Also Sprach Zamolxis

Romanian origins III–land of confusion

2012-02-13T01:00:00.000-05:00

We finally get to present and hopefully elucidate our argument.

The initial question can be easily answered with “the map is wrong”, end of story. After all, in those times (as late as 1503 and even 1600-1700) cartographers still marked unknown spots with mythical creatures and the shaky handwriting “HIC SVNT DRACONES/LEONES” – here be dragons/lions.

But that offers no explanation and no pleasure of discovery. It’s worth delving into what has caused the error and trying to find a rational explanation and the sources of the error.

As stated in part II (Dacia) as well as in genetic origin, I favour a linguistic model, for it is the language people speak that determines their culture and nationality and not the political structure imposed upon them. (This is in contrast to what most people prefer: delimitations by race and / or nationality which are generally impossible to make.) After all, Romania has found itself at the confluence of 3 major Empires – Russian, Ottoman (Turkish) and Austro-Hungarian, each keeping a piece of it for most of its history. It was only around 1848, in the revolutionary wave which engulfed Europe, that the Romanian national spirit and drive for independence and reunification found a coherent, emergent voice in all 3 principalities.

beowulf

To pick up where we left off, medieval historians seem to have confused even Swedish Götaland (Geatland) with Getae (cf. wikipedia):

Geats should not be confused with the Thracian Getae, a connection long made by some, such as the authors of the medieval Swedish Chronicle or early-modern Swedish historian Carolus Lundius.

Beowulf, a hero of an ancient epic poem, was a warrior of the Geats. A beautiful “Shrek-animated” adaptation can now be seen starring Angelina Jolie. (He’s also given name to the cluster of inexpensive computers.) Still, I see it as another possible reincarnation of Zalmoxis: the Dacians’ flag was made of a wolf head that made a bee-like sound when running:

The Romans called it Draco (meaning Dragon) and it terrified them.

Now, the above may be a coincidence, but there are other interesting similarities between the Calusari and Morris / Ceili dance (see also Nightlosers mention) or between Miorita and an Indian story. Such “coincidences” lend credence to the “universal myth” theory of people like Campbell.

language

Before jumping to the conclusion that Romania is a disturbing land of confusion it’s worth noting that the linguistic model I favour actually seems to provide a valid, congruent explanation. Here it is, in point form:

Even the Wikipedia quote you present seems to favour a lingustic model. This may be because empires and principalities were in a state of constant flux in those times, whereas populations were more stable, making the map likely to be valid longer if going by ethnonyms.
A direct quote from the article seems to directly validate my “1848 statement”:
- The name "România" as common homeland of the Romanians is documented in the early 19th century. –>
- footnote: The first known mention of the term "Romania" in its modern denotation dates from 1816, as the Greek scholar Dimitrie Daniel Philippide published in Leipzig his work "The History of Romania", followed by "The Geography of Romania". On the tombstone of Gheorghe Lazăr in Avrig (built in 1823) there is the inscription: "Precum Hristos pe Lazăr din morţi a înviat/Aşa tu România din somn ai deşteptat."
- The name "Romania" (România) was first brought to Paris by young Romanian intellectuals in the 1840s, where it was spelled "Roumanie" in order to differentiate Romanians (fr.: Roumains) from Romans (fr.: Romains).
  - It has been an alternative name for the Byzantine Empire (also known as the Eastern Roman Empire,Ρωμανία Rōmanía in Greek - compare with the name Ρουμανία Roumanía for Romania). The name was also kept by non-Latin peoples, such as the Byzantines, who used to call themselves "Romaioi" (Ρωμαίοι, also the origin of the first name Romeo). In the Arabic and Ottoman Turkish languages, it came to mean further Eastward regions of the empire, like Rûm and Rumelia in Asia. Rumi was also an Arabic word for Christian.
  - It has been an alternative name for the Latin Empire, centred on Byzantium, set up by Roman Catholic Crusaders of the Fourth Crusade with the intention of replacing the Eastern Orthodox Byzantine Empire with a Roman Catholic empire. In the Balkans there are Romanic people that have an ethnonym derived from "Romanus", including Aromanians (armâni, arumâni or rămăni) and Istro-Romanians (rumâri). The Megleno-Romanians originally used the form rămâni, but it was lost by the 19th century and used the word Vlaşi borrowed from Bulgarian/Macedonian.
There were 4 Eastern Romance languages that had evolved from Vulgar Latin: Aromanian, Istro-Romanian (an endangered language spoken by only 500 people, the smallest ethno-group in Europe), Megleno-Romanian (1200 people) and what we call today Daco-Romanian or simply Romanian. Aromanian = Proto-Romanian (Vulgar Latin) + Greek, whereas Daco-Romanian = Proto-Romanian + Slavic influences.
Although we have some disparate and limited occurrences of the name “Romanian” used in connection with the people living in the 3 principalities Moldova, Wallachia and Transylvania, it is unlikely that this was widely used, because the 3 empires were interested in presenting their dominions as separate entities as to not foment the nationalist spirit, reunification fervour and ultimately revolt. The name Vlach and/or Wallachia were probably predominant at that time.
As it should be obvious from the map, there were clusters of mostly Aromanians living all the way to Greece (present-day Republic of Macedonia), below the Jirecek line (separating the Latin from Greek influence). The Aromanian population managed to keep its language and customs despite a strong drive to assimilation by Greek nationalists and its language is now official in the aforementioned republic.
The cartographers who made the map have thus mistakenly considered only the Aromanians as being “Romanians”, while the Daco-Romanians from today’s “Romania proper” were designated as “Vlachs”, “Moldovans” and “Transylvanians”.

So if that’s true, why is it that so few know / admit to the “Vlachs” / “Wallachian” name history?

why

The more specific question is why doesn’t Romania rebrand itself as Dacia?

Back when Romanians were still subjugated by the 3 empires (and let me tell you, their situation was dire), they were only united by their language – a Romance / Latin language – and, to a lesser extent, their customs. They needed a name (a brand, if you will) that would contain the story of their origins. Vlachs or Wallachs wasn’t it, while Dacians had little connection to the Western powers they were trying to sweet-talk into allowing and supporting unification and independence. “Romanians” was a natural choice as it suggested a clear connection to the Roman empire and it was easier to grasp than a tedious analysis of the Daco-Romanian language.

Since then, the large Gypsy minority living in most of Eastern Europe, subjected to incredible persecutions and fighting hard for emancipation much like Daco-Romanians did only a few centuries ago, have chosen (or had it chosen for them) a very similar etnonym. Apart from adding several layers to the previously mentioned confusion, this should be a great opportunity to rediscover the glorious past (without falling into fascist or racist rhetoric) and embrace the Dacian name. This is not happening for three main reasons:

Most Romanians are unaware of their own history as this is not the official line and it is not emphasized in school. The education system has suffered tremendously in the past couple of decades.
There is still a certain irredentist, chauvinistic undercurrent in Hungary which seeks to rebuild the “Great Hungary”. Hungarian people have never really adapted to going from one of the founding nations of a major empire to rather small country. Beset by Soviet crushing occupation in 1956, Hungary has long recorded the highest suicide rate in Europe. The brand “Romania” is seen as a stronger juxtaposition to this “threat”.
The drive to recover this glorious past is often mixed with racist and xenophobic rhetoric and other weird and grandiose theories that could never be mainstream. Furthermore, redefining one’s identity is hard even without all the above.

Besides, from the same article you’ve quoted, the name “român” had started in the XVII century to have negative connotations:

In the Middle Ages the ethno-linguistical designation rumân/român also denoted common people. During the 17th century, as serfdom becomes a widespread institution, common people increasingly turns into bondsman. In a process of semantic differentiation in 17th-18th centuries the form rumân, presumably usual among lower classes, got merely the meaning of bondsman, while the form "român" kept an ethno-linguistic meaning. After the abolition of the serfage by Prince Constantine Mavrocordato in 1746, the form "rumân" gradually disappears and the spelling definitively stabilises to the form "român", "românesc".

I hope this answers your question. Thank you for giving me the opportunity to blabber on a dear subject!

LE: Toma Caragiu, the god with curly hair, was also aromanian.

Sources / More info: wiki-proto, wiki-calusari, wiki-Jirecek line, draco-flag, ro-consul [disturbing]

zamo, genesis, land of confusion, calusari, beowulf, morris, dacia, branding, map, cartography, harta, brandul de tara (Tags)

confirmations, affirmations

2011-11-23T01:00:00.000-05:00

It's hard to determine when you are the source of events or when you are simply part of the current. If you're a blogger in a minor blogosphere, you might start accusing others of "stealing" from you. Me, I'm just glad that I'm being validated.

Trying the find where I was copied or cheated on the ‘net takes me back ages.

1. usenet

Perhaps the first such example dates back to the 90s, when I was doing some consulting for a management firm during the summer holiday and a colleague wrote a document using the construction its’ (yes, with an apostrophe to symbolize possession). I was floored and just had to correct him – yet he maintained that he’s right and I, as an ESL dude, didn’t know WTF I was talking about. So we took the bet to USEnet, where I posted it in a relevant newsgroup (alt.language, if I remember correctly), and we then waited. We got about 6 replies, of which 2 were clearly on my side, while the other 4 did not seem to understand what the question was about. I’m quite sure at least 2 of the 4 were friends he had asked to jump in on his side, and I would link to it, but ever since Google took over DejaNews I cannot find any of my old postings on USENET. If you can, let me know – I had signed it “Captain Grammar”, at his request :)

2. slashdot

Also in the 90s, Slashdot was one of the sites I used to comment on – a lot! I was not actively seeking “online friendships” and did not have a “voting mob”, so my comments were seldom voted up in its meta-moderation scheme. I do remember however how once somebody took my comment, changed a few words around, capitalized my sentences (I hadn’t bothered), basically rewrote my comment and got modded up to +5. Since then, I started to have a healthy dose of scepticism in respect to The Wisdom of Crowds [Paperback] by James Surowiecki

The Wisdom of Crowds (.FR, .DE, .JP, .cn) and online voting. (I’ll add a reference when I have time to look for it.)

3. popelu

Ever since starting this blog (and implicitly, involuntarily becoming a part of blogo.ro-oaie), it happened a few times that my articles were re-written by others, once even in Adevarul by some dude whose name starts with B, but I never bothered with it: after all, I was making it too easy with full feeds and writing in Romanian, like a paduchios. I was nonetheless surprised when a feisty newcomer, whom I tried to unsuccessfully enlighten for a while “quoted” me in a similar manner and not once, but on several occasions. Just as above, I cannot find all these examples, except for one. In an otherwise well-written text, he found himself falling down a version of “the American is the dumbest” path, perhaps without even realizing it:

Nu toate popoarele (in sensul de locuitorii unei tari) sunt si natiuni, exemplul cel mai important fiind Statele Unite ale Americii. (..) Nu neg ca in diverse locuri din SU exista manifestari quas-nationale specifice, dar o natiune nu e locul unde oamenii se bad cu pumnu-n chept, ca toti oamenii se bat. O natiune e locul unde toti se bat la fel. De-aia zic ca nu-i, pentru ca nu exista asa o comunitate, niste trasaturi universale.

In short, he claims that USA is not a nation because there are insufficient commonalities, despite being a number of “local quasi-national specific manifestations”. I commented that there is a common set of ideas and ideals more so than in Canada and then I listed a few at his request: manifest destiny, exceptionalismul descris de Tocqueville, the pursuit of.., credinta ca orice problema poate fi rezolvata aruncand cu bani in ea (aka “metoda americana”), ideea ca ceva este cu atat mai bun cu cat este mai mare / supersizing - japonezii traiesc cu ideea opusa, de pilda, etc. Translating and expanding:

manifest destiny – from the 19th century belief that USA was destined to expand across the continent it evolved in Lincoln’s and Wilson’s idea that it’s their mission to promote and defend democracy throughout the world; interpreted by Noam Chomsky and others as a mission to make all economies compatible (trade-wise)
exceptionalism – (from wikipedia:) “refers to the theory that the United States is qualitatively different from other countries. In this view, America's exceptionalism stems from its emergence from a revolution, becoming "the first new nation," and developing a uniquely American ideology, based on liberty, egalitarianism, individualism, populism and laissez-faire. This observation can be traced to Alexis de Tocqueville, the first writer to describe the United States as "exceptional" in 1831 and 1840. Historian Gordon Wood has argued, "Our beliefs in liberty, equality, constitutionalism, and the well-being of ordinary people came out of the Revolutionary era. So too did our idea that we Americans are a special people with a special destiny to lead the world toward liberty and democracy."” I purposely left in the entire fragment because it is probably the most revealing when it comes to American nationalism. Most of these can be found in his Democracy in America: The Complete and Unabridged Volumes I and II [Mass Market Paperback] by Alexis De Tocqueville (.FR, .DE, .JP, .cn).
american solution: The belief that any problem can be resolved by throwing money at it. More on motivation and why that’s flawed in this RSA Animation.
supersizing: more and bigger is always better (not so in Japan, for instance)

Near the end, he conceded it was a matter of “feeling”, then offered some really silly arguments, so I said goodbye and decided I’ll avoid discussing issues with him (didn’t do a good job of that). And then, many months later, this jewel:

Ei da, am pe undeva in vre-un cufar o hartie pe care scrie langa numele meu ca-i diploma si de antropologie, nu-i clar la ce calitate, chit ca tot acolo scrie noua si trei firtale. Dar sa trecem si sa intram in subiect : Zice candva pe undeva un oarecare Tocqueville (ca de exemplu Alexis de, in L’Ancien régime et la Révolution, Michel Lévy Frères, 1856).

Now, as before, I did not really mind. Maybe he did know about it and had forgotten. And even if he didn’t, why else was I commenting there other than to shepherd the non-descript masses out of the valley of weakness? That’s also why I wrote about bitcoin, now an important part of the cyberlife of many.

