada totala nedreptate.
Dar cine este acolo s-auda chemarea?
Si sa vada totala nedreptate.

Sigur, punk-ul era popular mai mult cu studentii de universitate si mai putin cu “muncitorii” si alte clase sociale si ca urmare conceptul de imunitate diplomatica nu a avut prea mult de suferit de pe urma acestui cantec.

Sources / More info: wiki-sing, wiki-diplo, wiki-knyazev, cbc-3-dipl, ca-ionescu, wt-noret, sd-badsg, act-30+, rp-suspended, fanand-rudip, sgp-grave, cbc-trialst, trb-ru, cnd-3dipls, hn-si-elib, hn-inscenare, imdb-lw2

zamo, accident, diplomat, diplomatic immunity, diplomatie, imunitate diplomatica, teo peter, dui, drunk driving, sub influenta, beat, betie, drink and drive (Tags)

alegerile canadiene 2011

2011-05-03T12:50:00.001-04:00

Am decis sa cedez cererilor poporului comentator si sa scriu despre asta, chit ca numai Qf e interesat de subiect.

Amicul Quebecoisfier ma preseaza sa scriu despre alegerile federale canadiene care au avut loc ieri. Nu sunt multe de spus pe acest blog – stiu ca nu-i un subiect interesant pentru romani – cu exceptia faptului ca rezultatele au fost predictibile dupa dezbaterea televizata (voi scrie poate pe libto.com cand voi avea timp).

Alegerile, ca si procesele “legale”, sunt practic reprezentatii teatrale puse in scena de actori care pretind ca nu sunt actori, platiti de sponsori care se ascund in spatele unor idealuri nobile si care vand politici sub forma de entertainment unui public care, in majoritatea covarsitoare, nu inghite si nu intelege teatrul adevarat, prefera minciunile si comedia si sfarseste, inevitabil, in tragedie (in cel mai bun caz neagra, dar de obicei nu).

Ce-ar fi de interes pentru romani? In primul rand, in dezbaterea de mai jos, se poate vedea ca Gil duCeapa, liderul separatistilor chebecosi este aidoma ca stil lui Geoana – la fel de speriat si holbat. Exista si diferente insa: duCepe si-a dezvoltat un stil de a privi fix si de a musca si a nu mai da drumu, ca rasa aia de caini mici si-ai dreaq, ceea ce poate crea unora impresia ca n-ar fi speriat. Totusi lipsa oricarei substante si pozitii in afara de “Quebec uberalles” n-aveau cum sa reziste in comparatie cu altii – atat timp cat acestia nu si-au facut un titlu de onoare din a ataca Que.

Harper pare un lup cu ochi albastri – alunecos dar deadly. Gestica sa de palme deschise este conceputa sa starneasca incredere, dar in cazul meu nu reuseste: asta-i un om care a suspendat Parlamentul de 3 ori, care ruleaza un guvern ingrozitor de opac si care vrea sa construiasca inchisori si sa cumpere armament – ambele fiind actiuni cretine, teribil de costisitoare, contraproductive si in ultima instanta inutile. LE: Economist n-au nici ei lucruri faine de zis despre el, si asta dupa ce partile pozitive au de-a face cu Asian demand si sistemul bancar mostenit de la Liberali:

But there are some serious blots on Mr Harper’s record. He is a dinosaur on climate change. He has batted away all criticisms of the Albertan tar sands, where oil extraction is an especially dirty business, and placed his faith in carbon capture and storage, an unproven and expensive technology. Even some Albertan oil bosses favour greener rules. But the biggest worry about Mr Harper is his contempt for the rules of Canadian democracy. Since the previous election he has twice prorogued parliament for disgracefully lengthy periods, the second time to avoid awkward questions about whether his officials lied to the house about the treatment of detainees in Afghanistan. He has also got rid of watchdogs whom his government found too independent and generally tried to hand over as little information as possible to the public.

Ignatieff, un fost prof de Harvard este cel mai mare loser in toata povestea. A devenit clar ca pierde (“pivotul”) in momentul in care Jack Layton l-a luat la intrebari in privinta absenteismului sau masiv din Parlament. Sigur, ridicarea problemei absenteismului in forul legislativ este o manarie, dat fiind ca parlamentarii voteaza deseori pentru colegii absenti, dar faptul ca pe Ignatieff nu l-a salvat nimeni pare sa sugereze ca-i un leader putin popular. LE: Vezi si filmul HN cu parlamentarii romani; nu cumva pentru leader nu voteaza nimeni din teama / respect?!. Ignatieff n-a stiut sa se apere si dupa acest eveniment il vedem studiindu-si notitele, incapabil sa-si revina. A parut un om batran si obosit, baiguind prostii si idei fara noima. Jack Layton a castigat mindshare prin aceasta dezbatere si Crin – similar cu Harper la stil – ar face bine sa-l studieze si sa invete cum ar trebui sa fie.

In concluzie, Jack este un Base de stanga, ceea ce explica si de ce nu este (inca) prim-ministru. Harper isi va continua transformarea in mini-dictator cu inca si mai mult zel.

LE: La cateva zile (May 7) dupa publicarea acestui articol, Linda Diebel scrie in TorStar exact ce spuneam eu aici:

The home run was what political junkies call the “pivot.” You get lobbed the big question and you pull off a pivot, smashing it right back in your opponent’s face and taking the game. Or you flop around like a dead fish.

“Why do you have the worst attendance record in the House of Commons?” Layton challenged Michael Ignatieff, adding the Liberal leader missed 70 per cent of the votes. Layton threw in that Canadians who don’t show up for work don’t expect to get promoted.

Oddly, Ignatieff was smiling as he launched into his answer. He began talking about his “respect for the institution of Parliament” before his voice rose to angry indignation: “So don’t give me lessons on respect for democracy.”

Sources / More info: flickr, w-ignatieff, w-layton, w-harper, elections.ca, elections-results, elections-candidates, gn-e2011, en-win, eco-can, hn-furt-vot

zamo, militar, aparare, militarism, defence, defense, jingoism, sovinism, iredentism, fascism, corporatism, suprematie, weapon, armament, inarmare, brainwashing, brainwash, propaganda, pr (Tags)

educatia boschetarilor I: Tanya & son

2011-04-28T15:52:00.001-04:00

Am dat recent peste o dezbatere pe tema “furtului de educatie”. Stiu, suna ciudat si pare o neintelegere si exact asta este de fapt "dezbaterea". Hai sa descurcam itele.

Sa-ncepem cu povestea. O boschetara (homeless, adica fara locuinta stabila si probabil negresa) si-a inscris copilul de 6 ani la o scoala primara publica (ca orice “scoala generala” clasele I – VIII) folosind adresa unei prietene care statea intr-o locuinta subventionata de guvern din zona apartinand de scoala respectiva. Scoala a descoperit falsul si a dat-o in judecata pentru furt de $15686, reprezentand costul educatiei “furate” de la districtul respectiv. Prietena ei a fost de asemenea data afara din locuinta subventionata (“subventionata” inseamna ca plateste chirie in functie de venit, cei care primesc ajutor social neplatind de obicei chirie).

povestea mea

Intamplarea face ca acum cativa ani, ca big mamaliga al unei asociatii de proprietari de case de cateva sute de membri, majoritatea italieni, am luptat impotriva construirii unei astfel de locuinte subventionate pentru mamele fara partener. Acest proiect beneficia de bani de la fiecare nivel de guvern (municipal, provincial si federal) cat si de sustinerea fiecarui reprezentant al zonei din forurile legislative respective. Cel mai puternic atu in lupta noastra a fost o opinie scrisa de un avocat dintr-o clinica legala (care ofera asistenta legala gratuita) africanilor canadieni, care considera construirea acestui proiect o dovada de “ghettoizare”. Avocatul a fost concediat (clinica era subventionata si ea de guvern) la scurt timp dupa scrierea opiniei. Cum era de asteptat, nu am castigat ce ne-am propus, dar am ajuns sa cunosc in de-aproape probemele rasiale din Toronto si in general din America de Nord.

Sistemul functioneaza cam asa: constructorul da spaga (sau contribuie in “campania” politicienilor, primeste apoi banii contribuabililor pentru a construi ceva ce nimeni nu vrea, politicienii trec “ctitoria” pe CV in website, amaratii incep sa foloseasca hardughia fiindca n-au de ales si deseori trebuie sa dea spaga pentru asta.

In ultimele cateva decade, locuintele subventionate din Toronto au fost construite in principal de-a lungul Jane Street, ducand la serioase probleme sociale in zona respectiva (care se afla chiar la limita de vest a asociatiei noastre). Astfel de locuinte sunt oferite in principal saracilor care – ca un facut – sunt persoane cu descendenta africana [relativ mai recenta, fiindca, zice-se, toti venim de-acolo]. Zonele afluente nu vor ca astfel de “proiecte” sa fie construite in jur intrucat scad valoarea proprietatilor din zona si cresc criminalitatea. Cand o asociatie de locatari lupta impotriva unui proiect guvernamental nedorit i se spune batjocoritor NIMBY.

Sansele ca noi sa castigam erau vreo 20% in conditii in care as fi putut sa ma ocup serios si au scazut la 10% cand am descoperit ca nu prea erau oameni in comunitate care sa aiba timp si abilitatea de a se pregati pentru proces. Chiar dac nu am castigat in toate “capetele” ca urmare a “muncii” mele si reprezentarii comunitatii la tribunal mi s-a propus sa candidez impotriva reprezentantei actuale dar am declinat intrucat italienii tind sa votez italieni si eu oricum n-am timp de asta. A venit asadar un italian care – zic unii – seamana cu mine (mi se pare ca are un zambet bocciu totusi) si desi a pierdut, a contestat rezultatul in instanta si s-ar putea sa avem by-election.

Exista mai multe studii care arata ca sansele de succes ale unui copil sunt direct proportionale in primul rand cu venitul parintilor si apoi cu venitul mediu al zonei in care traieste (si in care, implicit, este scolarizat). Majoritatea africanilor percep imposibilitatea de a evada din astfel de enclave ca un razboi invizibil al albilor de a-i mentine segregati si inapoiati. Si intr-un fel, au dreptate (am adaugat mai multe clipuri in surse). Astfel de actiuni sunt similare de fapt si de drept cu actiunile de evacuare a tiganilor de la Vatican (vezi surse), din Irlanda de Nord sau din Franta. Demersul acestei mame de a evada din enclava sa este identic cu incercarile disperate ale romanilor de a imigra, iar ajutorul dat de prietena cu adresa (cap de pod) este echivalent cu ajutorul [rar] oferit de romanii stabiliti in strainatate noilor veniti.

In partea a II-a, o oarecare busola educationala.

Sources / More info: care2-edu, huffp, hn-vatican [NAACP1] [NAACP2]

zamo, homeless, houmlesi, houmleshi, boschetari, puradei, puradel, negri, negrese, politica, politik, toronto, t.o., school, scoala, trustee (Tags)

putridul hoit al transportului romanesc

2011-04-26T01:00:00.000-04:00

Ma preocupa soarta transportului romanesc, printre altele si pentru ca daca merg prin Ro am nevoie sa ma plimb prin tara in timp scurt. Din pacate, stirile-s proaste.