4. hungary

In Romanistan II, I was reluctantly writing:

Dac-ar fi sa mergem pe drumul teoriilor conspirationale, etnonimul “romi” a fost inventat si impus de catre Soros, care a avut si pastreaza sensibilitati maghiare.

So I was somewhat happy to learn that the Economist has a way of sort of admitting to it:

Mr Orbán's dire public image abroad is a source of mystification and outright resentment among his fans. They blame everything from anti-Hungarian bias to the supposedly unhealthy links between the liberal elite in Hungary (which detests him) and the foreign media.

It’s very easy to fall into loony conspiracy territory here, but can YOU find a reasonable explanation for the underreporting of Gypsy numbers only for Hungary in the Economist, as shown in the Romanistan article?

5. prostitution

I wrote elsewhere about a famous economist who may have used one of my ideas. But maybe his inspiration comes from “patalama” even though, unlike Popelu’ before him, he has never confessed he actually lacks ideas and perhaps has to use others for inspiration (if he did, I missed it).

6. natalie

When presenting Wordsworth’s Ode I showed a clip with Natalie Wood and wrote:

Natalie Woods a murit in circumstante neclare, inecata, in anii ‘80, lasand in urma filmul “Brainstorm” in care juca cu Christopher Walken neterminat.

Her murder investigation has been reopened.

Sources / More info: eco-orban, dm-wood1, dm-wood2, wiki-wood

zamo, validation, validare, confirmare, afirmare, arrive, arrival, plagiat, plagiarizing, stealing, popelu, quoting, copyright, citat, citate, citare, quote, ip (Tags)

faustiana: si-filistinul si purcarete

2011-06-22T01:00:00.000-04:00

Citeam articolul cuiva despre Faust-ul lui Purcarete in care acesta (primul) se lauda ca-i ingust. Acu’ nush, asa le-o fi placand fetelor haifaiv.

Daca tot nu-i clar cum e cu ingust, putem la o adek arunca un ochi in dexonline (mai gios).

Acum, sa fim intelesi, omul care zice ce zice nu-i un om serios si o zice pe un blog si mai putin serios decat el insusi. Prin urmare, a analiza serios ce zice e o idee nociva. Pe de alta parte, blogul meu are trafic mic, e vara si sansele ca cineva sa fie neplacut lobotomizat de prezentul articol sunt minime. “Luarea in serios” a cuvintelor neseriosului are mai mult un scop de exercitiu. Mai mult f(t)izic decat intelectual.

Filistinismul are multiplii exponenti care-si enunta ideile multiplu (sic). Din ce-am atins mai mult sau mai putin recent, l-as aminti pe Avercenko si-a sa Sobolan pi tava si rant-ul lui Andy Rooney. Se poate spune chiar si ca Nietzsche, prin critica inaintasilor, tot un filistin de prima mana este. Dar eu incerc sa argumentez opusul si inca serios (unul neserios ar fi imposibil).

Serios vorbind, arta are ca scop principal sa trezeasca intrebari si sa starneasca idei. Amploarea, adancimea acestora este determinata de experientele individuale si educatia fiecaruia. Asta-i un mod politicos de a spune ca cei cu un volum redus de cunostinte nu au cum intelege mare lucru: nu au sistem de referinta si deseori sunt lipsiti atat de curiozitate cat si de imaginatie.

Valoarea unei productii artistice este cu atat mai mare cu cat este mai vaga si are mai multe si eventual complexe posibilitati de interpretare, si asta nu in ultimul rand fiindca este posibil pentru mai multi s-o ingurgiteze. Taman d-aia ma incanta suprarealismu’.

(ar fi urmat sa iau fiecare “argument” la purecat, dar tre’ sa plec; poate alta data)

Sources / More info: pg/ft-dc [1] [bbc] [sibiu] [edinburgh] [edinburgh 1] [edinburgh 2] [edinburgh 3] [interview]

zamo, arta, filistin, filistinism, estetica, artistic, teatru, teatral, critica, critic (Tags)

votul inainte de sex? (little 16)

2011-05-25T01:00:00.000-04:00

V-am mai spus ca pentru mine proddit a devenit principalul mod de a descoperi articole interesante in blogo.ro-oaie. Nu spun, or fi si altele, dar proddit, aceasta clona sortita esecului, ma surprinde incontinuu cu articole de calitate pe care nu le pot gasi nicaieri altundeva.

Titlul meu asuma ca pentru majoritatea oamenilor (cu posibila exceptie a lui Al Gore, care a facut probabil sex pentru prima data intr-o masina Essex) votul are de obicei loc dupa pierderea virginitatii. Pe de alta parte, asistam la o scadere a varstei medii a primei experiente sexuale, cum reiese si din cantecele lui Chuck Berry si Depeche Mode. Votul ar trebui sa tina pasul cu aceste schimbari in societate.

De ce-mi pica atat de bine proddit? Cred ca raspunsul are de-a face cu creierul meu masculin. Proddit este dominat de masculi – nu pare sa existe nici o femeie intre comentatori – si ca urmare subiectele discutate au o tenta mai abstracta, incepand cu politica, mecanica quantica si terminand cu filozofie si ateism. Sigur, eu am idei putin in afara spatiului lor ideatic general, in aceea ca nu mai sunt demult ateu (am fost pana pe la 20 si ceva de ani) si consider ateismul ca fiind o religie in sine. Dar asta nu ma deranjeaza catusi de putin, intrucat un bias ateu este preferabil unei religiozitati exagerate.

Articolul care mi-a atras atentia se refera la propunerea lui Cristian Preda de a cobori dreptul de vot de la 18 la 16 ani. Asta s-a intamplat deja in mai multe tari si va continua sa se intample si in altele.

În România, vârsta de vot a fost coborâtă ultima dată în 1948, după ce în perioada interbelică fusese de 21 de ani.
Propunerea mea de a diminua vârsta de vot de la 18 la 16 ani a fost primită cu răceală. În contextul discuţiilor despre reformarea Constituţiei, poate ar fi nimerit să se realizeze studii despre vârsta la care tinerii îşi asumă o condiţie politică. Dacă se poate munci de la 16 ani, de ce să nu se poată şi vota de la aceeaşi vârstă?

Acum aproape trei ani discutam irelevanta argumentului “varstei” intr-o dezbatere, atat “in tara” cat si “peste hotare”. Azi as oferi urmatoarele motive:

Romania sufera de boala europeana a prabusirii demografice, boala cronica ce se va acutiza in timp. Un rezultat implicit va fi cresterea ponderii sanatatii la buget in detrimentul celorlalte costuri, cum ar fi educatia. Cresterea proportiei tinerilor va incetini extirparea educatiei din discursul public (si implicit de la buget).
In conditiile in care apatia politica incepe sa devina o problema si in Ro – un sondaj zice ca doar 15% din bucuresteni intentioneaza sa participe la un sondaj de opinie cu intrebari lobotomiza(n)te – votul tinerilor ar putea sufla putina viata in pseudoviata politica romana.
Votul are sanse mai mari sa devina o deprindere fireasca si decizie rationala si nu un eveniment emotional, cu spaga electorala, confetti, surle si trambite.
Mersul istoriei este in directia implicarii unui numar cat mai mare de oameni in viata si deciziile politice intrucat asta asigura stabilitatea sociala si un maximum de beneficii pentru cat mai multi.
Votul tinerilor are sanse mari sa creasca in mod benevol interesul in politica si participarea procentuala la vot. In conditiile in care ideea lui Plesu – votul obligatoriu – taman a fost respins,

Tu ce zici? Esti pentru sau contra votului celor de 16 ani?

Sources / More info: cp-16, flickr, hn-vot-oblig, wiki-preda, wiki-vot, g-votul, d-votul, ctp-plesu [rhm] [2y2v] [nyra] [SciV] [db8] [dtv] [monte] [07k] [ilrm] [nyci] [ctb] [rmr] [kids] [syc] [vadkc] [nyrausa1] [nyrausa2] [doc] [australia] [bbc] [fox]

zamo, vot, votare, vote, limita, limita de varsta, nyra, politica, politichie, politici, tineret, politizare (Tags)

filozeseistul si pi-elitele

2011-05-24T01:00:00.000-04:00

Andrei Plesu, cel mai indragit elitist din lume, participa acum cativa ani la o masa de forma geometrica vaga si nedeclarata, intre rotunda si ovala, organizata de Adevarul, ocazie cu care vorbeste despre o chestie ce demult il deranjeaza: ura vulgului pentru elite.

Plesu se lupta de tare mult timp cu ura pentru elite. Intr-unul din videoclipurile ce salasluiesc inca pe Dilema Veche, il vedem raspunzand unui “spectator” in mod sever, aspru si cat-pe-ce sa explodeze (in masura in care un filozof poate exploda).

dilema sau galceava filozUOOOOFF!ului cu lumea

Plesu incepe prin a-l ruga pe un participant de la peluza sa-si spuna pasul: Spuneati ca cuvantul “elita” vi se pare ciudat. Elaborati.

Comunist de serviciu: ..presupune o anumita relatie de inferioritate \ superioritate intre “mase” si “elite”. Acest lucru, adeseori, poate sa creeze o ruptura intre aceste “elite” si noi, oamenii de-aici [peluza?], care stam acum ca la scoala [chicoteste]. Este nevoie de elite, insa aceste elite trebuie sa fie mult mai numeroase, astfel incat definitia elitei sa nu mai aiba sens.

Plesuvul monosprancenat : Este o contradictie in termeni intre “elita” si ideea de multiplicare infinita a “elitei”. Pe de alta parte, toata lumea din aceasta sala, prin simpla prezenta, face parte din elita cititorilor Dilemei. (..) Cuvantul “elita” trebuie de-demonizat: nu-i vorba de trei gusteri care fac pe nebunii. [rasete] Dar nu obosesc sa spun: dvs. cand va duceti sa va operati mergeti la toti doctorii deodata sau la un doctor pe care-l socotiti cel mai bun? Ala se numeste un doctor “de elita”. Si la fel cand vreti sa beti un vin bun, beti nu vin “soiuri”, cum se spunea inainte de ‘89, ci un vin ales. Si cautati si oameni “alesi”. Asta-nseamna “elita” – vine de la “a alege”. Si conducatorii unei tari – parlamentarii – sunt elita conducatorilor acelei tari, fara conotatii solemne sau ornamentale. Adica nu au ochii mai albastri, glasul mai dulce si ideile mai diafane. Pur si simplu au fost alesi. “Alesi”, adica socotiti de alegatorii lor ca fiind reprezentativi si capabili sa conduca.

Nu exista elite definitive. Foarte multe elite se tampesc pe parcurs. Dar nu e o garantie ca daca faci parte din “masa” esti o lumina ambulanta [rasete]. Sfatul meu catre dvs este sa nu mai ganditi abstract lucrul asta. Aveti o idee despre elita [gest “sonicel” cu mana] care-i o idee abstracta. Eu o spun mereu: exista o elita a taranimii, exista o elita a instalatorilor (la noi nu!). Dar [pauza de aplauze] spaima asta de elite si ideea ca sunt unii care sunt “sus” si altii care sunt “jos” si cei care sunt “sus” ii exploateaza pe cei care sunt “jos”, asta-i o [?], vorba lui nea Iancu.

Ganditi lucrurile mai viu, mai simplu, mai putin ideologic. Sunteti foarte ideologizat [teddy bear smile]. Dar ma bucur ca un om de stanga citeste o revista care nu e nici de stanga, nici de dreapta – e inteligenta – vorba unui filozof.

Sa stiti ca intre ‘49 si ‘89 discursul asta impotriva elitelor a fost ideologie de stat. Si n-a fost ideal.

In Adevarul reitereaza cam aceleasi idei, dar mai bine conturate (sunt publicate si cateva date din biografia sa, inclusiv excluderea din invatamant in 1982 pe considerente politice):

Să ne înţelegem, mai întâi, asupra termenului „elită”. Pentru mine, elita cuprinde oamenii cei mai bine pregătiţi din fiecare domeniu. Asta înseamnă că există o elită ţărănească, o elită a muncitorilor, o elită a medicilor, o elită a gânditorilor, a scriitorilor. Nu e vorba de un concept închis şi exclusiv, de o minoritate care funcţionează diafan, ca un grup de îngeri. Ci de solidaritatea subînţeleasă a celor care, în meseria lor, au atins un nivel de peformanţă maxim şi pe care, de altfel, îi căutăm oridecâteori avem nevoie.
Ne-am obişnuit să bombănim elitele, dar când vrem să mergem la doctor, de exemplu, imediat ne interesăm care e cel mai bun, care este chirurgul cel mai eficace. Dacă vrem să bem un vin bun, căutăm printre cele mai bune, căutăm vinuri „alese”. Elită vine de la „a alege“, un cuvânt care trimite la selecţia pe criterii de calitate. Acum, când se spune „elită“, lumea se gândeşte ori la „elita politică“, ori la „intelectuali”.
Când ai de înjurat ceva în România, la ora asta, când trebuie găsit un vinovat pentru modul cum merg lucrurile, foarte des pe listă, pe unul din primele locuri, apar elitele intelectuale, care greşesc oricum. Adică, dacă nu se bagă, sunt „elitişti”, stau în turnul lor de fildeş. (Deşi, cum îmi spunea un prieten, din turnul de fildeş se vede, totuşi, mai departe decât de la firul ierbii). Iar dacă se bagă, sunt somaţi să-şi vadă de treabă: „Ia, lăsaţi-ne cu fasoanele dumneavoastră!“ (..)

Fapt e că fiecare naţiune are nevoie de elite, fiecare om are nevoie în viaţă de serviciile unei elite, pentru că elita, elita adevărată, e, prin definiţie, slujitoare. Dar ca să ai o elită funcţională, trebuie să trăieşti într-un mediu care ştie să-şi aprecieze elitele, care le priveşte cu simpatie. Îţi trebuie nu numai oameni de calitate, ci şi o bună recepţie a calităţii lor. Dacă lumea porneşte de la ideea că elitele înseamnă ceva rău şi confundă elitele cu elitismul şi cu fasoanele de tot felul, elitele se atrofiază. (..)