Ce ma mahneste cel mai zdravan este canibalizarea cailor ferate. Scria Alex Dima in ZF in 2009:

Aproape ca nu a trecut saptamana in 2009 fara accident pe caile ferate romane. Ba au fost si trei accidente intr-o singura zi. Locomotive rasturnate, vagoane contorsionate, oameni gemand printre fiare.
Cu mii de kilometri de cale ferata scadenti la reparatii, cu poduri care stau sa cada, cu mii de locuri periculoase, cu o viteza medie de 45 de kilometri pe ora, si peste 100 de ore intarziere in fiecare zi, CFR a ajuns pe ultimul loc in Europa si este in pragul falimentului.
Ne-am urcat intr-un accelerat de la Bucuresti la Sibiu pentru a ne convinge daca cele spuse mai devreme sunt adevarate sau nu. Acelaratul 1621 pleaca la ora 9.40 din Bucuresti si in 7 ore ar trebui sa ajunga la destinatie. Teoretic. Nici nu te asezi bine ca micii intreprinzatori incep sa roiasca prin tren. Se vand icoane, maimutoi de plus, racoritoare si reviste la pret triplu fata de cel din magazin.
Acum mai bine de 60 de ani, pe cand Maria Tanase arunca blesteme asupra lui, trenul circula cu o viteza medie de o suta de km pe ora, iar noi eram pe primele locuri in Europa la capitolul cai ferate. Ce s-a intamplat de a ajuns trenul romanesc sa mearga cu viteza unei carute? (..)

Un raport SNCFR SA din iunie 2009 trage un semnal de alarma asupra situatiei dezastruoase in care se afla caile ferate romane. Aproape jumatate dintre linii sunt scadente la reparatii. 5493 de kilometri. Intre timp aceasta cifra a ajuns la 6 mii. De la an la an numarul kilometrilor reparati au scazut astfel incat in 2007 s-au reparat doar 3 km, iar in 2008 si 2009 nici macar un kilometru. Zero.
"Avem situatii in care nu mai putem circula, spune Florin Dobrescu, presedintele Federatiei Drum de Fier. Vom ajunge acolo incat sa nu mai putem circula pe anumite zone. Calea ferata nu a fost niciodata in situatia asta." Acelasi raport atrage atentia asupra instalatiilor de centralizare si electrificare. 85 la suta dintre ele au peste 40 de ani de functionare si trebuiau de mult schimbate. In 2008, din cauza lor au fost aproape 19 mii de deranjamente care au dus la intrazierea a 4.900 de trenuri. (..)

Tronsonul Valcele-Ramnicu Valcea este golul din harta feroviara a Romaniei. Despre acest drum, care taie Carpatii, se vorbeste inca de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, cand sibienii au adus un inginer austriac pentru a le croi drum spre Bucuresti. Abia in 1979, Ceusescu a dat ordin sa se construiasca acest tronson care face legatura cu Ardealul. In 1990, pe aici treceau garnituri, iar treseul aparea in mersul trenurilor. Dar linia a fost demontata in 2004, in vederea refacerii cu un tip mai mare de sina. Pe urma nu s-a mai finantat lucrarea si a ramas in stadiul in care e si azi. (..) In 2004, Adrian Nastase, premier si Miron Mitrea, ministru al transporturilor promiteau demararea lucrarilor la tronsonul Valcelele-Ramnicu Valcea. O firma din Italia a castigat licitatia, a scos liniile. Dar nu au mai fost bani. Firma a dat in judecata CFR-ul si a castigat 6 milione de euro. Daune. Reprezentantii firmei nu au vrut sa comenteze, iar oficialii CFR s-au ferit sa spuna daca acesti bani au fost platiti sau nu. Intre timp, tronsonul dispare. Parte din dalele podului au fost scoase si se regasesac in curtile oamenilor, le vezi in mai toate ograzile. (..)

Acum un an Popa era sindicalist, adversarul ministrului Berceanu. Acum, a schimbat barca si a trecut de partea puterii. Cati bani am putea sa luam de la Uniunea Europeana pentru CFR? "Doar pentru calea ferata 2-3 miliarde de euro, spune el. Decocamdata s-a luat foarte putin.10 la suta." Secretarul Popa face fete-fete si nu are raspunsuri. Adevarul este ca bani de la Uniune nu s-au luat. Nu exista proiecte, avem oficiali incompetenti sau nepasatori, interesati mai mult de politica. In tot acest timp, CFR-ul se apropie de faliment. Un colos, impartit in mai multe structuri: CFR Infrastructura, Marfa si Calatori. Pentru situatia grava in care se afla sistemul feroviar toata lume se uita catre Infrastructura. Trenul nu merge in Romania pentru ca nu are pe unde, infrastructura e distrusa. CFR Marfa si Calatori au insa datorii la Infrastructura si toate cele trei ramuri la stat, electricitate si agenti privati. Un cerc vicios fara iesire.

Trenul eurostar parcurge distanta dintre Londra si Paris in 2 ore. Merge cu 250 de km la ora. Care e viteza medie la noi? Cam 45 de km pe ora. (..)

Daca ar exista proiecte si interes, Romania ar putea sa atraga miliarde de euro din fonduri europene pentru CFR. Toti ministrii transporturilor au promis asta.
Ludovic Orban vorbea in 2007 despre construirea podului de la Calafat. Lucrarile urmau sa inceapa in 2008, an de finalizare 2010. In aprilie 2010 ar fi trebuit sa treaca pe pod si o autostrada si trenul. Nu s-a facut nimic. Podul Vidin-Calafat este dovada felului in care oficialii de la Bucuresti stiu sa respecte termene, sa se tina de promisiuni. Premierul Emil Boc si ministrul Berceanu au venit luna trecuta la Calafat in inspectie. Bulgarii deja au infipt o parte din piloni in Dunare. Podul este conceput in asa fel, incat sa permita trenului sa circule cu mare viteza. Va fi linie electrificata. Problema va incepe pentru bulgari in momentul in care vor ajunge in Romania, unde linia e imbatrinita, are peste 50 de ani, nereparata si cu multe locuri periculoase.

Am citat pe larg din reportajul difuzat de ProTV in Romania, te iubesc! din 21 martie 2010 tocmai fiindca ce se-ntampla e-atat de dureros si totodata important. Romania nu e-n stare sa atraga fonduri pentru ca jnapanii de politicieni din locomotiva joaca strip-poker.

autostrazi

Starea autostrazilor e bine-cunoscuta, nu trebuie s-o mai descriu eu. Dar cum oare se petrec lucrurile-n alte parti? Uite cum a fost reparata o sosea japoneza distrusa de cutremur: in 6 zile! Dar, daca e sa-i credem pe romani, e mai usor sa construiesti ceva nou-nout (calea ferata) decat s-o repari / modernizezi pe cea existenta. Sau la cai ferate e altfel..

Fara transport nu evit numai eu Ro ci si o gramada de investitori. Este greu de crezut dar exista locuri unde au loc proteste impotriva autostrazilor, cum ar fi British Columbia, unde localnicii se impotrivesc “South Fraser Perimeter Road”, plantand copaci chiar si dupa inceperea constructiilor:

Avem si un “documentary short”: 1, 2, 3, 4, 5. Iata ce scrie Tiffany Crawford in Vancouver Sun:

Demonstrators opposed to a $1 billion highway project in Delta who set up a protest camp at the site on the weekend plan to stay until crews show up this week to begin work. About 200 people gathered at 10739 River Road on Earth Day (Friday) to rally against plans to build the 40-kilometre, four-lane South Fraser Perimeter Road, a highway that will run along the south side of the Fraser River from Deltaport Way to the Golden Ears Bridge.

The highway, jointly funded by the province and the federal government, is designed to ease traffic congestion and help the trucking industry gain better access to the U.S. border, the Tsawwassen ferry terminal and the B.C. Interior. It is part of the provincial Gateway Project, established in 2003 to link all of Metro Vancouver's ports.

But those opposed to the project say the freeway will be an environmental disaster.

The groups that organized the protest, StopThePave.org, the Critical Criminology Working Group at Kwantlen University and the Ottawa-based Council of Canadians, argue it will destroy more than 90 acres of farmland, pollute the air with increased traffic and damage native heritage sites. They also argue the highway would have a detrimental environmental impact on the sensitive Burns Bog ecosystem and could harm salmon streams that enter the Fraser River. (..)

The project has been in the regional transportation plans for more than 20 years, but environmentalists say it was planned at a time when critical issues such as climate change weren't taken into consideration. "You won't solve the problems of the 21st century with 1950s thinking," said Bob Ages, a board member with the Council of Canadians. "It's not like people didn't know about global warming 20 years ago, but maybe it wasn't at the top of their agenda. And it seems like they are in this bizarre time warp as though we've learned nothing over two decades."

Exista un oarecare adevar in spusele lor. Gandirea de prin partile cestea este ca daca largesti strazi si construiesti drumuri noi, decongestionezi traficul pentru foarte putin timp. Cand vad ce usor se merge cu masina, mai multi oameni isi cumpara masini si traficul creste rapid sa umple iar strazile (latent demand; positive feedback loop). Nu poti construi strazi si autostrazi la infinit, chiar si intr-un sistem functional. Iata de ce e mai important sa incepi prin a crea alternative, cum ar fi caile ferate.

Pana una-alta, Bucurestiul (CNADNR) a reziliat un contract de 224 milioane eruo cu Colas pentru intarzieri:

"Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, odată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor", a justificat ieri Boagiu gestul de a rezilia contractul cu puternica companie franceză. (..)

Colas a câştigat licitaţia pentru acest tronson de autostradă în toamna lui 2008, durata de execuţie urmând să fie de 24 de luni. Termenul a fost depăşit, iar cele două părţi s-au acuzat reciproc, în ultimele săptămâni, de încălcarea termenilor contractuali.

LE: Citeam ca unul din angajamentele Ro fata de FMI pentru ultimul dintre imprumuturi are a face cu distrugerea (fier vechi) unei insemnate portiuni din caile ferate, intrucat nu exista cumparatori si nici bani pentru a le mai mentine. Bulgarii, in schimb, isi extind reteaua.

PLE: Toronto e in plin proces de “revitalizare” a zonei lacului, ceea ce va insemna probabil demolarea unei intregi autostrazi si inlocuirea ei cu parcuri, in ciuda faptului ca traficul orasului este considerat cel mai sufocat intre alte 19 orase majore. Multi considera ca traficul este prost nu din pricina lipsei autostrazilor (Toronto are o gramada), ci din pricina lipsei de investitii in transportul in comun care a ramas de asemenea in urma si este considerat cel mai slab din America de Nord. Ca urmare, Toronto sta prost si la atragerea de investitii:

But it doesn't attract investment as well as others, ranking 19th as an investment magnet. It also ranked low for productivity and productivity growth against other major cities around the world.

Poate, in timp, cu urmatorul tren..

Sources / More info: tds-jp-road, dm-jp-rd, vs-p-rd, zf-cfr

zamo, autostrada, freeway, highway, railroad, road, strada, strazi, sosea, sosele, autobahn. (Tags)

codasi in topul fericirii

2011-04-21T01:00:00.000-04:00

Nu stiu daca stii, dar Gallup a scos un top al fericirii ieri. Canada se afla pe locul 2, dupa Danemarca, la egalitate cu Suedia. Ghici unde-i Romania?

Un astfel de rezultat n-ar trebui sa surprinda. Romanii sunt profund pesimisti, dupa cum explica si Cartarescu. Ne lipseste exercitiul optimismului. Solutii exista, am oferit una in panda de batrani si-am descris un “tratament” in ejprost.

Sigur, exista si cativa factori reali care afecteaza preceptia bunastarii, cum ar fi o slujba (serviciu) de calitate. Ar mai fi si contextul imediat – sondajul a fost efectuat in Romania in vara lui 2010, mai precis 4 Iunie – 24 Iulie, cand lucrurile nu erau poate taman superbe. Si-apoi tot Gallup ne spune ca exista o conexie intre bunastarea individuala si GDP.

Iata si rezultatele (proportia cetatenilor care se considera prosperi):

Here are the top 10 countries:
1. Denmark: 72%
2. Canada: 69%
2. Sweden: 69%
4. Australia: 66%
5. Finland: 64%
5. Venezuela: 64%
7. Israel: 63%
7. New Zealand: 63%
9. Netherlands: 62%
9. Ireland: 62%

Here are the bottom 10 countries:
1. Chad: 1%
2. Central African Republic: 2%
3. Haiti: 2%
4. Burkina Faso: 3%
5. Cambodia: 3%
6. Niger: 3%
7. Tajikistan: 3%
8. Tanzania: 4%
9. Mali: 4%
10. Comoros: 4%

Noi ne aflam intr-o grupa aparte: a tarilor unde mai putin de 25% din populatie prospera. Este remarcabil ca mai multi sunt optimisti atat in Albania cat si in Algeria si-n rest alaturi de noi, toate tarile din Africa ne-araba sunt pesimiste, in mare parte fiindca nu au ce manca. Iar Republica Moldova este cu mult in fata noastra (28% prospera fata de 16% la noi).

Alte topuri similare iarasi ne plaseaza inspre coada:

120 in topul “planetei vesele”, care masoara sustenabilitatea si fericirea raportate la impactul asupra mediului
penultimul loc (inaintea Bulgariei) in EU la HDI; Moldova e pe ultimul loc in Europa
locul 34 in iHDI – nu-i rau, dar e o masura mai putin obiectiva

Ca ultima unealta in arsenalul de lupta impotriva paranoiei recomand documentarul “I am” al regizorului filmului “Ace Ventura Pet Detective”. N-o mai lua, zboara sau fugi in munti, bine-ai venit in jungla, sparge legea, fereste-te de rau si-ajungi in rai: totu-i posibil.

Sources / More info: gallup, wiki-happy-planet, wiki-QoL, wiki-h, wiki-hdi, wiki-ihdi, wiki-spql

zamo, top, fericire, nefericire, perceptie, realitate, hellsongs, iam, documentar, happiness, happyness, fericit, reteta (Tags)

Viata in Canada: Monica Radu

2011-04-17T09:54:00.001-04:00

In Toronto ninge si un ziar din Winnipeg, care are obiceiul de a culege oameni de pe strada (in particular femei) si a-i pune sa-si descrie stilul vestimentar, au cules o romanca si-am decis s-o descriu si eu intr-un PA.

Azi m-am trezit cu cantec de pasarele si zgomotul fulgilor de nea lovind acoperisul deck-ului. Cum zicea Prince:

Sometimes it snows in April
Sometimes I feel so bad, so bad
Sometimes I wish life was never ending,
and all good things, they say, never last

Springtime was always my favourite time of year,
A time 4 lovers holding hands in the rain (..)

Bine, eu nu ma simt chiar bad, da’ ma gandesc la concursul leusteanului unde-mi cam slabesc sortii de izbanda..

Revenind la oile noastre, iata si PA-ul meu pe seama Monicai Radu:

E greu sa introduci sensibilitati europene in mlastina Manitobei, intre bastinasi si ceata insecticida. Subtirimea batranului continent e perceputa aici, pe cel mai obez continent ca semn de saracie si / sau slabiciune, ca sa nu mai vorbim ca asemanarea cu tantarii e de evitat acolo in mod special. Stilul ei imi aminteste de moda romaneasca “de export” a anilor ‘80, cand incercam si noi sa ne infiripam pe piata mondiala. Nu ma mira deci ca poseta e a mamii, ceasul e de 15 ani si asculta Strokes.

Monica Radu pare sa fie genul de om care nu pierde ore in fata oglinzii in fiecare dimineata si asta, desi nu se vede, este probabil motivul pentru care apare in ziar.

Sources / More info: wfp-mr

zamo, snow, zapada, ninsoare, toronto, aprilie, prince (Tags)

TORO 2011 incepe(-n) Mai-ne

2011-04-15T14:18:00.001-04:00

Dupa oaresce framantari si emotii, aflam ca Festivalul Filmului Romanesc din Toronto va avea totusi loc, dar mai tarziu. Pre-Festival screening incepe maine, Sambata, 16/04/2011.

Aflat la a 4-a editie, festivalul ne-a obisnuit cu o calitate super-profesionala a “productiei” – ghilimelele exista numai fiindca nu-s sigur ca “production” se traduce astfel in romana. Iata de ce am fost surprins sa aflu ca Festivalul, care a avut loc in trecut prin luna Februarie (ff3, c&e, ff2), a fost “rescheduled”. Sigur, as putea pune mana pe telefon sa sun organizatorii si sa-i intreb ce se-ntampla dar tre’ sa fug si oricum ghicesc ca ce mi-ar spune este ca in Mai vor veni cateva personalitati ale filmului romanesc si poate exact de-aceea a meritat amanat. Sau poate-or fi prea multi directori si prea putini cu sapa, stiu si eu?!? (da’ nu-i bai, ca-i sap eu)

vlad popescu - director
andrei tanasescu - director
seb cimpean - director and creative director
salome nikuradze - director and creative director
ilinka mihailescu - regional public relations liaison (canada)
alice madolciu - financial controller
ruxandra moise - regional public relations liaison (romania)
alexandra madolciu - sponsorship coordinator

Pana una alta, pentru nerabdatori, iata si anuntul PRE-screening-ului de maine:

Dear ToRolinos and ToRolinas,

Every newspaper has a comic strip section, so we believe it to be fitting that as we near the 4th edition of the Toronto-Romanian Film Festival we take a look at Romanian animation. This is not, however, your average Saturday morning cartoon line-up! So come and join us on the evening of Saturday, April 16th, at the Toronto Underground Cinema as we kick off the ToRo Fest season.

Gopo & Beyond

It is a little known fact that Romania first took home the Palme d’Or at Cannes in 1957, for an ingenious animated film titled “A Short History / O Scurta Istorie.” Its director, Ion Popescu-Gopo, would go on to direct numerous live-action and animated films and become a staple figure in Romania’s animation industry.

Unfortunately, the long tradition and history of Romanian animation that started with Gopo would stagnate and ultimately decline soon after the fall of Communism. In the new millennium, however, animations are making a comeback, not least due to Romania’s most important international animation film festival, Anim’Est.

As the 4th edition of the Toronto-Romanian Film Festival is approaching, this double-bill will look back at the work of the father of Romanian animation, as well as forward, at his successors.

The screening will be held on Saturday, April 16th at 7 pm, at the Toronto Underground Cinema, located at 186 Spadina Avenue between Dundas and Queen West.
Tickets are $5 and will be available for purchase at the door before the screening.
We invite you to take a look at our event poster, appended below. If you wish to get in touch or find out more about our events, please write to us at office@toroartsgroup.com.

We look forward to seeing everyone on the 16th!

Sigur, vor fi unii care sa spuna ca filmuletele lui Gopo Scurta Istorie si Sapte Arte pot fi gasite si pe iutub, dar daca citim programul (si chiar si numarul 2 al revistei IV, descoperim ca sunt o gramada de alte filme, ceea ce face costul biletului de $5 o valoare senzationala!

Simultan cu evenimentul Gopo si Beyond are loc si Concertul de Pasti al Coralei Armonia. O idee nu tocmai buna iar cifrele FB par sa confirme: Corala are 8 confirmati, 19 “maybe” si 201 “awaiting” in timp ce TORO are 31 confirmati, 31 “maybe” si 493 “awaiting”.

Sources / More info: TORO-BLT, fb-event-TORO, fb-armonia

zamo, film, movie, festival, toro, toroarts, toro arts, toroartsgroup, toro arts group, fest (Tags)

Vasile Caniuca: din container IT in porsche CN

2011-04-11T05:44:00.001-04:00

Stirile despre Romania din presa straina abunda, cand ochiul antrenat le cauta. Sa discutam povestea unui roman ajuns in Canada intr-un container din Italia.

E o “poveste frumoasa” ne spune Jennifer O’Brien in articolul sau cat si in videoclipul ce-l acompaniaza. Si chiar daca nu nimereste spelling-ul masinii conduse de Vasile (e Porsche Cayenne, nu Cayanne), povestea este captivanta.

Chiar aveam nevoie de o poveste pozitiva cu romani, cu atat mai mult cu cat numai stiri neplacute aflam despre Romania:

Roger Moore (83 de ani) s-a impiedicat si-a cazut in Ro in timpul unei filmari pentru comedia “Christmas at Castlebury Hall” si 3 electricieni au picat peste el, facandu-l piftie.
Aflam si despre un sat catolic, Sangeorgiu de Mures, ca percepe o taxa de divort de 10,000 lei (€2,380, $3,370), care-i de 2000 de ori mai mare ca in Bucuresti si 60% din salariul mediu pe un an.
Johnson & Johnson a dat (printre altele) spaga doctorilor din Grecia, Polonia si Romania pentru a-i incuraja sa-i foloseasca produsele si va da o spaga legala de $75m (£45.9m) pentru a scapa de investigatii
Dupa ce s-au cacait un veac, procurorii l-au pus sub acuzatie pe Vadim pentru tulburarea linistii publice, iar Parlamentul da foc verde ecarisajului
Un roman din Spania si-a sugrumat sotia si-a aratat-o apoi tatalui cu un webcam
Tot mai multi romani se sinucid in penitenciarele italiene (15 de la inceputul anului); altul, de 51 de ani, s-a sinucis in aruncandu-se de pe Monumentul Vittoriano, in timpul celebrarii a 150 de ani de la unificare Italiei, la cativa pasi de Columna lui Traian
Fost majordom incearca sa santejeze o milionara americana
Prostituatele romance au spart piata din Stuttgart cu “all you can fuck buffet” si-acum pestii sunt anchetati
Roman in Dublin prefera somajul unui salariu de 28000 de euro
Rifca Stefanescu din Romania a ajuns cea mai tanara bunica din lume la 23 de ani
un roman a torturat-o pe Annie, un elefant de circ: These majestic creatures are currently performing in Pitesti, a backwater town in Romania, the most backward country in the European Union.
ne paste stagflatia, zice Financial Times

Intreaga poveste incepe cu o calatorie intr-un container, in genul celei cu Maersk Dubai, amintita in excluderea indezirabililor. Articolul CBC care anunta sosirea lui Vasile in Halifax ne spune ca vreo 30 de clandestini ajung anual in Canada in acest mod. Nu este clar cati sunt aruncati peste bord de detinatorii vasului, care vor sa evite amenzile de cateva mii de euro pentru fiecare “stowaway”. La plecare, taxele incasate de traficantii de oameni sunt cam $700 / persoana.