E, în peisajul cotidian, ceva confuz şi neaşezat. Suntem neaşezaţi. Şi am pierdut câteva virtuţi importante: respectul pentru celălalt, admiraţia genuină, autentică pentru calitatea şi reuşita umană, bunăcuviinţa, politeţea, bunătatea. Mie mi se pare că în România lipseşte tot mai acut bunătatea inimii.

Problema elitelor este ca in (aproape) toate cazurile – si-am adaugat “aproape” fiindca nu vreau sa fiu dogmatic – nu avem de-a face cu o meritocratie, ci cu niste oameni mai incapatanati (read “sociopaths”; vezi –si- DSK, Governator, judecatoarea beata, Bryant, Nistorescu etc) care si-au asumat acest rol si continua sa subziste in si prin el pe baza tolerantei “maselor”. Masele cobesc, dar sunt tributare unui mod de a gandi puternic centralizat si sunt incapabile de a schimba ceva. Il mai tineti minte pe Verdet in “noaptea generalilor”, cum intrase pe felie si nu se mai dadea plecat? Este exemplul perfect de elita, infipta ca o tecapusa in jugularul puterii, sugand si umflandu-se cu nutrienti “de import” in detrimentul celor mai modesti, mai cu bun simt, mai “de actiune”, care nu suporta sa stea la birou si prefera sa iasa afara, in baia de gloante, sa apere “obiectivele” si sa-si boteze apoi copiii dupa acestea.

Daca ne uitam intr-un musuroi de furnici, “regina” nu-i regina fiindca merita, ci pentru ca, printr-un capriciu al sortii, a fost aleasa si crescuta cu un anumit mix de hormoni si feromoni. Este un rol pur sacrificial, intrucat creste mult prea mare pentru a-si parasi “iatacul”, devenind complet dependenta de furnicile muncitoare si-si petrece existenta puind incontinuu. In contrast, majoritatea elitelor umane par sa duca o viata de huzur fara a contribui in mod semnificativ la viata cetatii.

Este firesc sa dorim elevarea maselor, iar demersul exprimat de “comunistul de serviciu” este in ultima instanta o idee buna. Lasa oamenii sa viseze la asta, dar ai grija sa le oferi si feedback sincer si corect prin educatie. Raspunsul lui Plesu este determinat nu de consecventa logicii, ci de sentimentul de marginalizare sadit si cladit in el de cenzura comunista si anti-intelectualismul realismului comunist. Ayn Rand este produsul aceluiasi tip de abuz: nu are cum sa nu fie elitista.

citate

In continuare, spicuiesc:

Vă simţiţi marginalizat?
S-a spus că, în lumea oamenilor, „centrul e peste tot, iar periferia nicăieri“. În România e invers. Periferia e peste tot. Aşa că, orice ai face, eşti la margine: în politică, unde te înjură toţi, sau în masa anonimă, unde n-ai acces la putere. Românul are, de altfel, un adevărat complex al marginalităţii şi al provincialităţii. Mereu suntem „departe”, neiubiţi, suferinzi, chinuiţi. Avem o vocaţie de victime, şi când nu ne iese, o confecţionăm.
De unde pleacă această vocaţie?
Din intuiţia că ea constituie o scuză extraordinară. Când nu îţi iese nimic, dai vina pe alţii. Psihologic, e legitim sau justificabil, dar, pe termen lung, devine un obicei prost.

Excelenta observatie, chiar vroiam sa scriu pe tema asta.. Acest complex de inferioritate este ceea ce ne caracaterizeaza si totodata ceea ce ne trage in urma. Romania nu este mai saraca, mai lenesa, mai proasta decat alte tari, dar pare si se comporta asa fiindca asa ne vedem noi, romanii. Ceea ce ne impiedica sa “izbandim” si sa fim functionali ca Europa de Vest sau de Nord este acest set de mentalitati care incep cu bisericismul, instinctul de turma, dorinta de tatic, dorinta de pluton si sfarsesc cu societatea de onoare si determinism genetic.

Riguros vorbind, dilema e o figură logică în care ai două soluţii, ambele imposibile.

Trilema-i un feic paralel cf T3P.

Cum vedeţi societatea românească peste zece ani?
Cu toate datele de acum multiplicate de zece ori. Adică nu evoluţie, ci amplificare.

Aici, ca si-n alte parti, comentez prin link-urile adaugate.

Din punctul meu de vedere nu cei care pleacă şi rămân în străinătate reprezintă „fuga creierelor“, ci cei care se întorc şi sunt nefolosiţi. Asta e ceva criminal.
Şi în politică, şi în universităţi, un schimb de generaţii s-a făcut...
Prin clonare! Se creează un raport nesănătos între „model” şi învăţăcel; modelul e „vechi”, nereformat, necompetitiv, iar învăţăcelul îl reproduce ca atare. Fie fiindcă e convins că aşa e bine, fie pentru că realizează că asta e calea spre promovare.

Exista o gramada de tineri care se intorc scoliti din afara (vezi sfarsitul articolului cu Adobe) pentru a li se scuipa seminte in cap de catre profesori imbecili, care se ascund sub paravanul senioritatii, incapabili de a suferi ideea meritului sau a competitiei. Evident, astfel de oameni sunt peste tot dar este mai dureros sa-i gasesti in universitati decat in sindicatele muncitoresti.

LE: Exista o aparenta contradictie intre ce ziceam mai sus re: elite si furnici si ce zic aici. Mi-ar fi placut s-o aprofundez in discutii, dar am impresia ca probabil scriu mult prea vag si aparent contradictoriu pentru a starni reactii. Pe de alta parte, chiar si atunci cand le starnesc, rar se-ntampla sa am o discutie nepoluata de serioase erori de logica, ceea ce imi reinnoieste convingerea ca e practic imposibil sa porti o discutie / dezbatere cum imi place mie aici.

Ca să se întâmple ceva, nu numai guvernul trebuie să funcţioneze. Lucrurile nu se pot schimba esenţial nici cu un guvern bun, nici cu un preşedinte bun, nici cu instituţii eficiente (deşi e nevoie de toate acestea). Lucrurile nu se pot schimba fără mari schimbări la nivel individual: la nivelul ăluia care scuipă pe stradă, trăieşte din mici potlogării, îşi batjocoreşte aproapele, nu-şi face treaba în mod corect.
Adică fără această reformă la nivel microsocial, putem să avem 1.000 de personalităţi spectaculoase la vârf: ele nu pot schimba adâncurile acestea mereu instabile, mereu în stare de fermentaţie. Eu nu spun că toţi românii sunt hoţi sau toţi românii sunt inapţi. Spun doar că există o lipsă de mobilizare de sine pentru rezolvarea lucrurilor dificile şi o tendinţă de a plasa mereu răspunderea, greutăţile, vina spre altcineva. Când mereu e de vină altcineva, nu e de vină nimeni. Asta se întâmplă.

Vinovatul e Base.

..ce pot să vă spun e că Mircea Dinescu e o natură. Nu poate fi sistematizat, aşa cum nu pot fi sistematizate ploile, tunetele, seceta. E o fiinţă greu de anticipat, greu de prevăzut în toate reacţiile ei. Bănuiesc că are şi el momentele lui de oboseală. Că, de exemplu, nu mai ia nici el în serios CNSAS-ul.

Ne caracterizează un filon al trădării?
Nu, domnule, ne caracterizează faptul că suntem, mă-nţelegi, băieţi deştepţi! Românul e deştept. Nu se lasă el fraierit. Îşi vede de interesul lui, mai curând fraiereşte el pe cineva. Românul nu e prostul nimănui, nici al unui partid, nici al unei convingeri. Nu vreau acum să bombăn naţiunea, dar sunt peste tot blocaje de tot felul care mă aduc la disperare, la furie neputincioasă.
Îmi dau seama că n-am să mai apuc un alt chip al acestei ţări. Să dea Dumnezeu să-l apuce alţii, dar sunt sceptic. Când mă uit la scena noastră politică, îmi pierd orice urmă de speranţă. Nu pentru că toţi sunt o apă şi-un pământ, dar pentru că niciunul nu mi se pare cu adevărat impunător.

Domnul Puric recurge frecvent, atât cât l-am urmărit, la nume, probleme şi concepte despre care nu are decât o informaţie de dicţionar, sau din auzite. Nu poţi scoate din pălărie, una-două, pe Toma din Aquino, pe Ambroise Paré, sau pe Platon, dacă nu ai avut cu ei un comerţ cât de cât consistent. Eu unul nu înţeleg de ce face asta domnul Puric. În termeni creştini, i-aş vorbi de „slavă deşartă”: vrea să pară altceva decât este. (..) Suntem unici, persecutaţi de tot mapamondul, singurii creştini adevăraţi, speranţa lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii.

Dezbaterea Economistului s-a soldat cu desfiintarea motiunii (elitele globale servesc masele) care inca de la inceput n-a avut nici macar 20% sustinatori.

"(W)hat is missing so far from the analysis is an appreciation of the power structures that provide the context in which ideas get produced, supported and implemented. The elite do provide a service to the masses but the context in which they produce is not a level playing field … The rewards do not recognise (a) the collective effort that gets ideas into production or (b) that those ideas that win are a result of various factors that the elite were not in control of in the first place and cannot therefore accept credit and reward for."

Adica ejprost.

Sources / More info: adv-plesu, eco-deb8, dv-plelite, dvf-cum, eco-sr-few, eco-dec-dsk

zamo, elitism, ellitism, elitisme, elita, elite, ellite, plesu, plesism, plesisme, filosof, filosofie, filozof, filozofie, capusa (Tags)

pdv-uri, dezbateri si psihologie

2011-05-17T01:00:00.000-04:00

Am mai discutat diferenta intre o polemica si o dezbatere. Cred ca totusi nu a fost inregistrata de mai nimeni, motiv pentru care voi abera nitel pe aceasta tema.

M-am gandit sa scriu initial acest articol ca raspuns unui articol in care Dragnir se gioaca cu niste chifre din sondaje de opinie si-ajunge la niste concluzii foarte interesante – nu-i prima data cand face asta. Iata primul grafic:

Autopercepția ideologicǎ. Scala stînga – dreapta

Propune el o simplificare a raspunsurilor de mai sus in stanga, centru, dreapta si nush, la centru intrand 5 si 6. Asta-mi pare o eroare, dat fiind ca zdrobitoarea majoritate a celor care se considera “de centru” vor raspunde “5”, fiindca 5 este 10/2. “Sase” imi pare ca indica deja o (foarte slaba) deplasare dinspre centru catre dreapta.

Dar de fapt, in special in conditiile in care majoritatea sunt cam in ceata cu busola politica, este putin relevant cum se autocaracterizeaza. Mult mai relevante – si interesante as zice, in special pentru mine – sunt diferentele psihologice intre stanga si dreapta. Am scris si voi mai scrie despre asta pe libTO.com.

Cum reiese din clipurile de mai jos, oamenii adopta opinii politice pe baza experientelor de viata. Nu raspundem la argumente logice ci numai la emotii. Dezbaterile nu se tin pentru a-ti convinge oponentul, ci pentru a convinge audienta.

Multe sunt de spus aici; timpul imi lipseste si sper ca eu ei nu.

Sources / More info: turambarr, tvo [LR1] [LR2] [LR3] [LR4] [Carlin] [PolSpec] [TYTcb] [MndCntrl] [LR paradigm] [diff] [Cons] [PsychVote] [PsychPolSci] [PsychLR1] [PsychLR2] [tvo] [LvC thh22] [LvC wyo2k] [SysJus1] [SysJus2] [SysJus3] [MorPol] [ucAuth1] [ucAuth2] [ucAuth3] [TED] [VanderbiltUniversity] [TYT] [tvo-T] [tvoI] [tvoII] [tvoIIIa] [tvoIIIb] [tvoIV] [RvD]

zamo, politica, politichie, pulitica, polemici, polemica, discutie (Tags)

zo-so-uccesurile gandirii metastatice

2011-05-10T10:39:00.001-04:00

Dupa o intreurpere temporara destinata unei discutii a “neanonimitatii” si a motivatiilor acesteia, revenim la seminariu si (z)oile noastre din blogo.ro-oaie.

Inainte de continuarea seminarului semiprivat, o poza de la cel semipublic: de remarcat sticla strategic plasata pentru a colecta toate mostrele de geniu intunecat.

Judecand dupa ecourile din blogurile participantilor, mesajul central este, zice danielurda.ro, Trebuie sa-ti pui intrebarea : Ce vreau de la blog ? ; Care este scopul lui ? Ce vreau sa fac cu el ? Hmm, oare nu asta am scris si eu in ghid.zamo.ca inca de acum 1 an?! Nu cam asta e scopul intregii sectiuni Mediteaza si Planifica?

Fain ar fi fost sa putem descoperi nestematele oferite “alesilor” online, dar ZBiM ne spune ca

Nu voi pune online nici clipul, nici prezentarea, pentru că valoarea nu stă în articolele elogioase de după, ci în acţiune.

Este ca-i tare? Actiunea de a copia si rezultatul ei, imprastiata pa peste tot, ca un cancer in metastaza. Which reminds me..

copi

Prin August 2010 am primit un email de la un “mare blogger” cu subiectul “copi” – avea el o plangere ca l-am copiat fiindca-i citasem o bucata din scurtul sau articol. Desi legal sau moral nu eram obligat sa fac asta, am tot taiat din partea citata pana cand am ajuns la ceva convenabil pentru ambele parti. Apoi imi zice:

El: merci. nu vreau sa ma intreb ce te-a indeamnat sa scrii ce ai scris.
succese.

Eu: M-ar bucura sa avem o discutie pe Skype, daca vrei, pe care apoi s-o public, pe ce tema vrei tu. Cum ar fi, de pilda, ce m-a indemnat sa scriu ce-am scris.

El: sunt un adept al dialogului, dar cred ca in unele situatii e inutil.
in situatii de genul celei de fata, in care unul dintre participanti scrie o mizerie de genul celei scrise de tine si apoi se asteapta la...ce?