"I'm sorry," he says again, returning to his seat, this time plopping his iPhone on the table. "You'll have to excuse me. I speak seven languages, but English is my worst . . . "

Povestea e lunga si-ncepe chiar cu inceputul:

At 14, Caniuca left the village of Repedea for the first time and went off to high school. To pay for it, he took the two-day trip to Istanbul, in Turkey, and got a summer job working 14-hour days, $40 a day, at a shoe factory. That was twice the wage he could have made in Romania, he says.

Eu cel putin aflu pentru prima data cum se calatoreste intr-un container:

"We would pee into bottles," Caniuca says, taking the lid off a salt container to show the aim required. "You had to be very disciplined, because if you splashed . . . " Those who could, defecated into plastic bags. "One man didn't go for 10 days." Despite efforts to keep bottles capped and bags sealed, the smell was sickening back at the port in Livorno. The men were careful with their food portions, eating only in pairs. "You can't eat all together, because some will eat more and some will eat less and it can cause problems."

Iata si la ce te poti astepta cand ajungi la destinatie (plus ca aflam ca sunt mult mai putini clandestini zilele astea):

Halifax, one of Canada's oldest seaports, is accustomed to stowaways. Last year, nine landed. Eight in 2009. Shortly after the discovery, the crane operator continued lifting the container into the air - slowly this time - and kept it there for what seemed like hours while port authorities waited for police, health workers and immigration officials to arrive. "We looked out of the holes, we saw helicopters. It was CNN," says Caniuca. (..) After about a week, Caniuca took a job painting houses for $5 an hour.

In timp, lucrurile se aseaza:

In Kitchener, he painted for a man named Constantine for about a year and a half before opening his own company. He named it Pentaia, after the river he used to fish back home. Between houses there were refugee hearings - he got in, based on the discrimination he'd face back in Romania due to his Ukrainian heritage and strong Christian faith. (..) The first year, he made $40,000. But by the third year, he'd hired three guys and made $200,000.

Si bunica-mea e ucraineanca. El a gasit si timp sa se-nsoare:

It's been a whirlwind. He was still supervising jobs when he met his wife, Helen, at the Slavic Pentecostal church in London, and when he asked her to marry him at Springbank Park ("My English was so bad then, I said, 'could you marry me?' instead of 'would you marry me?'") and when he built their first home. It was a $400,000 beauty. There was a fountain in the living room.

Isi ajuta parintii si familia din Romania:

"It was beautiful and it had been my dream to have my own house when I got married. But when it was finished, I walked into he kitchen and tears came to my eyes," he says. "I couldn't believe I had all this and my parents were still poor in Romania." (..) He's not rich, he insists: He has mortgages, credit lines, debts like anyone else, but he can help his family. "I do what I can," he says, adding he's been back to his village four times since coming to Canada. "I help them with dental, my sisters' school fees. I bought them a minivan, I built them a house and a barn.

"Now, they live Canadian-style standards almost, so I'm very happy."

Se sfarseste bine, cum se cade:

In 2009, Caniuca made London development history when Millstone Homes built a $2.1-million condominium on speculation. Caniuca had no buyer for the Broughdale Gates home, but was confident the luxury spread with an $80,000 double staircase would sell. It's one of 30 $400,000+ homes recently built by Millstone. (..) Caniuca also owns CVH Roofing, employing about 15 seasonal workers and four staff in Sarnia, London and Kitchener. They do about 150 roofs a year, not including charity projects such as for Habitat for Humanity.

Povestea lui nu-i unica:

He and Ursu are talking about other stories they've heard. There's a Romanian man now living in Kitchener with 11 kids, they say, who got into a container in Italy but ended up in Madagascar.

"Now that's a story," says Ursu, chuckling. "This is nothing compared to that one."

Videoclipul lui Jennifer nu-i pe iutub, dar am gasit in schimb o gramada de clipuri de muzica “populara” cu numele Vasile (NSFW).

Sources / More info: webshots-Vasile, vasile-cvh-roofing, qmi, lfp-vasile, ts-vasile, ts-stowaways, cbc-stowaways, ga-dead-stowaways, caniuc-trad, CVH, millstone, ts-moore, cp-sangeorgiu, tg-jj, ap-vadim, ap-stray, hn-es-sotie, hn-sinucideri, hn-santaj, hn-pussyclub, ind-welfare, sun-rifca, dm-pitesti, ft-ro-stagflation, yt-vasile(NSFW)

zamo, container, stowaway, imigrant, emigrant, ilegal, mano negra, azil politic, refugee, fugee, once upon a time, builder, constructor, economie, staglfatie, stagflation (Tags)

PA(4)-rte de carte: CART'o'4-ul

2011-04-09T17:08:00.001-04:00

O noua etapa: "Până atunci, vă anunt noua etapă, PArte de carte: Descrieti o întâmplare cu cărti (într-un text de 500 de semne, max. 550). Până luni, 23.59! Baftă!"

Pica bine, fiindca book of continua, chit ca-mi vine greu sa aleg o-ntamplare interesanta. Tentatia-i mare sa “PAizez” o poveste veche, cum ar fi Julis Verne sau fumatul de Kant dar ma abtin.

In acea vacanta de vara din copilarie, caniculara si plictisitoare, el prefera sa citeasca, desi cartile bunicilor fusesera citite si rascitite. Ea prefera sa-si dea in carti, incercand sa traseze harta inimii si-a viitorului. I-ar fi dat si lui, dar el nu credea in chestii d-astea. Isi intersectau minutele jucand carti. Multe pagini s-au scris de-atunci in cartea vietii fiecaruia. Nu stim sigur ce-a devenit fiecare, dara augurii par a zice ca el a devenit e-carturar (blogger) iar ea cartografa.

LE: Am incercat din greu sa evit mentionarea poeziei lui Sorescu cu harta marilor noastre sperante ..

bof

Ca tot veni vorba de carti, sa va zic o chestie ce tare ma seaca de-aici, din (i)realitatea locala. William Gairdner e un brit-old-fart care a scris o carte, The Trouble with Canada...Still!: A Citizen Speaks Out, (un follow-up la mai multe astfel de carti). Dupa cum poti vedea in acest interviu cu TVO’s Paikin, omul este un social conservative (este impotriva recunoasterii casatoriilor homosexuale, legalizarii avorturilor si a interzicerii pedeapsei capitale). In acelasi timp, imprumuta din retorica libertariana (freedom / liberty is less valued than equality).

Mai vorbeste despre traditia carteziana franceza de nationalism si o compara cu traditia britanica de “experienta umana” si de-aici se lanseaza intr-o comparatie intre codul napoleonic (sistemul judecatoresc francez) si common law-ul britanic. Diferenta de baza este ca aici un judecator este obligat sa respecte “precedent”-ul, acesta fiind definit ca deciziile curtilor superioare lor, pe cand in sistemul francez (care este probabil in functiune si la noi) un judecator se urineaza (si de obicei se si enerveaza) pe precedentele prezentate.

Ce vreau sa spun este ca nu poti fi Social Conservative si Libertarian in acelasi timp. El este mai degraba fascist / corporatist.

kanye

Kanye West e faimos din multe motive, unul dintre acestea fiind ca a declarat ca el nu citeste carti fiindca-i o pierdere de timp (“I’m a proud non-reader of books”). Iata de ce am inclus si una din cartile sale audio (pe bune, promo, interviu), cat si un raspuns notarapper, cat si Rich Hall.

Cartile lui Kanye West n-au o valoare majora, dar citindu-le poti incepe sa intelegi succesele unora dintre bloggerii influenzi.

Indemnul citeste o carte! se adreseaza in egala masura si romanilor, dar probabil nu si celor care citesc acest blog.. Mai ales ca Nelinistitu’ de Adrian Voicu taman si-a publicat Nepovestitele trăiri ale templierilor români (cum am aflat de la AlphaDogBlog), deci avem cu totii ce!

Sources / More info: snopes-photo, PA-carte

zamo, carte, citit, pa, pa-500, pa500, book, politica, political theory, politichie, teorie, conservatism, dreapta, stanga (Tags)

PA I: casa ca casnicie

2011-04-02T11:52:00.001-04:00

Calin Hera m-a invitat acum cateva saptamani sa particip intr-unul din concursurile sale de "Proza Arhiscurta" (PA), dar eu abia acum am vazut. Probabil concursul a luat sfarsit, dar eu tot voi scrie ceva.

De fapt, e “ca verigheta”, dar verighta nu-ncepe cu “ca”

Sigur, concursurile lui Calin se desfasoara in mai multe etape si probabil ca ultima a luat sfarsit, dar ma gandesc ca-i urat sa nu raspund unei invitatii, asa ca-i zic vreo doua – de fapt, 500:

North York era mic, cochet si functional cand ne-am cunoscut. Stateam cu chirie intr-un bloc mare si cam murdar, dar avea piscina unde lucram ca Salvapusti. Apoi mi-am luat casa ca o verigheta. Orasul meu mic s-a-nfratit cu altele si si-au zis Toronto. De-atunci se-ngrasa-ntr-una. Casnicia noastra are insa si parti bune, cum ar fi multe parcuri, fiindca dup-o inundatie de-acum ‘jde ani s-a interzis construirea caselor pe malul rauletelor ce ne brazdeaza, acestea devenind osatura spatiilor verzi.

Asta o fo asadar pentru Ce oras frumos. Va urma dac-or mai fi si alte editii

Sources / More info: autoPA, northwood, Toronto, parcul-googlemaps, flickr

zamo, pa, proza arhiscurta, 500 words, 500 de cuvinte, toronto, north york, city, oras, oras frumos, parc, parcuri, casa, acasa (Tags)

Quebecoisfier ia apararea RObotzi-lor

2011-03-15T10:15:00.001-04:00

Incepusem sa-mi pun intrebari in legatura cu disparitia unor comentatori, dat fiind ca ultimele mele articole nu prea au ecouri. Quebecoisfier imi trimite prin email un astfel de ecou.

Reactia lui Qf este la articolul precedent despre RObotzi-i din Canada. Incercam sa spun in acel articol ca nimic nu-i nou sub soare si taman d-aia piratarii (abuzul bunului simt) nu trebuie sa-i raspunzi cu abuzul legii copyrightului. Intai, despre Disqus:

Salut, am incercat in van sa scriu un reply la articolul tau despre RoBotzi. Disqus nu ma lasa pur si simplu sa intru si sincer m-am saturat sa tot incerc sa ma logez ampulea.
In fine, sugestia mea prietenoasa esta sa schimbi ceva la modul in care se publica comentariile, altfel nimeni nu o sa mai poata posta nimic.
(..)

Dupa cum spuneam, o sa ma gandesc serios sa renunt la contul de pe Disqus. Daca nu vei permite comentarii direct de pe blogul tau fara sa treci prin site-uri de cacat care nu-ti retin parola sau te trimit prin alte linkuri, o sa pierzi o gramada de cititori.

Eu am avut o singura data probleme cu Disqus, cand sistemul lor a picat peste tot. Am mai primit intre timp rapoarte de probleme dar nu am reusit sa le reproduc. Poate e din cauza ca eu nu salvez cookies decat intr-un browser care-mi permite sa salvez grupuri de cookies si sa le incarc / descarc profil. In toate celelalte toate cookies si cache-ul sunt sterse / cleaned automat. Pe scurt, nu cred ca problemele pe care le au unii cu Disqus sunt cauzate de Disqus ci de browsere care nu-s maintained. De altfel, articolul cu pricina avea 2 comentarii. Se poate de asemenea comenta prin twitter (cu referinta) cum face starchim01. Cum am mai explicat in raspunsurile 11 si 22 din FAQ, poti chiar trimite articole spre publicare pe acest blog. Poti sa-ti pornesti si propriul blog urmand Ghidul Zamolxis. Revenind la ‘botzi, zice Qf:

Cu toata stima nu sunt de acord cu tine. YT nu a fost decta un experiment pentru baietii astia, lucrul parea atat de evident din prima.
Chestia cu cei care le-au furat munca nu e decat o un lucru secundar, la care stiau ca se expun, din moment ce s-au lansat pe YT.
Faptul ca au trecut pe propiul lor site denota o actiune mult mai premeditata decat parea idea de joaca lansata initial si pe care nu a inghitit-o nimeni. Pe un site poti sa faci business, analiza de trafic, preferinte si provenienta a consumatorilor, etc, ce naiba, te invat eu pe tine asta ?

Pai asta poti sa faci si pe YouTube, fara vreo bataie de cap.. Uite de pilda, din Insights pentru clipul facut de mine in 3 minute ieri:

Ca sa obtii genul asta de statistici pe Wordpress iti trebuie ceva munca. Sau Analytics

Cat despre jucaria lor, o sa aiba perioada ei de glorie, apoi o sa intre intr-o lunga faza de interes mediu din partea cititorilor/privitorilor.
Experienta a mai fost traita e o carca de alti umoristi. Cei din QC au fost ( sunt ) de-a dreptul haiosi. Vezi tetesaclaques.tv si referintele de pe Wikipedia , pentru asta. Mi se pare ca au incercat si in engleza, deca ca e destul de greu sa redai in EN poantele vorbite in dialect québécois.

Capetele alea imi par creepy.. In comparatie, cuplul R2-D2 si C-3PO, precursorii tuturor cuplurilor de roboti, sunt totusi aproape umani. Au vizitat si Franta!

Sources / More info: flickr, tetesaclaques.tv

zamo, star wars, razboiul stelelor, copyright, RObotzi, ip, intellectual property, intelectual, proprietate intelectuala, infringement, piratare, piracy, r2d2, r2-d2, c-3po, c3po, disqus, comentarii, bloggers (Tags)

RObotzii din Canada

2011-03-14T01:00:00.000-04:00

Nu cu mult timp in urma prezentam ceea ce mi se parea o creatie originala romaneasca si un serial promitator. La scurt timp, si alti "mari bloggeri" s-au trezit sa-l promoveze, serialul a prins aripi si a-nceput sa fie chiar popular. Dar cu popularitate apar si probleme.

Cum spuneam atunci, eu ma bucur pentru orice creatie originala romaneasca, iar RObotzi de CreativeMonkeys erau chiar funny, chiar asa, suferind de mici defecte. Reactia CreativeMonkeys insa (de a-i scoate de pe YouTube cand au descoperit, zic ei, ca munca le era furata) mi s-a parut puerila si ilogica.

Tampitii care piratau webisoadele nu provocau practic nici o pierdere inspiratelor noastre maimute. Mai mult, orice pierdere aparenta putea fi usor solutionata punand un watermark pe filmulet. Solutia aleasa de ei (1. completare de formulare YT si 2. retragerea de pe YT) nu numai ca nu rezolva problema ci din contra, o amplifica, in aceea ca:

este mai dificil pentru fani sa le acceseze creatia
cei care doresc sa fu-re-publice o pot face la fel de usor, furand .flv –ul cu una din zecile de unelte disponibile gratuit, cum ar fi WebVideoCap de NirSoft
acum au de platit si bandwidth, gasit webserver mai baban, ofticat fani care nu mai reusesc sa se uite la chestia aia si toate astea pentru ce?

Daca solutia lor a intrerupt piratarea masiva este probabil ca YouTube a ajuns populat el insusi de “RObotzi” care acceseaza clipurile populare si le re-publica automat cu scopul de a deveni “popular” si apoi a scoate bani din reclame sau sendouts catre site-uri externe.

Dar toata aceasta “criza” ar trebui sa fie un prilej de a discuta cat de ineficient este copyright-ul si cum a ajuns o modalitate de cenzura si kontrol si nu un mod a asigura creatorilor o paine, cum fusese initial justificat, la origini. Vedem asta din modul cum s-a ridicat Germania, sau cum a eliminat TIME magazine eseul scris de Bush cel Batran cu privire la motivele pentru care nu a invadat Iraq, sau cum actiunile din tarile nedezvoltate ale cartelurilor multinationale de creatie au ca scop protejarea veniturilor din tarile dezvoltate (mg-ssrc-pir8), sau cum ACTA a devenit TPP si e si mai gretoasa.

Pentru a discuta astfel de probleme nu-i necesar sa cunosti legile de proprietate intelectuala ale tarilor implicate, dar ajuta sa stii ce-i WIPO si care-i cel mai mic numitor comun. Iata ce zicea acum cateva zile Neelie Kroes, Vice-President of the European Commission (PDF):

we must move away from the current playing field for specialists in copyright law. It is high time to understand that, while the US is looking for solutions through complex judicial means, Europe should move forward and find innovative practical solutions for tapping the huge treasures of our culture for citizens and businesses alike

Dar cel mai simplu este sa te uiti la filmuletul scremut de mine si sa-ncerci sa gasesti RObotzi-n el

Sources / More info: cm-r, yt-cm, WebVideoCap, time-bush, infoch-bush, mg-ssrc-pir8, mg-acta-tpp, wiki-wipo, wiki-wto, wiki-trips, wiki-ns-divide

zamo, copyright, ip, intellectual property, infringement, protectie, cenzura, proprietate intelectuala, piratare, piracy, pir8, pirat, TVOkids, TVO (Tags)

cum decade democratia cumsecade

2011-02-24T12:18:00.001-05:00

Sunt in chinurile facerii mai multor articole lungi si nici nu am timp, asa ca pana incepe cuptorul uterin sa beep-aie - adica pana le zamislesc - ce-ar fi sa ne uitam la Indexul Democratiei si ce ne dezvaluie despre Romania si-alte tari?

Publicat in Decembrie anul trecut (2010), indexul ne prezinta ca fiind o “democratie viciata” – chestie la care mi-am adus si eu contributia cu deviza din coltul de dreapta sus: “ai venit, ai vazut, te-am viciat”. Sigur ca ocupand locul 56 din 167 cu nota 6,6 nu stam chiar prost, chiar daca am cazut de pe locul 50 din 2008 (in poza, spectrul culorilor variaza de la verde puternic – democratie marfa – la rosu inchis – dictatura nashpa). Suedia, pe care o luasem de model pentru parlamentul unicameral, a cedat locul intai Norvegiei, ajungand pe 4, iar Canada a cazut si ea de pe 9 pe 11.

apatia

Ceea ce n-ar fi trebuit sa ma surprinda, dar m-a atins totusi neplacut, este ca romanii iau la cultura politica nota 3.75, mai mica si decat egiptenii care au luat 5 desi (sau poate taman d-aia) traiau (traiesc?) intr-un regim totalitar. Spun n-ar trebui sa ma mire, fiindca in ciuda unor metode destul de clare de a-ti gasi locul pe o harta politica, romanii continua sa dea cu stangu-n dreptu’ si sa nu faca diferenta; ne vine greu pana si sa punem intrebari. De altfel, asta se constata la multe din tarile care pica in top: lipsa de cultura politica, lehamitea si apatia. In Canada, care, cum spuneam, a picat si ea, 75% din “subiectii Reginei” nu stiu cine-i sefa statului – noroc cu Rick Mercer care explica.

catedrala

Avem chestii mult mai importante de facut decat sa ne preocupam de po(u)litica, cum ar fi sa trantim besoareci. Boc da milioane BOR pentru un proiect evaluat la 300 de milioane euro (INITIAL!!), acesta fiind un proiect caruia Base i s-a opus cand era primar. Si asta intr-o tara in care majoritatea drept-credinciosilor nu stiu diferenta dintre Paste si Craciun, nu stiu ce sarbatorim pe 1 Decembrie, dar stiu ce-i cu Valentine’s si ca homosexualii tre’ besteliti, ticalosii dreaq.

LE: Ma gandeam la un moment dat c-ar fi fost mult mai rentabil sa dea Casa Boborului BOR, sau macar juma'te; ei sa o mentina, sa-i plateasca intretinerea si sa salveze bani bugetului cu lumanari in loc de becuri, incalzire prin har divin si - de ce nu? - productie de curent electric cu enoriasi care sa invarteasca o roata in curte sub biciul maicii econoame. In subsol, sa colecteze energie geotermala de la cazanele cu smoala ale lu' nenea in pijama rosie.

Pai, nu asa se cade?! (Democratia / pe scara pacatelor?)

studiul

Noroc cu IRES ca ne explica cine suntem, intr-un studiu numit cu aplomb Patriotismul la romani (PDF). O reactie interesanta are fratele ~~ungur~~ Attila Dus, dar asta-i pentru voi s-o descoperiti.. Natiunile / Statele Unite considera Romania Tier 2, adica atat punct de tranzit cat si sursa pentru traficul de persoane; oare a fi patriot / democrat inseamna sa taberi pe reporterii care indraznesc sa spuna asta?