Eu: Depinde, probabil, si care-i scopul dialogului. Eu zic ca cele mai folositoare dialoguri sunt cu cei care au un alt punct de vedere. Daca te marginesti la a discuta numai cu fani, nu prea i-as spune "dialog" - e mai degraba monolog.
Ce califica ce-am scris eu drept "mizerie", in afara faptului ca tie nu-ti place sau nu esti de-acord? Iar criteriile de "mizerie" se pot aplica si articolelor tale, sau sunt numai pentru altii?

El: Confunzi "punctul de vedere" cu "hai sa scriem mizerii mascate de asertiuni semi-intelectuale". Sunt doua chestii diferite, cel putin in viziunea mea.
ps: imi place foarte mult vitejia voastra. viermele spune, anonim desigur, ca am o mama curva si un tata betiv, a doua zi publica un articol sublim despre asta si voi sariti repede sa il pupati in fund. niste lasi ar fi mult daca ati fi. dar nici asta nu sunteti.

Eu: "Sunt doua chestii diferite.." - Care-i diferenta?
Eu n-am nici o treaba cu Popelu si sincer sa fiu, modul cum il aduci in orice discutie imi miroase a ceea ce [zoso numeste] "argument feminin". In articolul meu eu n-am facut decat sa "remixez" ce-ai scris tu si ce-au scris niste psihologi, pigmentand cu niste ilustratii, ele insele remixate de altii. Nicaieri in remixul meu nu vei gasi o insulta la adresa cuiva, asa cum se gasesc in ultimul tau paragraf.
In plus, articolul nu e nici macar terminat, m-am oprit unde m-am oprit fiindca iesea prea lung si trebuia sa plec.
Un week-end placut!

Si-am incalicat pe-o sa si v-am redat emailu-asa. Este de altfel un act de curaj si de mare angajament sa tracasezi oamenii cu cerinte bazate pe o proasta intelegere a legilor dreptului de autor sau, in cel mai bun caz, o necunoastere a lor.

Sources / More info: /valoarea-unui-workshop/

zamo, zoso, seminar, how2, howto, anonimitate, barfe, smenuri, susanele, mancatorie, blogo.ro-oaie, blogosfera, sfaturi, blogging, blogher, blogheri, bloggers, blogger, anonimi, anonim, curaj (Tags)

alegerile canadiene 2011

2011-05-03T12:50:00.001-04:00

Am decis sa cedez cererilor poporului comentator si sa scriu despre asta, chit ca numai Qf e interesat de subiect.

Amicul Quebecoisfier ma preseaza sa scriu despre alegerile federale canadiene care au avut loc ieri. Nu sunt multe de spus pe acest blog – stiu ca nu-i un subiect interesant pentru romani – cu exceptia faptului ca rezultatele au fost predictibile dupa dezbaterea televizata (voi scrie poate pe libto.com cand voi avea timp).

Alegerile, ca si procesele “legale”, sunt practic reprezentatii teatrale puse in scena de actori care pretind ca nu sunt actori, platiti de sponsori care se ascund in spatele unor idealuri nobile si care vand politici sub forma de entertainment unui public care, in majoritatea covarsitoare, nu inghite si nu intelege teatrul adevarat, prefera minciunile si comedia si sfarseste, inevitabil, in tragedie (in cel mai bun caz neagra, dar de obicei nu).

Ce-ar fi de interes pentru romani? In primul rand, in dezbaterea de mai jos, se poate vedea ca Gil duCeapa, liderul separatistilor chebecosi este aidoma ca stil lui Geoana – la fel de speriat si holbat. Exista si diferente insa: duCepe si-a dezvoltat un stil de a privi fix si de a musca si a nu mai da drumu, ca rasa aia de caini mici si-ai dreaq, ceea ce poate crea unora impresia ca n-ar fi speriat. Totusi lipsa oricarei substante si pozitii in afara de “Quebec uberalles” n-aveau cum sa reziste in comparatie cu altii – atat timp cat acestia nu si-au facut un titlu de onoare din a ataca Que.

Harper pare un lup cu ochi albastri – alunecos dar deadly. Gestica sa de palme deschise este conceputa sa starneasca incredere, dar in cazul meu nu reuseste: asta-i un om care a suspendat Parlamentul de 3 ori, care ruleaza un guvern ingrozitor de opac si care vrea sa construiasca inchisori si sa cumpere armament – ambele fiind actiuni cretine, teribil de costisitoare, contraproductive si in ultima instanta inutile. LE: Economist n-au nici ei lucruri faine de zis despre el, si asta dupa ce partile pozitive au de-a face cu Asian demand si sistemul bancar mostenit de la Liberali:

But there are some serious blots on Mr Harper’s record. He is a dinosaur on climate change. He has batted away all criticisms of the Albertan tar sands, where oil extraction is an especially dirty business, and placed his faith in carbon capture and storage, an unproven and expensive technology. Even some Albertan oil bosses favour greener rules. But the biggest worry about Mr Harper is his contempt for the rules of Canadian democracy. Since the previous election he has twice prorogued parliament for disgracefully lengthy periods, the second time to avoid awkward questions about whether his officials lied to the house about the treatment of detainees in Afghanistan. He has also got rid of watchdogs whom his government found too independent and generally tried to hand over as little information as possible to the public.

Ignatieff, un fost prof de Harvard este cel mai mare loser in toata povestea. A devenit clar ca pierde (“pivotul”) in momentul in care Jack Layton l-a luat la intrebari in privinta absenteismului sau masiv din Parlament. Sigur, ridicarea problemei absenteismului in forul legislativ este o manarie, dat fiind ca parlamentarii voteaza deseori pentru colegii absenti, dar faptul ca pe Ignatieff nu l-a salvat nimeni pare sa sugereze ca-i un leader putin popular. LE: Vezi si filmul HN cu parlamentarii romani; nu cumva pentru leader nu voteaza nimeni din teama / respect?!. Ignatieff n-a stiut sa se apere si dupa acest eveniment il vedem studiindu-si notitele, incapabil sa-si revina. A parut un om batran si obosit, baiguind prostii si idei fara noima. Jack Layton a castigat mindshare prin aceasta dezbatere si Crin – similar cu Harper la stil – ar face bine sa-l studieze si sa invete cum ar trebui sa fie.

In concluzie, Jack este un Base de stanga, ceea ce explica si de ce nu este (inca) prim-ministru. Harper isi va continua transformarea in mini-dictator cu inca si mai mult zel.

LE: La cateva zile (May 7) dupa publicarea acestui articol, Linda Diebel scrie in TorStar exact ce spuneam eu aici:

The home run was what political junkies call the “pivot.” You get lobbed the big question and you pull off a pivot, smashing it right back in your opponent’s face and taking the game. Or you flop around like a dead fish.

“Why do you have the worst attendance record in the House of Commons?” Layton challenged Michael Ignatieff, adding the Liberal leader missed 70 per cent of the votes. Layton threw in that Canadians who don’t show up for work don’t expect to get promoted.

Oddly, Ignatieff was smiling as he launched into his answer. He began talking about his “respect for the institution of Parliament” before his voice rose to angry indignation: “So don’t give me lessons on respect for democracy.”

Sources / More info: flickr, w-ignatieff, w-layton, w-harper, elections.ca, elections-results, elections-candidates, gn-e2011, en-win, eco-can, hn-furt-vot

zamo, militar, aparare, militarism, defence, defense, jingoism, sovinism, iredentism, fascism, corporatism, suprematie, weapon, armament, inarmare, brainwashing, brainwash, propaganda, pr (Tags)

educatia boschetarilor III: comentarii si intrebari

2011-04-28T16:22:00.001-04:00

Am discutat povestea Tanyei si a mea, am prezentat pozitiile “combatantilor” si-a cam venit vremea sa ne luam ramas bun. Nu inainte de a vedea cum si ce au inteles altii si a pune si niste intrebari ajutatoare.

Dupa injuraturi apare comentariul lui Cosmin, relevant si la obekt, injuraturile fiind probabil normale si firesti:

Poate informatia primita de mine de la cineva din USA nu e corecta dar spune cam asa: in Philadelphia, impozitul anual pentru o locuinta e de aproximativ 9000USD din care vreo 6000 merg in sistemul educational public. Ca o paranteza, cu cat o scoala publica este mai bine cotata, cu atat pretul locuintelor in zona arondata e mai mare si implicit si impozitul.
Din moment ce scoala e sustinuta din taxele platite de locuitorii zonei, e normal sa nu permita accesul din exterior. Probabil exista scoli pentru cei din categoria de jos, dar persoana in cauza a vrut alta scoala (nu se mentioneaza nimic in articolul mentionat in legatura cu acest aspect).

Nelamuririle incep sa apara in comentariul lui “ninja”:

Ce e suspect e ca individa aia, desi homeless, si-a permis sa plateasca o cautiune de $ 25 000 (ceva mai mare decat costul de $ 15600 al unui an in scoala aia, dar de asta vad ca nu te legi).

Fals. Cand esti arestat preventiv, curtea iti ofera de obicei posibilitatea de a plati cautiune (“bond”) si a astepta data procesului in libertate. Daca nu apari la proces, pierzi banii; daca apari, ii primesti inapoi. In majoritatea jurisdictiilor exista un camatar care poate plati el acest “bond” in locul tau, cerandu-ti numai sa platesti un procent, de regula 10%. Cand apari la proces el isi ia banii inapoi dar pastreaza cei 10% (exista si jurisdictii care incaseaza ele cei 10% si nu permit accesul camatarilor). In concluzie, e foarte putin probabil ca a platit femeia in cauza intreaga suma.

Apoi, in orasul ala sunt cateva zeci de scoli publice, cu mult mai ieftine (spre $0) la care individa ar fi putut foarte usor sa-si inscrie copilul.

Asta-i un punct important pe care putini par sa-l inteleaga: asta ESTE o scoala publica! Nu exista scoli publice unde costul [scolii/elev] sa tinda spre zero [exista cel mult scoli publice unde costul platit de parinti e zero, fiindca este platit de altcineva, cum ar fi contribuabilii]

dadatroll se lanseaza apoi intr-un argument centrat pe importanta respectarii legilor, in timp ce posesoarea blogului avanseaza (anemic) argumentul moral.

n-a plătit mama, dar dacă adresa femeii care avea grijă de copil (şi care n-are copil) e reală, înseamnă că aia cotizează – fals, numai proprietarii platesc taxe pentru scoala, chiriasii nu, si cu atat mai putin cei din locuinte subventionate, unde chiria este proportionala cu venitul (daca ai venit 0 nu platesti nici macar chirie)
In America scoala nu e dreptu nimanui. E un bun privat, ca popcornu sau BMWu. Si Slava Domnului cai asa! – fals. educatia primara e obligatorie [si gratuita pentru elevi si parinti; exista optiuni platite dar putini copii trec prin ele].
educaţia fiecărui individ în parte e o investiţie pentru obşte, pentru că el va produce ulterior bani pentru impozite şi taxe. – corect. eu [prefer sa] fac aceasta investitie benevol prin Kiva, nu prin taxe care sunt obligatorii.
io am fost copil de părinţi idioţi. NU e ok ca eu să am opţiuni limitate de viaţă doar pentru că am părinţi idioţi. – evident. dar aici nu-i vorba de parinti idioti, din contra. iar o educatie centralizata, stangista, uniforma poate fi usor manevrata spre indoctrinare – vezi Clockwork Orange (Ludovico, bunnies)
Ca de la un avocat la celalalt, parerea mea e ca avocatul respectiv e un dobitoc. Un argument mai bun ar fi fost ca se cheltuiesc banii publici prin implicarea politiei in asemenea cazuri. Iar daca va fi condamnata este logic ce se va intampla. Nu va avea de unde sa plateasca 16,000 USD. In alte tari (inclusiv Romania) asta ar duce la concluzia ca este insolvabila. In SUA totusi, va fi obligata la munca in folosul comunitatii pentru acoperirea “pagubei”. Este de fapt sclavie cu parfum de legalitate. – Ma-ndoiesc. Va fi achitata sau va declara faliment. Probabil ca e deja condamnata la community work pentru a primi welfare.
dacă societatea are şcoli la care să fie admişi şi homleşii (fie de stat, fie private, cu scop caritabil), atunci mi se pare normal şi de bun simţ să i se ceară înapoi banii – dacă are de unde să-i dea.
dacă, în schimb, comunitatea nu oferă aceste şcoli, atunci societatea are o problemă. preferă ca un copil să rămînă în continuare homless, să rămînă inutil, ca să nu zic parazit, în loc să facă o şcoală şi să înveţe o meserie. – Corect. In State-i mai spinos, dar aici in Toronto e foarte dificil sa fii homeless pe termen lung, de obicei numai cei bolnavi mental sunt. Ori femeia in cauza nu-i. Vezi si filmul Pursuit of Happyness, bazat pe biografia unui om irt, unde Will Smith doarme cu copilul sau intr-o latrina.

Acestea fiind zise, iata si gandurile mele, unde de fapt vroiam s-ajung:

Intr-un stat libertarian nivelul general de educatie are de suferit, dac-ar fi sa ne luam dupa exemplul somalian. Asta-i un motiv in plus pentru care se poate argumenta ca nu este stabil si nici moral, intrucat depinde intr-o masura mai mare de abilitatea indivizilor de a-si urma interesul in timp ce le taie posibilitatile de a face asta eficient.
Educatia prea buna pare sa indrepte o societate catre socialism / self-complacency si autodistrugere. Exista oare o cale de mijloc intre cele doua extreme?
Romanii nu par a fi capabili sa inteleaga stirea discutata de mai sus, fiind complet in ceata in legatura cu taxele, scoala publica si in general orice se intampla in USA si cam orice stat functional. Oare sa ne mai miram ca nu-nteleg ce se-ntampla in lume, nu-nteleg glumele lui Jon Stewart nici traduse; tot ce par a intelege sunt glumele lui Badea, inregistrate si rulate au ralenti.
Mai departe, cei de stanga (femeile educate de obicei) vor lua neconditionat apararea femeii, in timp ce cei de dreapta vor “tine” cu procurorii / statul. Efortul meu de a traduce / explica este probabil complet ~~nul~~ lipsit de consecinte.
Ce solutie educationala este mai buna: dreapta sau stanga?