Ma opresc aici ca iar am folosit prea multe referinte si trimiteri, ceea ce este PHUCKEN OBOSITOR

LE: Chiar si pentru stalker-ul meu polonez care mai nou a bagat temporizare de 1 minut si numai noaptea vine..

Sources / More info: eiu, wiki-di, ires-studiu, cnn-ro-trafic, ro-us-rep, dus-viribus, [EIU DI 2006]

Democracy Videos: [finest] [Swe techno] [Swe tribute] [Singapore] [non-theistic] [PolAnal] [DemoIs] [LeadB] [everyday] [vid-rep] [rich-poor] [choose] [flame] [joke] [what is]

Crazy Cornel West: [1] [2] [3] [4] [5] [6]

zamo, democratie, index, democracy, eiu, economist, parlament, apatie, apathy, activism, apatheism, obo, oboseala, politica, BOR, pulitica, besoareca, politics (Tags)

chestionar pentru romanii canadieni

2010-09-14T01:00:00.005-04:00

Lightplay, cercetatoarea care m-a ajutat cu lista diasporei (diaspo.ro), a inceput un chestionar destul de ambitios adresat disaporei romanesti din Canada. Lansat acum 2-3 zile, si promovat aproape exclusiv “din gura in gura”, sondajul a primit deja cu mult peste 100 de raspunsuri.

Alex mi-a dat mai multe detalii tehnice ca sa ma lamureasca de seriozitatea acestei intreprinderi si mi-a spus si ce masuri ia pentru a se asigura de integritatea datelor. Eu insa am scos chestiile astea. Sunt convins insa ca le veti putea viziona in documentarul “making of..”. Pana una alta, iata si preferintele politice ale diasporenilor, bazate pe raspunsurile partiale.

Discutia a decurs anevoios, prin gTalk, care e nitel cam lent si enervant si pe IE imi manca din cuvinte:

zamo.ca: de cand esti in Canada?
lightplay: sunt in canada din 2003
zamo.ca: si in cat timp ti-ai gasit de lucru?
lightplay: in US fost intr-un program de doctorat pe care l-am abandonat dupa vreo doi ani. am lucrat ca asistent de cercetare part-time.
zamo.ca: cand ai imigrat, ai apelat la avocati / consultanti?
lightplay: am gasit job "in domeniu" in vreo 3 luni, poate in cazul meu a fost un pic mai usor, pentru ca nu am venit din Romania, ci din US, unde am lucrat 2 ani part time si inca aproape un an full-time (si am facut si ceva scoala acolo).
nu am apelat la avocati - nu era nevoie, aveam experienta, scoala, stiam en & fr, siteul guvernului era clar si limpede; a durat f. putin procesul
zamo.ca: si pentru USA, cum ai ajuns, cu bursa?
lightplay: da, cu bursa, altfel cum era sa ma intretin? era o bursa care platea taxele de scolarizare (tuition) si asigurare de sanatate plus un salariu de asistent de cercetare.
zamo.ca: pai eu de und' sa stiu? intreb, nu dau cu paru'!
cum ai aflat despre programul din state si cum ai gasit curajul s-aplici?
lightplay: oh God e o poveste lunga, vorbim despre istoria mea de acum 10 ani sau despre chestionar? am aflat cautand pe Net iar curajul mi l-au dat unii prieteni cu care am vorbit
si am fost si in vizita in US cand eram prin anul 3 in ro
zamo.ca: mai zi-mi o chestie: de ce preferi Canada statelor?
lightplay: anul 3 studenta
lightplay: de ce prefer Canada? buna intrebare. e mai prietenoasa pentru om (unii ii zic socialista ). apoi, nu vreau sa fac generalizari, dar in Toronto am intalnit oameni mai interesanti pentru mine - un pic mai cititi, au calatorit mai mult, sunt mai curiosi in legatura cu ceea ce e inafara granitelor tarii lor, etc.
zamo.ca: te referi la romani sau in general?
lightplay: ah nu, ma refer la canadieni in general, nu la romanii din canada.
zamo.ca: no bine - ne-apropiem de chestionar. inteleg ca tu-ti faci sau ti-ai terminat niste studii in sociologie, nu?
lightplay: am terminat da - sociologie
zamo.ca: ce-nseamna sociologie, si poti face bani cu ea?
lightplay: ce fac acum nu are legatura cu scoala - adica proiectul asta chestionar.ca
lightplay: sociologie: vezi wikipedia cat despre bani da, sigur - nu neaparat foarte multi, cel putin nu eu poti sa fii profesor, apoi sa faci cercetare sociologica etc.
zamo.ca: si chestionarul de ce-l faci? care este agenda ta secreta? lucrezi pentru SRI?
lightplay: ceea ce fac eu cercetare de piata care nu e cercetare sociologica dar foloseste metode comune de cercetare si statistica sociala
nu lucrez pentru nimeni - chestionar.ca e independent de orice agentie guv, ziar sau firma
poti sa zici ca o fac din pasiune dar totusi exista si niste motivatii pragmatice, as vrea sa public niste articole (neplatite si alea)
lightplay: vezi mai multe despre "de ce" la sectiunea "author" de pe romaniancanadian.ca
zamo.ca: si partea tehnica a site-ului ai facut-o singura? pare destul de elaborat..
lightplay: pare dar nu e. folosesc wordpress (pentru blog) si limesurvey (pentru chestionar). limesurvey e un soft gratuit, open source, si user friendly pentru programat chestionare online. nu il folosesc la serviciu, insa folosesc ceva similar la serviciu. partea cea mai grea insa nu e programarea, e conceperea chestionarului
zamo.ca: te cred..
odata publicat, vor mai ramane rezultatele online?
lightplay: da, bineinteles. majoritatea rezultatelor vor si disponibile gratuit pe romaniancanadian.ca si vor ramane acolo; e posibil sa pastrez blogul dupa aceea ca blog profesional
zamo.ca: cum te-a sprijinit mass-media romaneasca din Toronto?
lightplay: sunt deja 1-2 ziare romano-canadiene care vor sa colaboreze si vor fi si acolo publicate (nota: proiectul nu e sponsorizat de ei, dar au acceptat sa anunte existenta chestionarului in ziar, ceea ce e excelent)
zamo.ca: exista initiative similare si in randul altor comunitati etnice din Canada?
lightplay: nu stiu despre alte initiative independente, cred ca or mai fi, dar nu pentru comunitatea romaneasca.
pentru romano-canadieni am mai vazut un mic studiu bazat pe vreo cateva interviuri calitative, dar nimic cantitativ
zamo.ca: de ce e important sa cunoastem aceste date?
lightplay: daca ai un ziar sau business de exemplu care are drept target comunitatea romaneasca, datele astea ar putea sa fie utile. apoi pentru potentialii imigranti ar putea sa fie utile – cat si pentru studentii care scriu articole despre subiectul asta.
zamo.ca: Guvernul federal, de pilda, pare sa sugereze ca StatsCan culege prea multe date. tu ce crezi?
lightplay: Stats Can a cam dat-o in bara cu scurtarea chestionarului, asta cred cam toti cei care lucreaza in cercetare academica si cercetare de piata au protestat si au trimis scrisori deschise
Canada e o tara multiculturala care are nevoie sa isi inteleaga comunitatile etnice, din moment ce le incurajeaza sa isi pastreze identitatea culturala
are nevoie sa inteleaga consecintele programului de imigratie si sa inteleaga cum se adapteaza/integreaza nou venitii
cred ca a fost o decizie politica pripita pe care o regreta toti, inclusiv cei care au luat-o
si sper ca o sa se revina la forma lunga
zamo.ca: in Economist a avut recent loc o dezbatere pe tema legalizarii prostitutiei. tu ce parere ai - ar fi o idee buna in Canada? dar in Romania?
lightplay: bai, sari de la un subiect la altul
zamo.ca: sociologie, nene
lightplay: da, cred ca legalizarea prostitutiei ar fi benefica, pentru ca asta ar insemna control si taxe platite pe serviciile respective
prostitutia exista de cand lumea
e stupid sa o scoti inafara legii
zamo.ca: bun, in final, te-ntreb o-ntrebare al carei raspuns il cunosc, dar cred ca un roman canadian citind asta ar vrea sa stie
ce garantii de confidentialitate exista? pui intrebari destul de amanuntite, pot fi corelate datele cu persoana fizica?
exista protectie legala pentru raspunsuri?
lightplay: excelenta intrebare - raspunsul e f. simplu - nu pot fi corelate datele cu persoana fizica. ultima pagina din chestionar intreaba adresa de email si numele insa campurile respective sunt optionale, deci cel care raspunde poate sa lase pagina goala si sa apese NEXT. cat despre adresele de email ale celor care decid sa completeze -- vor fi folosite doar pentru a-i informa de publicarea rezultatelor pe blog. absolut toate rezultatele care vor aparea public vor fi prezentate la un nivel agregat, nimic la nivel individual.\
oh, si limesurvey are un 'feature' care face raspunsurile anonime
zamo.ca: este adresa de email stocata separat de restul raspunsurilor?
lightplay: da exact
zamo.ca: deci nu exista nici o legatura intre ele, nu?
lightplay: doar IP address este legat de raspunsul individual, insa alea sunt folosite pentru a elimina duplicatele si pentru a sterge raspunsurile celor din afara canadei, care nu se califica pentru a completa chestionarul.
zamo.ca: cool. dar daca cineva vrea sa fie complet anonim si se conecteaza prin TOR?
lightplay: nu stiu ce e TOR, nu sunt atat de tehnica, dar poti sa fii complet anonim.
si evident, ca in orice alt efort on-line, or sa fie cateva 'bad responses' si 'fake respondents'
exista cateva data checks in constructia chestionarului cu care poti sa elimini ceea ce se cheama "professional survey takers"
zamo.ca: ok, super
multam
lightplay: cu placere.

Un mod in care Alex si-ar putea recupera o parte din cheltuielile inregistrate cu site-urile (si de fapt o sfatuiesc sa faca asta) ar fi sa ofere participantilor acces gratuit la rezultatele sondajului sau si corporatiilor sau celor care nu au participat acces pentru o suma mica.

Va voi dezvalui ca Alex are studii postuniversitare de sociologie dublate de o experienta serioasa de consultant. Simt ca-i necesar sa va spun asta, intrucat pentru multi din cei din lumea business-ului, sociologia pare o stiinta despre cum sa cheltuim banii contribuabilului aiurea. Eu am tendinta sa vad problemele in termeni pur economici si-am fo influentat destul de mult de Friedman (sau, poate, mi-am regasit multe din idei in ce zice el, mai bine enuntate). Cred ca politicile trebuie judecate dupa efecte, nu dupa reclama. De pilda, este important pentru cei saraci sa aiba o casa si foarte multe chestii pozitive ies din treaba asta, dar a construi case pentru ei si a le da de-a moaca pare sa rezulte in ghetto-uri, in locuinte insalubre cu un grad ridicat de saracie si crima in care nimeni nu vrea sa locuiasca, si care costa destul de mult.