LE: Poate fara nici o legatura, iata si lectura TED a lui Sam Richards - un experiment radical in mila (empatie) si maimutele mincinoase.

Sources / More info: cin-bail [thenewyorkcritic] [mrlegend101] [wtnh]

zamo, homeless, houmlesi, houmleshi, boschetari, puradei, puradel, negri, negrese, politica, politik, toronto, t.o., school, scoala, trustee (Tags)

educatia boschetarilor II: busola

2011-04-28T16:03:00.001-04:00

Am oferit in trecut o "busola politica" in ce priveste stanga si dreapta in general. Dupa ce in prima parte am spus povestea mea si a Tanyiei, merita incercat sa discut pozitiile generale ale stangii si dreptei in ce priveste educatia.

Campul de bataie – mai precis, pozitiile ideologice – intre dreapta si stanga arata astfel:

stanga

dreapta

intreaga educatie preferabil si cel putin educatia obligatorie trebuie sa fie integral subventionata (gratis), cu programa unica, centralizata si prioritara la buget, pentru a asigura tuturor copiilor un start egal in viata
educatia religioasa nu trebuie sa primeasca bani de la buget
remunerarea “justa” a profesorilor este necesara pentru un sistem eficient; tarile care ofera profesorilor salarii decente au cele mai bune rezultate
aplicarea legii trebuie sa ia in considerare statutul social si “nedreptatea colectiva”
mascota: Finlanda / Scandinavia

numai competitia poate asigura o perfectionare continua a sistemului educational; parintii trebuie sa aiba libertatea sa-si dea copilul la scolile performante printr-un sistem de cupoane si eventual “home schooling”
educatia religioasa sa fie in competitie cu cea seculara
salariile profesorilor trebuie scazute si pentru asta trebuie distruse sindicatele lor precum si dreptul la “collective bargaining” (adica de a negocia salariul in grup)
numai o aplicare stricta a legii poate induce respectul pentru aceasta
mascota: China / USA

Iata si argumentul african, formulat in newsone:

Common sense would dictate that the resources that would have been spent for Ms. McDowell’s child in a neighboring county could simply be applied to the cost of attending schools in Norwalk. The problem, however, is that modern day educational apartheid implies that some children are given more support than others. According to the National Center for Educational Statistics, Connecticut actually leads the nation in the size of the racial achievement gap. Therefore, black kids almost always end up at the bottom of the educational and economic piles. (..) the NAACP have spoken clearly about how many states have formed an addiction to overspending on incarceration and underfunding education, leading to situations like this one. If the state of Connecticut were to simply reallocate the money they’re using to investigate, prosecute and incarcerate Ms. McDowell, they could help this loving mother find a home, a job and a way to educate her child.

Este de remarcat ca sistemul libertarian de invatamant propovaduit in principal de Friedman i-ar fi oferit Tanyei o suma de bani pe care aceasta ar fi putut-o cheltui la ce scoala ar fi vrut ea (dar probabil oricum nu si-ar fi putut permite scoala cu pricina intrucat ar fi fost mai scumpa). Dupa cum am explicat intr-un articol precedent, scoala primara este sustinuta in America de Nord in principal din taxele de proprietate. Desi nu am copii, banii mei se duc pentru a finanta scolile. Cum sunt cheltuiti banii este stabilit de un board of trustees care este ales in acelasi timp cu consiliul municipal si primarul. Pot si eu candida in aceste alegeri, dar e putin probabil ca m-ar vota cineva fiindca neavand copii sunt “suspect”. Cum in ultimul timp s-au inregistrat deficite masive, bot trebuie sa taie din servicii. Banii sunt alocati scolilor in functie de cati copii inroleaza si evident ca acei copii care merg la scoala fara sa apara in statisticile pe baza carora scolile primesc bani sunt “free riders”. Acei trustee care au votat s-o dea pe single mom in judecata nu fac decat sa apere interesele contribuabililor pe care ii reprezinta si a parintilor care locuiesc in zona. Si – era sa uit! - ale copiilor.

dadatroll

Discutia pe baza articolului are loc intre unul ce-si zice dadatroll si alta cu care-am stat de vorba mai demult si cu care as prefera sa nu mai ~. Cre’ca nici ea. Diferenta principala dintre cei doi este ca unul bate campii si este enervant in mod intentionat si oarecum superficial.

Dupa incalzirea spiritelor (apropo, cred ca ce urmeaza ii va incita pe unii sa comenteze acolo)..Daca aperitivul de mai sus nu te-a incitat sa mergi pe blogul respectiv sa intrii in injuraturi si moderare, vezi continuarea din partea a III-a, unde discut comentarii si concluzii.

Sources / More info: news1 [PoeticDeathOgT] [hschulein]

zamo, homeless, houmlesi, houmleshi, boschetari, puradei, puradel, negri, negrese, politica, politik, toronto, t.o., school, scoala, trustee (Tags)

mizantropia ecologistilor / animalistilor

2011-04-05T17:19:00.001-04:00

Mercurul e unul din subektele carora demult vreau sa le inchin un articol, nu neaparat pe acest blog. Si cum s-a brodit sa zica un blog pe care-l mai citesc din cand in cand ceva in tema, am zis sa-i dau rapid cu cateva idei.

Nu pot sta sa raspund tuturor bramburelilor debitate de altii, asa ca ma voi rezuma la cateva idei principale:

A fi ecologist inseamna a fi impotriva oamenilor. (LE: Parca Pollan a spus asta intr-un interviu cu JS.) Same goes for animal lovers. Nu poti iubi natura si actiona sa o protejezi fara sa intri in conflict cu umanismul si umanitatea. Asta-i si motivul pentru care in aceste organizatii si miscari se afla, pe langa oameni rationali, si o gramada de mizantropi isterici.
Brigitte Bardot, actrita multigenara care l-a pasarit pe Base sa nu rezolve problema cainilor bagabonti a declarat in repetate randuri ca iubeste animalele mai mult decat oamenii si ca ar trebui sa moara mai multi oameni daca asta salveaza mai multe animale. Este si asta o forma de manifestare a instinctului tribal de a ucide in turma care se manifesta in special la elite – cei a caror socializare s-a produs in salturi si care nu s-au simtit niciodata bine sa renunte da ditamai casoiul unde era liniste si pace pentru a merge la o scoala cu plozi cu nas, maini si urechi umede. Ideea ca Terra este “suprapopulata” este adanc inradacinata in elite, unde a fi activa pentru “depopulare” este considerata o activitate de caritate (faptul ca acestia nu incep cu ei insisi ar trebui sa-i edifice pe ametiti). De altfel, statul acela condus de un nene care semana cu Charlie Chaplin dar visa la o lume cu oameni inalti si blonzi a pionierat legile de protectie a animalelor (si intr-o masura mai mica a mediului).
Chiar daca deseori astfel de organizatii exagereaza, eu sunt un sustinator al tezei biodiversitatii – si anume ca extinctia unei specii trebuie evitata chiar cu costuri majore. Evident, nu-i vorba de orice cost.
LE: ABC si /. scriu despre asta la 3 zile dupa publicare.
Nu subscriu “conspiratiei becurilor” (i.e., ca Philips unelteste sa distruga industria becurilor din tarile in curs de dezvoltare) – asta-i o prostie. Sunt insa ingrijorat de cat mercur este astfel imprastiat peste tot in lume, fara ca cei care se pot intoxica dintr-un “neon” spart sa stie ce se-ntampla si de ce trebuie sa se fereasca. Imi este greu sa inteleg cum de s-a ajuns la asa ceva – sa fie oare criza energetica atat de pacatoasa? Alte idei paroase din aceeasi sursa: “ecologistii nu se opun triclosanului” si ca un petec de padure din WA a ars din pricina ca un lac era protejat. California nu a interzis consumul apei in “interesul naturii”, ci din motive de conservatie care au de-a face cu multi oameni / interese in competitie pentru resurse limitate. Exista ceva adevar libertarian aici, dar lucrurile-s complicate si n-am chef sa intru in problema asta. Si fiindca n-am timp, ii fac trimitere la un cantec ce cred ca i se potriveste: Tu Vuò Fa' L'Americano (vezi si varianta noua sau Lou).

Amu, sa-l cercetam nitel pe zeul Mercur.

Sources / More info: flickr, hp-pollan, /2011/ecologistii-cei-mai-ipocriti-dintre-paminteni/

zamo, mercur, hg, enzime, biologie, bio, eco, ecologie, mizantropie, humanism (Tags)

un articol scurt pa d-oi

2011-02-20T14:18:00.001-05:00

Apropo de Gugu-ro-manii VII: as putea sa-l scriu intreg in introducere. Ar fi asa, ca o minimalizare a minimalismului..

Mătto: Am luat un curs de citire rapida si-am citit Razboi
si Pace in 20 de minute. E cu Rusia. Woody Allen

Visurat imi aminteste din ce in ce mai mult de Joad Cressbeckler, fostul cautator de aur care a capatat un show la ONN. Sigur, are si momente cand se ridica deasupra prostimii, dar acestea sunt mai rare chiar si decat la Mircea Badea. Zice el in Mesaj pentru turma de ~~prosti~~ oi:

Ei bine, tu, vita cu cabina, ce faci dupa ce primesti un raspuns OFICIAL? Te apuci sa suni, sa ceri cu seful, sa ti se confirme acel raspuns? Eu zic ca nu si, daca exista pe lumea asta un om care sa ma contrazica, ii spun in fata CA MINTE! (..) a fost un e-mail OFICIAL si nu a fost nevoie de a verifica autenticitatea lui. Arhi NU ERA OBLIGAT sa ceara confirmarea acelui e-mail aparent OFICIAL pentru ca respectivul mesaj venea de la O INSTITUTIE A STATULUI.

Eu primesc zilnic zeci de mesaje din Africa (I, II, III) de la diversi printi si fii de dictatori pe moarte sau pe fugite (uneori chiar de la dictatori) care vor sa scoata miliarde de dolari din amaratul continent, cerandu-mi in schimb o suma modica pentru a putea derula afacerea. Printr-o conspiratie Gugal, astfel de mesaje ajung in folderul Spam. Pot face un filtru sa mearga direct la dl Bargoi si prietenul sau Ameţila. Si aceste mesaje sunt oficiale si deseori vin de la banci si alte institutii ale statului.

Ca si Cressbeckler, Visurat are dreptate sa fie suparat, cum de altfel si Cressbeckler e suparat pe NASA, cartofi si Washington. Un singur lucru il rog: sa nu verifice emailurile care vin de la INSTITUTIILE STATULUI NIGERIAN. S-ar putea sa descopere ca-l rad nu numai oile, ci si curcile.

Daca mai vrei chestii scurte, uita-te si la articolul lui Cracanel despre un DoR. Si la similaritatile aparente (ca un email) dintre stilul de dans


Tosca (Kwon Boa?) in sec. 36 (0:36)	si transvestitul asta,

inspirate de Blegoo. Totul e-n lumina, zic.

Sources / More info: visurat-mesaj, photo [Tosca asa, de destindere]

zamo, visurat, nigerian, nigerian scam, nigeria, motto, moto, blogo.ro-oaie, blogoroaie, oi, mioritisme, mioritica, mioritice (Tags)

arderea banilor, mai departe

2011-02-08T01:00:00.000-05:00

Incepusem sa-i raspund lui de-a dura lex in articolul precedent si-apoi am decis s-o fac intr-un articol, cu-atat mai mult cu cat mi-am amintit de un episod Simpsons in care un Krusty 2.0 in chipul si asemanarea lui George Carlin arde o bancnota pentru a o face pe rebelul. As fi putut desigur sa-l premiez pe lex fie cu ceasul Swatch, cu DVD playerul sau oricare alt premiu rezervat participantilor la dezbateri, dar acelea sunt pentru dezbateri la care eu nu particip.

Revenind la discutie, ii eram dator lui lex cu un raspuns. Am mai citit despre ce s-a intamplat si-am descoperit ca ei incepusera sa vorbeasca despre Maria Boti, care gasise in gunoi o cizma cu 40000 de euro si

Femeia e cercetată acum pentru săvârşirea infracţiunii de "însuşire a bunului găsit". Ea riscă pedeapsa cu închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă penală.

Pai nu sunt legile, politia si gandirea legislativa romaneasca super-tari?!? “Dezbaterea” gazduita tot de visurat pe tema este un pic mai bine pornita decat cealalta, dar iar, comentariile sunt serios deficiente rational.

raspunsul la metoda

Pe puncte deci:

1. BNR

« Suma totală a bancnotelor şi monedelor în circulaţie [...] se evidenţiază ca element de pasiv în contabilitatea Băncii Naţionale a României. » asta înseamnă că monedele și bancnotele aflate în circulație sunt o componentă a patrimoniului BNR.

Daca Institutul National de Statistica, IRSOP sau Gallup fac un census sau sondaj de opinie cu cetatenii capitalei, inseamna ca acestia le apartin? E firesc ca banca sa numere banii (daca nu ei, atunci cine?) dar asta nu inseamna, de fapt, nimic. Banii dispar in mod natural din circulatie devenind uzati, sunt retrasi si inlocuiti, banca tiparind bani si mentinand cresterea sau scaderea masei monetare in sync cu cresterea sau scaderea PNB.

1b. n-am căderea de a judeca

am găsit pe internet părerile unor avocați despre această chestiune și majoritatea erau de părere că C.A. a încălcat legea. (..) ocul unei asemenea discuții (despre legalitate) nu este pe un blog, ci pe un forum al juriștilor; pe un blog este foarte mică probabilitatea obținerii unor păreri sau informații relevante.