S-o ascultam pe Corinne Gendron, profesoara de sociologie din Quebec care a declarat ca exista politici sociale care sunt proaste din p d v economic, dar asta nu le face si proaste din punct de vedere social. Prima mea reactie la asa ceva este sa-mi amintesc ca nu intamplator Quebec este probabil cea mai socialista provincie din Canada si ca acum cateva decade era cea mai populata si cu economia cea mai babana, dar accentul pe politici sociale si abandonul pragmatismului economic au impins-o pe o panta descendenta, fiind demult intrecuta de Ontario, British Columbia si chiar si Alberta mai la toti indicatorii importanti.

Se poate spune ca sociologia (si Corinne) joaca intr-o societate rolul pe care femeia il juca nu demult in celula sociala zisa si famelie: un mod placut, emotional si nu tocmai folositor de a cheltui banii. Pe de alta parte, sa nu uitam ca Prof Gendron are de asemenea un MBA si un LLB si are si ea un bagaj serios de publicatii in lumea business-ului.

In din ce in ce mai multe familii, femeia este cea educata si care face banii, masculul redescoperindu-si pasiunea pentru gatit, spalat vase si ramas gravid fara copii

LE: Este incorect sa nu mentionez ca totusi teoria economica pura are limitele sale, in special in interactiunea cu elementul social. Doua dintre asumptiile fundamentale din manualele de ASE si anume ca pietele sunt libere si consumatorul este rational sunt de fapt false: nu exista piata deschisa, libera si ideala si nu toti factorii economici actioneaza rational, cel putin nu intotdeauna. In ultimii ani au avut loc cateva incercari de a injecta putina realitate in aceste manuale, dar nu toate reusite. Sociologia ramane o stiinta necesara, chiar daca obiceiul de a pune sentimentele si aspiratiile inaintea ratiunii si a pragmatismului imi pare a fi reteta pentru dezastru.

Poate daca as fi avut mai demult ocazia s-o intreb pe Prof Gendron la ce i-au trebuit atatea diplome si daca a meritat efortul, Mi-ar fi spus ca numai asa ar fi putut fi luata in serios..

Sources / More info: lightplay, rocan, chestionar, wiki-sociology, wiki-social-sci, wiki-soc-eco, wiki-soc-law, wiki-perf-market, corinne gendron, yt-sociology

zamo, inverviu, interview, dialog, sondaj, survey, sociologie, sociolog, social, statistical, statistica, statistici, discutie, discut, piata libera, perfect market, free market

Evil, Cool, Fluier si (re)educarea delincventilor

2010-09-14T00:57:00.002-04:00

Saracan de mine, incepe festivalul si eu inca n-am reusit sa ma dumiresc la ce filme vreau sa merg. Bine ca s-a dumirit Romania ce film trimite la Oscarul 2011.

Romania candideaza la Oscar cu Eu cand vreau sa fluier, fluier (2010) de Florin Serban (aka If I Want To Whistle, I Whistle). Iata ce zice un comentariu cam agramat, dar care a strans 109 aprobari, probabil ale romanilor atacati la sentimentul national-irational:

Same old Romanian stories, 23 April 2010

Author: doru_tudor from Romania

Is not necessarily a bad movie and for a new viewer of Romanian movies could be quite interesting. The problems of the movie are the theme and filming style. I'm sick and tired of Romanian movies filmed from hand to provide reality (if I want reality I open the door or the TV) and also to see movies about low-end society family problems. I don't need to go to cinema and pay to have a better understanding of 5 o'clock TV news. Romania is much more better than it's low life and I hope one day, Romanian movie makers will stop pushing forward the garbage (for other to pity us) and start doing movies to promote us as we really are: beautiful, smart and extremely funny!

Ideea ca rolul filmelor este de a promova turismul este o idee cretina. Pentru asta exista filme comerciale si reclame. O strategie mai buna – si, intamplator, strategia creatorilor romani de filme – este de a face un film bun si interesant dupa regulile artei, atacand curajos subiecte care ar putea fi interesante pentru audienta din afara si care, ca bonus, reflecta problemele societatii romanesti si ne dau de gandit. Astfel de filme au cele mai mari sanse de a castiga intr-un festival, iar castigarea unui premiu ne fac un serviciu mult mai mare decat filme propagandistice care nu ajung nicaieri si nu-s vazute de nimeni. O dezbatere similara a avut loc in Romania cand niste tampiti s-au gandit sa introduca un proiect de lege impotriva stirilor negative. Este nevoie de positivity dar stirile pozitive, ca si tematica pozitiva in filme nu intereseaza pe nimeni si in special pe cei care tot imping astfel de idei in fata. Exact oamenii astia s-au apucat sa-mi ingroape clipurile de Fanta Shokata cand le-am postat pe iutub, pe motiv ca spurc imaginea Romaniei.

Fluier.. imi pare varianta masculina a unui Weekend cu mama. Imi pare mai bine realizat decat acesta si, ironic, Weekend cu mama are scene escapiste si scene “de promovare turistica”, dar acestea ii taie din valoare, nu i-o cresc. Evident, ambele discuta efectele abandonarii copiilor de catre parintii plecati in Viest sa faca bani.

Evil / Ondskan 2003

Pentru a aprecia Eu cand.., ai nevoie de un oarecare context, care poate lipseste celor care plang cu lacrimi de crocodil ca “de ce ne aratati urati cu flori de mucigai in par”. In primul rand, e important de remarcat ca educatia – adica abilitatea de a transmite noilor generatii bagajul de cunostinte acumulat de cele precedente – este principalul atu al speciei noastre in lupta pentru supravietuire si este ce ne detaseaza de maimute sau cefalopode – care sunt si ele foarte inteligente, de altfel. Poate ca asta-i motivul pentru care in ultimii cativa ani tarile scandinave au produs cateva filme superbe pe tema delincventei juvenile (sau poate-o fi Good Will Hunting care-a deschis calea).

Filmul Evil este ecranizarea unui roman despre un pusti cu un tata vitreg sadic care-l caftea de-i sareau capacele. Dar el n-o apuca pe calea lui Rimaru:

"He ran the fastest and scored the most goals, could take a gargantuan beating, hit with full strength at the first punch and on top of all that he was the superior student in several subjects", which lends him a position as gang leader and favored student of half his teachers.

Dupa ce conduce o rebeliune impotriva celorlalti profi care nu-l placeau si care cafteau elevi, ajunge la o scoala privata cu un sistem dur de “bullying educational”, un fel de pat procustian instaurat de elevii mai mari avandu-i ca subiecti pe cei mici. Evident, sparge si-acolo cateva capete.

Ce este interesant in legatura cu romanul e ca este poate cea mai populara carte pentru adulti in Suedia (Pippi e pentru copii). Deseori m-am intrebat daca nu cumva cartea asta este responsabila pentru decada pierduta, cand, prin 1970, Suedia – la vremea aceea cea mai tare economie din lume – a decis sa experimenteze cu social-democratia. Si-au revenit intre timp, dar nu inainte de a fi profund bulversati de asasinarea lui Olof Palme.

In discutia de dupa prezentarea de la festival, l-am intrebat pe regizor in ce masura decizia Suediei de a trimite tinerii delincventi cu yacht-ul pe mare pentru a forma spiritul de echipa este indicativa pentru mediul cultural care a determinat ecranizarea romanului, in conditiile in care autorul sau este in continuare considerat terorist in USA. Din pacate, regizorul s-a enervat si a reactionat exact cum reactioneaza romanii cand au impresia ca le este atacata tara: s-a-nrosit, a-nceput sa vorbeasca mult si repede, a explicat ca Suedia nu este asa ci o tara nemaipomenita etc.

Cool! 2004

Cool nu-i la fel de fain ca Evil, dar Theo Van Gogh l-a filmat cu delincventi adevarati. A mers la un boot camp si-a filmat acolo, cu cei aflati in curs de re-educare pentru viol, talharie, furt armat etc. Tin minte ca la discutia de dupa film l-am intrebat daca se poate face o paralela ca Evil – un film suedez cu filmul sau, din perspectiva diferentelor dintre Olanda si Suedia, stiut fiind ca Olanda reprezinta capitalismul si libertatea in timp ce Suedia a ajuns sa reprezinte valorile socialiste / social-democrate. Lui Theo i-a placut in mod vizibil intrebarea dar a preferat sa nu comenteze mult. Au urmat apoi cateva intrebari cretine, care practic verificau cu el cateva din asertiile mele, iar Theo era din ce in ce mai iritat, cam ca Stere Gulea cand a fost intrebat de ce si-a ucis cu salbaticie unul din personaje.

Theo Van Gogh urma sa fie asasinat in mai putin de o luna de la premiera filmului sau la TIFF 2004, iar mie cu greu mi-a venit a crede.

Boarding Schools (internate / scoli private)

Povesteam recent despre Nastase si fiul lui cu zvastika. Este interesant ca pana si Monbiot (un faimos jurnalist de la Guardian), care a trecut si el printr-o scoala asemanatoare cu cea descrisa in Evil s-a ridicat impotriva lor. Monbiot considera ca acestea nu formeaza caracterul si ca mai degraba caracterul pustilor se formeaza in ciuda greutatilor, nu datorita lor. Mai zice el (cu frustrarea celui care inca mai poarta pica parintilor ca “de ce m-ati dus de langa voi”) ca astfel de scoli sunt principalul mod in care clasele superioare isi transmit statulu social de-a lungul generatiilor. Mai precis, in timp ce plebea merge la scoli care-i invata ca sunt nemaipomeniti fara a le oferi substanta, in internate bogatii sunt pompati cu substanta si sunt supusi unui crud proces de acomodare cu rigorile vietii, de dispret pentru cei care nu reusesc si de “camaraderie de supravietuire”. Articolele sale cu privire la acest subiect pot fi gasite in surse.

Poti vedea Evil in lista de mai jos, dupa trailerul pentru Eu cand vreau sa fluier, fluier.

Sources / More info: imdb-eu-cand, imdb-evil, imdb-cool, wiki-theo, wiki-olof, wiki-ondskan, young-offenders (PDF), monbiot-acceptable, monbiot-unsentimental, monbiot-class-war, yt-evil

zamo, tiff, tiff 2010, festival de film, film, filme, movies, movie, vizionare

TIFF 2010

2010-09-09T01:00:00.001-04:00

Astazi incepe Festivalul International al Filmului din Toronto si eu inca n-am apucat sa decid ce filme vreau sa vad. Dar, in traditia expertilor de internet, va voi spune ce filme vor altii sa vada.

Sunt 3 filme romanesti in TIFF: "Outbound"/"Periferic" (regia Bogdan George Apetri) si "The Autobiography of Nicolae Ceausescu" (regia Andrei Ujica), cat si "Look, Stranger" (d. Arielle Savitch), cu Anamaria Marinca in rolul principal.