Numai pe argumentul asta as putea sa scriu vreo 3 articole cel putin si-asta pentru ca eroarea asta-i foarte comuna si tare mult ma-nfurie. In dezbaterea legalizarii drogurilor de pilda, Quebecoisfier imi spunea acelasi lucru:

In opinia mea, singurii care ar trebui sa aiba un cuvant de spus in asta sunt cei care studiaza in medicina psihiatrica, specialisti in mental health si cu serioase cunostiinte de biochimie a neurotranmitatorilor.

Nu vreau nici eu sa pierd prea mult timp raspunzand unei astfel de idei. Iata cateva raspunsuri posibile, nedezvoltate prea mult:

“expertii” au si ei propriile bias-uri – am vazut asta cand cu pumnul lui Base, cand fiecare avea alta opinie, in functie de orientarea politica –> nu exista adevar absolut
ignorantia legum excusat neminem dar in acelasi timp nu este corect sa avem legi care nu sunt cunoscute si nu pot fi gasite; daca tu, un individ cu abilitati online peste medie nu o poti gasi inseamna ca ea fie nu exista, fie este dosita bine si neaplicata; legiuitorii au si ei obligatia de a educa publicul si de a evita sa tina legile “la ciorap”
un forum online de avocati (ca cel linked din articol) poate fi populat cu elevi sau poate fi scris de o singura persoana sau poate promova bias-ul administratorului prin selectie – nu putem verifica, deci n-are valoare

2. fara noima

Nu intamplator distrugerea unei bancnote este folosita si in Simpsons si de Matthew Perry. Suntem atat de programati sa fim sclavii banilor incat distrugerea oricarei bancnote ne curenteaza. Marimea relativa n-are importanta, intrucat acesta este un gest, un cadou vizual facut telespectatorilor. Si ca la orice cadou, gestul conteaza.

3. utilitate

La punctul precedent te plangi c-a distrus o avere insignifianta, aici spui ca e ca și cum ar fi distrus mâncarea în fața unor înfometați. Parc-ar fi o contradictie aici..

4. crima

indiferent de legislație, a distruge ceva util, fără ca acest lucru să antreneze un efect superior ca utilitate, este o crimă

Nu cu mult timp in urma, in telen vilan, vorbeam despre principiul de creative destruction. “Efectul superior” este ceva foarte relativ – vezi demolarile de imobile vechi, etc. Eu de pilda consider ca a distruge o suma de bani pentru a trezi automatonii din programare este o idee strasnica.

5. simbol cultural

Sigur ca banii sunt un simbol si tocmai de aceea sunt distrusi la TV, intr-un gest stabilit deja ca fiind simbolic. Acesta este un argument pro-distrugere intrucat actele simbolice cad sub incidenta legislatiei de protectie a libertatii de expresie. Poti vedea stampilarea steagului USA si arderea sa in clipul de mai jos cum de altfel il poti vedea folosit si in “I’m an asshole” al lui Dennis O’Leary.

6. incitare violenta

Infricosatele urlete ale bancnotelor chinuite, schingiuite, ingrozite si speriate de moarte au impanzit noaptea..

simpsons

Asemanarea intre epidosul Simpsons (S09E15, The Last Temptation of Krust) si emisiunea TV este perfecta: in ambele politistul bine-intentionat dar nu foarte stralucitor se trezeste taxand gestul ca fiind ilegal. Krusty insa reuseste sa-si mobilizeze intreaga audienta sa-si dea foc banilor.

There’s nothing those Madison Avenue grave robbers won’t do to get us to buy their crap.
[Applause + Homer: Repeat Churchill!]
Well, here’s $1 those crooks aren’t gonna get their hands on!
[lights up banknote, crowd astonished; Cop: umm, isn’t that illegal?]
I don’t care if it is illegal, I’m making a stand here! Who’s with me?
[Homer colleague: I am! I worked like a dog for this! He burns a banknote and everyone follows suit]
Seymour’s mother: Ah, you’re burning it all wrong, Seymour!
Principal Skinner: It’s my allowance, mother, and I’ll burn it the way I want!
Homer, burning a pile of banknotes: Take that, you greedy fat cats! Marge, give me your purse!

Show-ul se termina totusi cu Krusty selling out pentru un SUV, al carui cantec il poti urmari jos.

LE: Spuneam in articolul precedent ca arderea banilor este practic echivalenta cu a juca la Lotto:

Nu este ceva echivalent cu a “juca” la Loto 6/49 sau orice loterie administrata de stat?

Ei bine (ca fapt divers), Mohan Srivastava, un statistician MIT a descoperit ca pentru acele bilete de loterie de tip “joc”, in care cateva numere sunt aratate, restul fiind ascunse pentru a fi scratched, numerele vizibile prezic care bilet este castigator si care nu.

Sources / More info: de-a dura lex, bnr, wiki-krust, visurat-bunul, evz-40k, click-40k, libertatea-40k,

zamo, Maria Boti, bani, simpson, simsons, bart, homer, clown, standup, cartoons, cartoon, toonz, toon, desene animate, arson, arsonist, foc, loterie

Gugu-ro-manii VI: dezbaterea banilor visurat

2011-02-05T01:00:00.002-05:00

Incepusem sa discut bisnita in articolul precedent si cum sta de fapt la baza capitalismului. Si daca tot am inceput sa discutam o astfel de rusine, nu strica - zic eu - sa vorbim si despre bani. A fost o greseala c-am inceput seria Dilemando cand aveam deja Gugu-ro-manii – aceasta ar fi a VI-a.

Grecii s-au tot certat pe tema eticii imprumutului. Aristotel considera ca spre deosebire de alte bunuri care nu sunt distruse prin uz, banii trebuie consumati pentru a fi folositori si asa cum nu putem inchiria mancare, nu putem inchiria nici bani (el probabil traia pe imprumut). De-atunci am evoluat strasnic: Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei, considera ca a ruperea unei bancnote de 50 de euro ca simbol al materialismului de catre psihologul Cristian Andrei este o infractiune de distrugere.

Discutiile iscate de comentariul d-lui Ciocan – si numite impropriu de visurat “dezbatere” – par a avea la baza mai multe neintelegeri: prima, ca n-ar fi infractiune fiindca euro nu-i ceva romanesc (deci poti distruge proprietatea strainilor?!) si-a doua, mai babana, ca banii tai nu ti-ar apartine. Am putea discuta aici erorile lui Aristotel, dar e mai oportun sa discutam cum au aparut banii.

Pe scurt, cu multe secole in urma, oamenii au remarcat, printre alte neajunsuri, ca nu pot schimba vaci pe cai in mod fractionar si in plus daca vor sa faca si ei comert nu pot intotdeauna cara toate vacile, inclusiv mama soacra. Asa au aparut monezile de aur. In timp, satui sa care metal cu ei, oamenii au inceput sa-si depoziteze aurul in camari care le eliberau chitante cum ca intr-adevar ei detin o cantitate de aur ce poate fi returnata la cerere de la camara respectiva, care in timp s-a numit banca. Aceste note au devenit apoi bancnote cand au inceput a fi folosite in locul aurului propriu-zis in comert. Deci bancnotele sunt traditional un fel de chitante la purtator cum ca respectivul detine o valoare reala. Cand arzi o bancnota iti pricinuiesti in primul rand tie o pierdere. Este ca si cum tu ai da bani cu imprumut pe contract iar apoi ai rupe contractul, distrugand datoria datornicului catre tine. Cand arzi o bancnota, donezi practic statului / bancii centrale suma respectiva – cum poate fi asta un delict? Nu este ceva echivalent cu a “juca” la Loto 6/49 sau orice loterie administrata de stat?

Nea Ciocan stie totusi ceva. Multe monezi sunt facute din metale ale caror preturi fluctueaza. In unele situatii, cand Cu sau Ni cresc puternic in pret poate deveni avantajos sa schimbi bani in astfel de monezi, sa le topesti si sa vinzi acest metal. Statul scoate in astfel de situatii legi impotriva acestor actiuni. Dar in cazul monezilor de valoare mica ce costa mai mult sa fie produse decat valoarea lor este mai degraba vorba despre prostie guvernamentala – astfel de monezi ar trebui pur si simplu retrase din circulatie, intrucat costa infinit mai mult sa-i gasesti si sa-i arestezi pe cei ce fac asta, chiar si pe “violatorii en gros”. Si-apoi, intr-o lume normala, banii de hartie nu au cum si de ce sa aiba costuri de productie mai mari decat valoarea nominala – poate numai in cazul inflatiei galopante, gen Zimbabwe (history).

Problema majora a unui stat nu este distrugerea banilor ci falsificarea lor – asta da delict! Cat despre distrugere, mai toate statele se pricep de minune la asa ceva, fie ca-i zic “loterie”, fie ca-i zic reciclare. Intamplator, ieri-alaltaieri ma uitam la un interviu cu Matthew Perry on the Daily Show, in care acesta descrie ultimul sau sitcom, bazat pe un prieten:

.. he’s just impossibly happy ..he just loves being Marc Holder .. to the point where it’s affected our friendship .. because.. I’m not exactly that way and I’ll say “how are you?” and he’ll go “I can’t believe how great I am.. If I was any better I’d be two people! His Facebook status reports things like “what a beautiful, beautiful day”. I actually stopped asking him “how are you” because it annoyed me so much what his answer’s gonna be. So, one day I forgot this rule and I said “how are you?” and he said “I just dropped my kids off to school and it’s a beautiful sunny day” and I said “Terrific! I’m gonna go masturbate into some money.”

Trebuie Matthew Perry arestat de dl Ciocan sau am descoperit sursa de inspiratie a lui Radu-PiticiGratis?

LE: Am gasit si un newsletter (PDF) de la “Institutul de Relatii Umane” mentionat de psiholog si am continuat discutia mai departe.

Daca vrei mai multe despre istoria banilor, incearca: [The History of Money] [The History of Money - Part 1] [The History of Money - Part 2] [The History of Money - Part 3] [The History of Money - Part 4] [The History of Money - Part 5] [USD 1/2] [USD 2/2] [Niall Ferguson] [BernankeLeaks] [misesmedia] [USD collapse] [gold is money] [Brief History of Currency] [How Banks Create Money] [Macroeconomics] [America's Distribution of Wealth -part 1 of 2] [America's Distribution of Wealth -part 2 of 2] [Money for Nothing - part 1] [Money for Nothing - part 2]

Sources / More info: avocatura-christian, gandul-psihologul, visurat-bani, tds-us-mp, tds-ca-jb, wiki-money, wiki-banknote

zamo, bani, banos, moneda, politie, politist, polizei, antidezbatere, coin, verzi, bistari

Dilemando I: 2 bisnitz or not 2?

2011-02-04T01:00:00.001-05:00

M-am gandit sa inaugurez o noua rubrica, Dilemando, in care sa discut asa-zisele "dezbateri" din blogo.ro-aie - mai precis, concursurile de facut pipi cu bataie lunga care trec drept dezbateri. Voi discuta chiar si articole care se vor samanta de dezbateri.

Nu vreau sa povestesc prea multe despre Plesu, fiindca-l stim si-l indragim cu totii. Si taman ca-l indragesc, ma doare mai tare cand bate campii. Pasamite, o pretena prezenta articolul lui Plesu despre urbanistica bucuresteana (or lack thereof):

"Asist, de mai mulţi ani, la dispariţia unor superbe clădiri bucureştene şi la înlocuirea lor cu o monotonă defilare de sticlărie fadă, gândită de arhitecţi bişniţari, primari bişniţari şi bişniţari pur şi simplu."

Este greu sa nu fii de acord cu Plesu si indignarea sa iscata de haosul gandirii Primariei bucurestene. Am discutat superficial cateva din aceste probleme in articolele cu Ontanu si inghesuiala nationala, cat si in categoria trafic. Cum am mai explicat, dl Plesu are dreptate dintr-un anumit punct de vedere: constructia de strazi si autostrazi in general si in special in zone urbane nu rezolva problemele de embouteillage decat temporar (si vorbim de cateva luni); singurele masuri cu efect pe termen lung sunt interzicerea circulatiei in centru si dezvoltarea transportului in comun + ciclism. Dar nu despre campii lui Plesu vreau sa vorbesc, ci despre bisnitari. Am gasit si definitiile dexonline:

BÍȘNIȚĂ, bișnițe, s. f. (Fam.) Afacere necinstită, măruntă; găinărie²; gheșeft. – Din engl. business. Sursa: DEX '98

BÍȘNIȚĂ s. v. afacere, speculație. Sursa: Sinonime

Astfel de definitii mai mult ma baga-n ceata. Ce-nseamna “afacere necinstita”? Este “necinstita” fiindca-i “marunta” sau fiindca-i “speculatie”? Dar speculatie, ce-nseamna? Una din definitii este

SPECULÁȚIE s.f. 1. Faptul de a specula; teoretizare abstractă metafizică, ruptă de practică și de experiență. 2. Speculă, înșelătorie; afacere. ♦ (Fin.) Exploatare prin afaceri bancare și de bursă; speculă (2). [Gen. -iei, var. speculațiune s.f. / cf. fr. spéculation, lat.speculatio]. Sursa: DN

Se poate argumenta ca dl Plesu se cam deda la “teoretizari abstracte metafizice, rupte de practica si experienta”, dar despre asta poate intr-un viitor articol. Momentan sunt interesat de ce inseamna specula.

capitalismul este bazat pe specula

Mai precis, asta inseamna sa fii antreprenor. Daca eu gasesc un BMW in Germania cu 200 de euroi, il cumpar, il aduc in tara, il bibilesc si-l vand cu 5000 de euroi se cheama c-am facut specula, sau ca am facut o afacere? Mai departe, daca un hedge fund face arbitraj, speculand o diferenta infinitezimala de pret intre doua burse si scotand un profit de 1 milion de euro, este aceasta specula sau afacere legitima? Daca un cetatean intr-o tara cu regim de fixed exchange cum era Romania pe vremea lui ceasca vinde valuta la un pret mai apropiat de realitate (deci nu la cursul oficial) se cheama ca-i bisnitar sau ca face specula?!

De fapt, asta-i cam ce ziceam in Chomsky, FMI si Psihologia Evolutionara, diferenta fiind ca acolo vorbeam mai mult de americani, finante si capitalism decat de despre imprumuturi in general.

Este vorba despre o disonanta cognitiva. Fiecare vrea sa “faca bani” si sa munceasca putin, isi doreste o slujba la o “multinationala” (nu asta inseamna “succesul”?), are respect pentru khaki, haine “la 4 ace”, “corporatii” si tot ce inseamna acestea, dar in acelasi timp fie nu stie ce-i aia sau, daca vede documentarului Corporatia, incepe s-o urasca. Atitudinea fata de corporatii este similara cu atitudinea fata de USA: we love 2 hate’em.

Aceasta ambivalenta pe care o avem cu totii fata de “camata” si capitalism isi are radacinile in neajunsurile noastre matematice si (relativ) mai recent, in analiza marxista (fictitious capital).

In primul rand, confruntat cu o alegere intre a avea 100 de euroi acum si 100 de euroi peste 10 ani, oricine - cu exceptia poate a pustilor cu rahatul - Christ, CBS, Posada, Zimbardo, Oprah – va prefera optiunea ACUM. Intr-o piata relativ libera nu poti impune cuiva sa renunte la satisfactie imediata in favoarea altcuiva – va trebui sa-i platesti un premium. Iarasi, intr-o piata libera valoarea premiumului este determinata de cerere si oferta. Acest premium poarta numele de dobanda, cunoscuta si sub numele usor pejorativ de camata. Desi considerate sinonime de unele dictionare, camata este definita ca o “dobanda excesiva”. Dar cine determina ce-i excesiv si ce-i corect? Daca substituim “bunul simt” pietei ca factor decizional, vom avea in aproape fiecare caz o dobanda a “bunului simt” mult mai mica decat cea dictata de piata libera, unde Pretul reprezinta echilibrul dinamic intre Cerere si Oferta, pentru simplul motiv ca vor fi intotdeauna mai multi cei care cer bani cu imprumut decat cei care dau. Dar oare cum este tratata camata de-a lungul timpului?

Sources / More info: adv-jos-buc, dexo-specula, the-corporation, free-market-myths

zamo, plesu, andrei plesu, dilema, dilema veche, business, bisnitar, bisnita, capital, capitalism, imprumut, loan, interest, dobanda, camata, marxism, marxist, marx, speculatie

Deb8 I: Decriminalizarea (legalizarea?) Drogurilor

2010-10-11T01:00:00.011-04:00

Recent, Quebecoisfier si-a manifestat dorinta de a dezbate problema legalizarii drogurilor cu mine. Dezbaterea in sine se anunta interesanta, dat fiind ca probabil (cert, in cazul meu) nici unul dintre noi n-a mai dezbatut in acest format vreodata.

Este dificil pentru mine sa prezint aceasta dezbatere dat fiind ca si particip in ea. Argumentele trebuie prezentate pe picior de egalitate, acesta fiind formatul asupra caruia am cazut de acord. Iata asadar, dedesubt, lista documentelor continand fiecare argumentatie. Ele vor fi finalizate pana la data limita asociata cu fiecare faza a dezbaterii (Introducere, Deconstructie, Incheiere). Pentru aceasta dezbatere vom avea un singur poll de la inceput si pana la sfarsit; in urmatoarele s-ar putea sa avem unul pentru fiecare faza.

Si acum 10-20 de ani eram surprins ca exista oameni care sunt impotriva legalizarii consumului de droguri, tot asa cum eram surprins sa aflu ca in Romania exista oameni care se opun decriminalizarii homosexualitatii. Cu atat mai mult sunt surprins sa aflu ca opiniile majoritare nu s-au schimbat mult, in ciuda faptului ca in ultimii ani au fost publicate o gramada de studii in favoarea decriminalizarii consumului de stupefiante.

Am avut chiar surprinderea sa constat ca si multi dintre prietenii mei care nu erau chiar straini de iarba si / sau nisip erau si ei impotriva, din grija pentru restul oamenilor, care nu puteau avea grija de ei insisi..

Dar sa n-o mai lungim mult. Dupa cum am stabilit in comentariile de la Dezbaterile Zamolxis (http://deb8.zamo.ca) motiunea este:

Decriminalizarea consumului de droguri ar fi benefica pentru societate.

Luni, 2010-10-11	Miercuri, 2010-10-13	Vineri, 2010-10-15
[Intro - afirmativ]	[Deconstructie - afirmativ]	[Incheiere - afirmativ]
[Intro - negativ]	[Deconstructie - negativ]	[Incheiere - negativ]

View Survey

[Concluzie] [Sumar dezbateri precedente .org] [Sondaj]

Documentele de mai sus nu sunt toate live – cel putin nu cand scriu acest articol – dar ele vor fi publicate, la timpul potrivit. Asta inseamna ca ele trebuiesc completate pana atunci (hint-hint-nudge-nudge Quebecoisfier). Dupa fiecare incepere a unei noi etape, documentele fazei precedente devin RO (nu mai pot fi editate de catre noi, dar pot fi citite de catre voi).

Cel mai important sondaj de opinie va avea loc la sfarsitul dezbaterii. Pana atunci, ai putut~~poti~~ comenta sau vota in twtpoll (vezi ~~sidebar~~dedesubt). Comentariile fara legatura cu dezbaterea vor fi sterse.

Sources / More info: http://twtpoll.com/jg2dhe, drug-db8, wiki-drug-db8, idb-marij, std-mdnss, psych-drugs, yt-vise

zamo, droguri, drugs, nu drogurilor, spune nu, dezbatere, dezbatut, discutie, conversatie

Dezbaterile Zamolxis

2010-10-07T00:01:00.001-04:00

Vorbeam recent cu Quebecoisfier despre o dezbatere pe care intentionam s-o purtam cat de curand. Desigur, nu-i prima data cand as incepe asa ceva - am mai avut in trecut pe tema parlamentului unicameral si despre Base. Si m-am gandit c-ar fi cazul sa enunt cateva reguli, cum am facut pentru concursurile generale pentru acest blog si sa dau premii, cum am mai dat.

Am avut ocazia sa particip la multe dezbateri in circuitul universitar din Ontario si Quebec aici in Canada atat ca debater in Hart House Debating Club de la University of Toronto cat si ca judecator. Aproape toate dezbaterile in care am participat au avut in loc in stilul British Parliamentary (in curand imi voi publica notitele pe Edutarian, dar vor fi in engleza). Pana atunci, m-am gandit sa sponsorez si sa judec / moderez dezbateri online .

1. De ce dezbateri?

Despre importanta dezbaterilor nu vreau sa scriu prea mult, dat fiind ca am tradus deja “anti-topul” lui Schopenhauer, parte din Arta Controversei de acelasi autor si-am avut chiar un concurs de greseli de logica. Am inceput demult de tot cu o provocare pentru Buddha (dezbatere despre misoginie: I, II, III), am discutat apoi dezbaterile prezidentiale (0, I, II, III), argumentul varstei (I, II), unicameralul (0, I, II) si ma opresc aici, fiindca-mi par exemplele suficiente. Merita insa sa punctez diferenta intre discutie, polemica si dezbatere, intr-o comparatie oarecum “dinamica”.

discutie	polemica	dezbatere
alergat brambura pe camp sau jogging cu un prieten	fugarit gaini prin ograda sau prietenul cu securea in mana	triatlon, cursa cu obstacole la Olimpiada sau chiar campionat de alergare montana

La noi, mai toate discutiile evolueaza in polemica, dar nu-i musai sa fie asa. Daca ne intelegem asupra unor reguli, poate deveni un sport care te pregateste pentru a-ti negocia salariul, a fi capabil sa-ti expui punctul de vedere si – fereasca sfantul! – sa te poti apara in tribunal daca nu ai alternativa. De fapt, avem deja niste eroi in dezbateri (poza) care cu mai putin de 2 ani in urma reuseau o trifecta demna de invidiat:

După ce în iunie câştigaseră finala ESL a Campionatului European de la Tallinn (Estonia) şi turneul de dezbateri de la Oxford în noiembrie, Nicoleta Lupea (24 de ani şi studentă la Drept) şi Dan Cristea (23 de ani, masterand la Drept şi totodată avocat) au urcat pe prima treaptă a podiumului şi în Irlanda, la Cork. “Toată lumea îşi doreşte să câştige Europenele, Mondialele şi Oxfordul şi nimeni în istorie nu a mai reuşit până acum asta”, spune Dan Cristea când este întrebat de importanţa titlului obţinut. Competiţia de la Cork a reunit peste 1.000 de participanţi din 41 de ţări.

Desi este evident ca pentru un avocat dezbaterile sunt cat se poate de folositoare, in clubul meu de dezbateri cei mai buni erau de fapt studenti PolSci si chiar si de alte discipline.

2. Format

Cele mai captivante si mai accesibile dezbateri sunt fara indoiala dezbaterile in echipa in care participantii – preferabil in echipe – se confrunt irt. Dar cum eu nu pot arbitra asa ceva in Romania, este necesara stabilirea unor reguli specifice mediului online.

2.1 Stil Oxford / Economist

Economistul este una dintre (daca nu singura) publicatie profitabila de pe Internet. Este si britanica, adica din tara care a impus dezbaterile ca sport al elitelor. Toate astea-s motive de a lua aminte si eventual a emula exemplul lor. Iata cum descrie Economistul stilul dezbaterilor de pe site(eco-db8):

Economist Debates adapt the Oxford style of debating to an online forum. The format was made famous by the 186-year-old Oxford Union and has been practised by heads of state, prominent intellectuals and galvanising figures from across the cultural spectrum. It revolves around an assertion that is defended on one side (the "proposer") and assailed on another (the "opposition") in a contest hosted and overseen by a moderator. Each side has three chances to persuade readers: opening, rebuttal and closing.

In Economist Debates, proposer and opposition each consist of a single speaker, experts in the issue at hand. We also invite featured guests to comment on the debate not to take sides, but to provide context and informed perspective on the subject.

Those attending an Oxford-style debate participate in two ways: by voting to determine the debate’s winner and by addressing comments to the moderator. The same holds here. As a reader, you are encouraged to vote. As long as the debate is open, you may change your vote as many times as you change your mind. And you are encouraged to air your own views by sending comments to the moderator. These should be relevant to the motion, the speakers statements or the observations of featured guests. And they must be addressed directly to the moderator, who will single out the most compelling for discussion by the speakers.

Dezbaterile Economistul adapteaza stilul Oxford de dezbatere la un forum online. Formatul a fost făcut celebru timp de 186 de ani de catre Asociatia Oxford şi a fost practicat de către şefi de stat, intelectuali proeminenţi şi personalitati efervescente din întregul spectru cultural. Se învârte în jurul unei afirmaţii care este apărata de o parte ("afirmatorul") şi atacat de alta ("negatorul") într-un concurs găzduit şi supravegheat de un moderator. Fiecare parte are trei şanse de a convinge cititorii: deschidere, respingere şi încheiere.

In dezbaterile din Economistul, propunerea şi opoziţia fiecare constă dintr-un singur vorbitor, experţi în problema la îndemână. Invitam, de asemenea, oaspeţi cunoscuti să comenteze referitor la dezbatere nu pentru a fi părtinitori, ci pentru a oferi context şi o perspectivă informata cu privire la subiect.

Cei care asista la o dezbatere in stilul Oxford participa în două moduri: prin vot pentru a determina câştigătorul dezbaterii şi prin adresarea comentariilor catre moderator. Acelaşi lucru este valabil aici. Ca cititor, sunteti încurajat să votati. Atâta timp cât dezbaterea este deschisa, puteti schimba votul dumneavoastră ori de câte ori vă răzgândiţi. Şi sunteţi încurajaţi să va exprimati opiniile proprii prin trimiterea comentariilor catre moderator. Acestea ar trebui să fie relevante pentru motiune, declaraţiile celor care dezbat sau observaţiile invitatilor. Şi acestea trebuie să fie adresate direct la moderator, care il va evidentia pe cel mai convingător pentru discuţie de către vorbitori.

Luand dezbaterea pe seama legalizarii prostitutiei ca exemplu, dezbaterea a inceput cu fiecare parte rezumandu-si pozitia intr-un paragraf, continuand apoi cu alte 20-35 paragrafe dezvoltandu-si ideile, ambele avand cam 900 de cuvinte si 4500-5500 de caractere, dupa cum numaram sau nu spatiile. Ambele pozitii sunt introduse de moderator, care aduce un oarecare context problemei discutate, fara a fi partinitor. Chestia asta e deschiderea. De remarcat ca fiecare parte isi prezinta punctul de vedere independent de cealalta parte, ambele fiind publicate simultan, si fiecare parte se foloseste de cel putin 3 idei pentru . Doua zile mai tarziu, partile ataca si demoleaza ideile exprimate de partea adversa, dar fara vreun atac la persona, in ceea ce eu am numit respingere. Iarasi, cele doua opinii sunt introduse de catre moderator, care face un sumar si contextualizeaza cu comentariile publicului. Exista si un invitat, care incearca sa-si vanda o carte fara a ataca pe nimeni. In urmatoarea zi o alta invitata bate nitel campii iar in cea de a doua cele doua participante publica incheierea, in care ideal nu sunt introduse idei noi, ci cele vechi sunt recladite, raspunzand in acelasi timp incercarilor de demolare ale partii adverse din respingere. Doua zile mai tarziu decizia este anuntata. De remarcat ca aceasta este una dintre cele mai incinse discutii, unde am participat si eu cu comentarii (j.mp/aqxXXx).