LOOK, STRANGER

Directed by Arielle Savitch (tiff, imdb)
A beautifully realized story of one young woman's spirited journey through a war torn landscape into safety. With only spare moments of dialogue, LOOK, STRANGER is a riveting, profoundly moving experience. Staring the multi-award winning actress Annamaria Marinca (4 Months, 3 Weeks, 2 Days...) who will be in attendance on September 11 and September 13.

Saturday, September 11, 7 p.m. AMC 9
Monday, September 13, 9:30 p.m. AMC 7
Saturday, September 18, 10:00 a.m. AMC 4

OUTBOUND (Periferic)

Directed by Bogdan George Apetri (tiff, imdb)
"Matilda, a feisty woman-child with a sordid past, is out on prison leave. Are twenty-four hours enough to make up for her mistakes and skip out of the country in time for a brand new life? Working with an all-star writing team – Tudor Voican (California Dreamin'), Cristian Mungiu (4 Months, 3 Weeks and 2 Days) and Ioana Uricaru (Tales from the Golden Age) – Apetri orchestrates a cataclysmic road race led by an inscrutable heroine, all the more compelling for keeping her thoughts hermetically sealed."

Saturday September 11, 3:00:00 PM, AMC 3
Thursday September 16, 9:15: PM, AMC 3
Saturday September 18, 9:30:00 AM, SCOTIABANK THEATRE 3

THE AUTOBIOGRAPHY OF NICOLAE CEAUSESCU

Directed by Andrei Ujica (tiff, imdb)
Culled from one thousand hours of archival footage and four years in the making, this spellbinding montage epic unfolds as if fromt he nostalgic memory of former Romanian ruler, after his reign was brought to an abrupt and tumultuous end in December 1989.

Thursday, September 16 5:30 p.m. AMC 10
Friday September 17, 5 p.m. AMC 9

Others

Iata si selectiile unei prietene. Le public aici intrucat ma gandesc ca pot servi si altor tinere vlastare de inspiratie feminina, si mi-e si mie mai usor sa le inspectez cand sunt publicate pe o pagina.

L'amour Fou: tiff
Another Year: tiff
Barney's Version: tiff
Biutiful: tiff
Cave of Forgotten Dreams: tiff
Jack Goes Boating: tiff
La Métropolitaine: tiff
Mumbai Diaries: tiff
The Promise: The making of Darkness on the Edge of Town: tiff
Tabloid: tiff
The Trip: tiff
You Are Here: tiff
You Will Meet A Tall Dark Stranger: tiff

Voi alege si publica selectiile mele altundeva, cel mai probabil pe overheardinhogtown. Prima lista de clipuri este cu trailerele romanesti, a doua cu restul.

Sources / More info: tiff.net, wiki-tiff, NOW, EYE, TO, cnd, np-4sq, blogTO, to-ist, G&M, yt-tiff-2010, yt-tiff-ro

zamo, filme, film, movie, movies, vizionare, festival, festival de film, liste, selectii, trailers

Remanierile guvernamentale in Canada

2010-09-06T16:31:00.001-04:00

Am inteles ca recent Boc a facut niste rocade in guvern. Tot recent, TV Ontario a avut o masa rotunda cu Skype in mijloc cu mai multi fosti membri de guvern, atat provincial cat si federal.

Este interesant ca din cei 6 participanti la discutie, 3 m-au reprezentat (si) pe mine:

Judy Sgro, despre care am mai scris cand cu scandalurile liberale, ma reprezinta si acum in Parlamentul Federal dar nu mai este Ministra a Imigrarii.
Art Eggleton, care-i acum Senator (pe viata), m-a reprezentat inaintea lui July, fiind Ministru al Apararii si inainte Ministru de International Trade (sub Chretien)
Pe Monte Kwinter, care m-a reprezentat la nivel provincial, am incercat sa-l intalnesc fara succes de vreo 10 ori. Secretara lui mi-a zis apoi ca e in “conflict de interese sa se-ntalneasca” fiindca este membru in guvern dar ca pot vorbi cu un coleg de-al lui de la Vest. Apoi au venit alegerile si aria lui s-a mutat mai la Est si eu am fost reprezentat de colegul lui in mod oficial.

Discutia se poarta in principal in jurul intrebarii cum iti reconstruiesti viata dupa ce pici in cap de pe un varf de munte.

Sources / More info: tvo, wiki-art, wiki-judy, wiki-monte

zamo, politica, politics, politik, politic, body politic, pulitic, pulitica, guvernare, guvern, ministru, ministri, remaniere, ministerial

Ziua Canadei si protestul G20

2010-07-02T16:46:00.002-04:00

E ziua Canadei (1 Iulie) si-am decis sa scriu iar pe teme pompoase. Nu stiu cine isi mai poate imagina ca-canada nu-i stat politienesc, dar sunt convins ca sunt multi. De cate ori "autoritatile" au avut ocazia, au ales calea cenzurii.

Cu multi, multi ani in urma, cand eram student intr-o vagauna co-operatista, s-a-ntamplat sa fie un alt meeting Gn, unde n apartine (7, 20), de data asta-n Montreal. Pe vremea aceea nu cred ca vazusem Montreal-ul inca, si cum mah hausmeitz mereau, am zas “hai si io”! Avantat, i-am zis lui Ulrike “sa spargem catusele capitaliste si vitrinele magazinelor de confectii si tricotaje”, iar ea s-a speriat. “Noi vrei sa protestam pasnic, non-violent” mi-a zis ea. A urmat un dialog cam pitecantrop:

Eu: Ce rost are? Daca protestezi pasnic, de ce mai mergem acolo? Putem protesta si-aici pasnic, in timp ce dormim etc.
Ea: Nu-ntelegi (eu: normal ca nu). Daca ne dedam violentei le dam apa la moara si ne tradam cauza.
Eu: Care cauza si chiar crezi ca-i pasa cuiva de proteste “non-violente”?!
Ea: Trebuie sa demonstram ca ne putem controla ca sa putem dialoga.

Am continuat sa discutam astfel o vreme si n-am reusit sa ne-ntelegem. In final am decis sa nu ma duc. Nu-ntelegeam ce rost are sa merg si nici acum n-am inteles. Cand s-au intors, mi-au povestit cum au aparut “de niciunde” niste agenti provocatori imbracati complet in negru (asa numitii black bloc) care-au inceput sa distruga si sa faca fapte reprobabile. “Pai nu ziceati ca urma sa va politieniti singuri?” – eh, ca nu-i asa simplu, ca e usor sa critic eu, care n-am fost in focul bataliei etc. Conform “colegilor de casa”, politia a lasat intentionat “black bloc” sa se produca pentru a avea motiv sa intervina in forta. E mai bine sa ai distrugere controlata, facuta de agentii tai si cu pre-instiintarea companiei de asigurari decat sa lasi distrugerea sub semnul intrebarii, in voia hazardului.

Si istoria s-a repetat, acum cateva zile, cu ocazia G20 din Toronto. Eu eram intr-un pub cu niste prieteni pe care taman ii setasem cu VOIP. Am avut un Karmic Chi thing cu chelneritele, si una dintre ele a venit sa ne raporteze, jucandu-se cu fermoarul jachetei ce-i incorseta pneumonia, ca “nu-ntelege ce se-ntampla, parc-am trai in lumea a III-a, TV-ul arata imagini socante, de republica bananiera”.

Cu si mai multi ani in urma, politia din Toronto era cat pe ce s-o aresteze pe Madonna fiindca ei considerau simularea masturbarii de la sfarsitul “Like A Virgin” ca fiind obscena:

On the final night of the show in Toronto, Madonna is informed that plainclothes officers are prepared to arrest her if she performs the simulated masturbation scene at the end of "Like a Virgin". Madonna refuses to change her show, stating, "Last time I was on tour, Sean was in jail. I guess it's my turn." Freddy DeMann bets that the threat of arrest will only make Madonna go further, and no one takes his bet. According to a news report, Toronto police decide not to arrest the singer, claiming that no threats were made.

Chiar daca povestea-i apocrifa, politia – si-n general cei de la carma societatii – canadiana raman inglodati in atitudini si mentalitati rurale, profund conservatoare. Probabil cel mai bun rezumat al protestelor se afla in urmatorul clip:

S-ar putea spune chiar ca si Mineriadele s-au produs dupa acelasi scenariu: sa incurajam distrugeri (facute chiar de catre securisti in tricoaie), ocazie cu care mai ardem si cateva dosare, ca apoi sa avem motiv sa matrasim si oamenii care mai stiau ce-i prin dosarele cu pricina. Nu stiu de ce si atunci, ca si la prostiile militar-politienesti (security-theatre) de dupa 9/11 eu am avut impresia ca in Ro s-au facut numai repetitii pentru show-ul final..

Momentele cheie au fost vreo 5:

Politisti din toata tara au inceput sa soseasca – cu autobuze, trenul si avionul. Au fost peste 20000 de politisti din alte parti. Centrul orasului a fost baricadat cu garduri metalice inalte si semne de constructie, traficul si chiar si transportul in comun fiind incetinite la maximum. Totusi, cu 1 zi sau doua inainte de sosirea demnitarilor, un gangster si-a golit arma de foc in aer fix in mijlocul zonei de securitate, pe la 2-3 noaptea, reusind apoi s-o stearga.
O gramada de grupuri au manifestatii pasnice in scopul de a obtine coverage pentru cauza lor. La un moment dat, isi fac aparitia black bloc care incendiaza doua masini de politie si sparg cateva vitrine. Politistii privesc si nu intervin.
Politia trece la represalii impotriva unor demonstratori pasnici. Cativa demonstratori cat si trecatori sunt blocati intr-o intersectie timp de cateva ore in timpul unei ploi torentiale. S-au efectuat arestari in masa (cateva sute de persone) iar arestatii au fost tinuti timp indelungat in picioare si fara apa, probabil in compensatie pentru “waterboarding”.
Politia si-a cerut scuze, sustinand apoi ca “nu sunt perfecti”. S-a aflat ca si guvernul Ontario a semnat o lege secreta, permitand arestari rapide cu suspendarea drepturilor civile - practic, suspendarea Charter of Rights and Freedoms (i.e., o lege ilegala). In ziua urmatoare, o demonstratie masiva in fata Toronto Police HQs,

2-4-6-8,
We don’t want a Police State!

De data asta au avut macar motiv..

Cat despre Ulrike, nu mai stiu nimic de ea. A disparut in ceata, nu inainte de a-mi da cartea lui Lindgren, Pippi LangStrumpf (Longstocking). Eu as fi preferat chiar varianta germana, dar ea mi-a zis ca daca vreau varianta germana sa vin s-o vizitez. Apoi, m-am imbarligat c-o prietena comuna care, cand ne-am despartit, a tinut sa-mi arate ca e mai importanta pentru ea, cearandu-i sa nu ma mai sune. Iar Ulrike s-a executat.

In rest, focuri de artificii!

Sources / More info: twitpic, yt-shopper, ytz-to-g20

zamo, canada, police, politie, demonstratie, protest, black bloc, pippi, ulrike, longstrumpf, langstrumpf, black block, black blok