In sumar, afirmativul si negativul scriu cate un eseu pentru fiecare din cele 3 faze (deschidere, respingere sau negare si incheiere), eseu care nu poate depasi 900 de cuvinte si 4500 de caractere, dupa cum pot fi numarate cu Word Count din Google Docs (Tools menu). Eseurile se trimit prin Google Docs prin invitatie si sunt apoi publicate aici la interval de 2 zile – e.g., Luni, Miercuri, Vineri. Cei doi participanti pot cade de acord in prealabil sa sara peste incheiere, folosind en lieu un comentariu mai lung introdus ca si comentariu la articolul dezbaterii.

Resursele YouSpeak, desi par sa descrie un format diferit, au foarte multe in comun cu acest format (cata vreme documentele PDF nu sunt sterse, apasand link-ul se vor deschide dedesubt):

Acest format ingaduie participantilor sa se “bata” in scris si de asemenea sa se documenteze inainte de a raspunde. Daca alegeti un astfel de format pentru o dezbatere care sa fie publicata aici, voi adauga de asemenea un PollDaddy sau TwitPoll cand prezint fiecare opinie. Fiecare eseu nu poate depasi 900 de cuvinte si / sau 4500 de caractere numarand fara spatii. Daca nu ai blog, eseurile vor fi trimise printr-un Google Doc plain pe care te voi invita sa-l editezi la adresa de email din formularul de inregistrare si apoi il voi embed in articolul care prezinta dezbaterea. Daca publici vreunul din articole pe blog, un link catre aceasta pagina este respectuos cerut.

2.2 IDEA Internet

Acest format se adreseaza in principal incepatorilor si se desfasoara “live”. Poate fi folosita o sesiune de Skype conferencing inregistrata fie cu VodPod (daca-i video) sau MP3-recorder (daca-i audio). Cei care au conturi VOIP pot folosi de asemenea Xlite, care ofera posibilitatea unor inregistrari gratis. Ideea este ca si moderatorul trebuie sa fie prezent in discutie, chiar daca nu intervine, pentru a impune – la nevoie – limitele de timp.

Affirmative Constructive 3 minutes
Negative Constructive 4 minutes
First Affirmative Rebuttal 3 minutes
First Negative Rebuttal 2 minutes
Second Affirmative Rebuttal 1 minute
Second Negative Rebuttal 1 minute

Nu este permis timp de preparare intre discursuri iar participantii isi pot trimite mesaje textuale in timpul dezbaterii, fara insa a se intrerupe verbal (idb8,

2.3 British Parliamentary TUBE

Eu nu sunt foarte atras de formatul IDEA, intrucat nu prea seamana cu o dezbatere reala. Pentru a le combina pe cele doua de mai sus, m-am gandit ca participantii s-ar putea documenta si publica inregistrari video ale discursurilor in format BP pe YouTube, la un interval de maxim doua zile. Un astfel de format permite aparitia unor echipe si postarea de link-uri edificatoare in descrierea videoclipului. Asadar:

Affirmative Constructive 7 minute
Negative Constructive 7 minute
First Affirmative Rebuttal 7 minute
First Negative Rebuttal 7 minute
Second Affirmative Rebuttal 3 minute
Second Negative Rebuttal 3 minute

Daca este vorba de 2 echipe de cate 2, am explicat cum mere la dezbaterea cu Zizzou (vezi si youspeak). Exista o multitudine de liste de reguli pentru acest stil, cel mai complet si relevant fiind probabil primul, de la World Debate: WDW, AU, judges, uk-univ.

2.4 Public speaking

Nu este necesara gasirea unui partener pentru a practica oratoria. Oricine poate tine un discurs intre 3-5 minute fie pe o tema data, fie ad libitum. Aceste discursuri pot fi publicate pe YouTube (preferabil), Trilulilu ori oricare alt site si apoi prezentate cititorilor pentru vot. Votarea se va face pe baza de un citat din speech (pentru a creste sansele ca discursul sa fie ascultat) si pentru a avea loc concursul, un minimum 10 participanti trebuie sa-si exprime interesul. Exista posibilitatea decernarii unor premii mai substantiale intr-un astfel de concurs.

Toate clipurile din Youtube asociate cu aceste dezbateri trebuie sa contina zamodb8 in keywords si URL-ul http://db8.zamo.ca in descriere in primul rand. Poti gasi o discutie a modalitatilor de a inregistra dezbaterile live in limba engleza. Sunt permise link-uri externe si informatii specializate numai in primul si al treilea format, dar chiar si atunci acestea sunt de evitat, intrucat o dezbatere buna nu straluceste prin cantitatea de informatii putin stiute ci prin prezentare si logica.

3. Limbaj

Personal, prefer dezbaterile fara nici o injuratura. (poza) Totusi, limbajul folosit in Romania este foarte diferit de idealul meu, iar scopul meu este sa raspandesc ideea de dezbatere, fiind convins ca limbajul se va schimba de la sine. Si cata vreme doi oameni intr-o dezbatere isi doresc sa se injure, de comun acord, de ce i-as opri eu?

G – Atat tematica dezbaterii cat si abordarea acesteia nu prezinta nici un fel de probleme, limbajul folosit necontinand nicio insulta sau injuratura.
PG – Fie tematica aleasa este oarecum problematica pentru copii, ori limbajul folosit poate include insulte sau injuraturi, dar nu “nasoale”, cum ar fi de mama sau stramosi.
R – Injuraturile si atacurile la persoana sunt folosite din belsug si nu exista restrictie in ce priveste tematica.
X – Participantii sunt dezbracati si dezbat moartea pasiunii in timp ce intretin relatii sexuale cu animale mici.

Totusi, daca o dezbatere mi se pare mult prea gretoasa, imi rezerv dreptul de a nu o asculta. Nu uita, ca regula generala, ca niciodata nu te adresezi oponentilor in mod direct: te adresezi “Speaker-ului” (nu stiu cum se cheama in romana, dar probabil ca in Parlament este folosit cuvantul respectiv) iar la oponenti te referi la persoana a III-a. De asemenea, este bine sa eviti atacurile la persoana – eu le depunctez zdravan, cu exceptia dezbaterilor R sau X si sa te rezumi la ataca numai ideile.

4. Premii

Voi acorda premii celor pe care ii consider castigatori dupa regulile de mai sus. Ca si in premieri trecute, ei vor putea alege intre:

buton 125 x 125 catre URL of your choice in browser sidebar; va fi aratat pana cand urmatorul castigator alege banner display; daca alti castigatori aleg alte premii, banner-ul ramane
3 USD trimisi prin PayPal; eu platesc taxele de transfer astfel incat suma primita sa nu fie ciuntita
un domeniu / yr .com, .net, .info, .biz, .name, .mobi, .tel, .be, .de, .es, .eu, .in, .nl, .us cu administrare online; este necesara plata de $3 prin PayPal si inregistrarea datelor de proprietar
un credit de convorbiri telefonice de 8 USD cu firma mea de VOIP, ceea ce inseamna 245 de minute cu Bucurestiul, 816 minute cu Canada si 494 de minute cu USA, toate in 6 s increments; poate fi folosit cu aplicatii precum fring sau siphon pe iPod si alte smartphones, cu xlite sau alt softphone pe computer sau cu un telefon obisnuit daca ai un adaptor (ATA); este de asemenea necesara plata de $1 prin PayPal si inregistrare online
un obiect [regular] din zamo prize pool (vezi dedesubt; voi introduce mai multe in curand); trimise standard, pe cheltuiala mea, ajung in Romania in vreo 2 luni – daca doresti sa ajunga mai repede poti plati taxele postale prin PayPal si ti le trimit cum iti doresti

Pentru a fi eligibil pentru premii, trebuie sa te inscrii dedesubt (sumar). Voi publica apoi un scurt comentariu intr-un articol explicandu-mi decizia. Articolul va contine si o facilitate pentru ca cititorii sa poata vota – voi tine cont de voturi cand aleg un castigator.

Acest concurs nu are o data limita, dar imi rezerv dreptul sa-l intrerup. Cei doritori sa sponsoreze sunt invitati sa ma contacteze prin menu-ul de sus.

Sources / More info: cot-deb8-champs, wiki-bp, club-ion-ghica, cco-deb8n, hhdb8, wdf, d-uvm, db8-vdo, wdb8b, idb8, dezbateri-concurs, teme-dezbateri, intro-dezbateri, uspeak, convciv, deb8-video-instruction, eco-db8, ehow-skype, mash-skype, oovoo, MPAA-rating, yt-dezb-zamo

PDF-uri Dezbateri: [inscriere] [ARDOR - ASOCIATIA ROMANA DE DEZBATERI, ORATORIE SI RETORICA] [Centrul de Consiliere si Orientare in Cariera (CCOC) al UPB a initiat Clubul privat de dezbateri] [Concursul national de dezbateri oratorice Tinerii dezbat] [REGULAMENT WORLD SCHOOLS - FORMATUL DE DEZBATERI ACADEMICE WORLD] [Dezbateri parlamentare] [.md] [Eminescu] [An introductory Guide to BP Debating by Alex Deane]

zamo, debating club, debating, dezbatere, dezbateri, freebie, premii, premiere, castiga, cistiga

copyright ca un morcov mazda

2010-05-17T19:44:00.005-04:00

Citeam la trilematic o justificare de piratare mult prea slaba pentru un blog cu mult peste media blogo.ro-oaiei, prilej pentru a ne juca nitel cu conceptul de copirait care iashte.

Am inceput sa-i scriu un raspuns care tot crestea si tot crestea, si-am zis sa-l bag aici pan-la urma. Despre copyright si plm am tot batut saua, acum sper sa priceapa camila .

LE: Pe scurt, in primul articol, zice el ca a fost la o expozitie a unei colectii particulare, a facut poze dupa ce a cerut voie femeii care se ingrijea de bilete, le-a publicat pe blogul sau si taxeaza o suma modica pentru pozele de rezolutie cat de cat vizibila. (Cam ce-am facut si eu cu expozitia lui Dan Perjovschi, diferenta fiind, desigur, ca acesta avea un semn cat o posta cu “CAMERAS ALLOWED - faceti cate poze vreti, acordul meu este implicit”. Am adaugat albumul la subsol; eu nu pot cere bani pentru a prezenta o opera pe care autorul o ofera gratis.)

Este remarcabil ca nu-i prima oara cand eroul nostru se lupta cu fotografi. Intr-un episod precedent, s-a luptat cu un fotograf care i-a cerut bani pentru o poza, el s-a dus in curte si cum nu ne-a mai spus ce s-a-ntamplat, a luat-o cel mai probabil in freza. In consecinta, este posibil ca toata tevatura asta sa fie demonstrativa – mai precis, modul sau de a protesta impotriva unei decizii judecatoresti potrivnice. Adica “daca tu, judecator prost, nu-mi dai gratis pozele facute de ala cu mecla mea, atunci si eu pot sa fac poze cu proprietatea altora si sa cer bani”.

***

[catre trilematic] daca rationamentul tau cu intrebatul ar fi corect, oricine s-ar putea apara de acuzatii de infringement cu "pai am intrebat un militian, si-a grohait afirmativ". actul tau de infringement s-a petrecut de 3 ori, in crestere graduala: 1) cand ai facut pozele, 2) cand le-ai publicat. iar daca 3) cineva ti-a platit pentru a le accesa, e cu atat mai grav. singura persoana in masura sa-si dea acordul pentru "copying" este persoana care detine "copyright-ul", aceasta nefiind tanti de la usa.

daca tu te duci in piata si cumperi un morcov pe care vanzatorul ti-l vinde ca BMW sau o Mazda si-ti ia 40000 de euroi pe el, si-ajuns acasa iti pui ochelarii si constati ca nu-i Mazda ci un morcov care dupa aspect o fo intr-o poponeata de iapa (sau camila) sau bloggerita pisi, nu ceri banii inapoi de la Mazda, fiindca nu ei ti l-au vandut. amu, poti acuza Mazda-u’ si statul roman ca lasa golanii sa-si bata joc de balaurii cu trei capete, dar nici un judecator nu te va lua in serios, cum probabil, daca inteleg bine, ti s-a mai intamplat

in mod similar, daca tu ai crezut ca ai “cumparat” niste drepturi moca de la cineva CLAR neautorizat sa ti le vanda, nu poti folosi asta ca scuza.

amu, astea-s chestii tehnice deja. daca tu vrei, evident ca poti sa faci un dictionar de termeni de proprietate intelectuala, unde "copyright" si "infringement" sa fie definite dupa cum vrai matale. mie insa imi place sa cred ca tu-l cunosti pe nenea cu pricina si tot articolul ala e scris de sanchi.

cum era aia cu ignorantia legum? a da, excusat neminem! iar legumele dreneaza bila.

***

Se-ntampla ceva ciudat pe blogul trilema – care s-ar putea sa fie normal, dar mie ciudat mi se pare. Si-anume Dr. A, care gandeste nitel mai bine decat trilematicul nostru balaur, il mai corecteaza si aduce pe linia de plutire pe acesta din urma din cand in cand. De pilda, aici ii spune cam ce i-am spus si eu, dar mai simplu si mai scurt. Dar Mircea nu cupleaza si-o tine pe-a lui. Ceea ce n-ar fi un lucru rau, dar argumentatia e mai subtire decat o felie de rosie intr-un McD*.

Chestia cu “i-am cerut voie si-o zas aye!” e in aceeasi clasa de scuze cu “mi-a mancat catelu’ temele”. Daca vrei sa distribui ceva legal – si chiar sa faci un pustiu de bine, cum probabil intentionezi aici – faci si executi un licensing agreement. Tu poate vei declara ca i-ai spus cucoanei ca vei pune pozele pe blog si vei lua bani pentru asta, dar ea poate nu-si va aminti nimic din ce spui tu. Daca te doare-n pix de legi fiindca oricum nu se vor aplica fiindca cei care le-nteleg au alte chestii de facut, poti scrie inca un articol pe blog pe tema asta.

LE: ca legislatia drepturilor de autor este in genere cretina, prost aplicata si si mai prost inteleasa, nu este si nu poate constitui o scuza. Daca tii cu tot dinadinsul sa-ncalci legea, poti gasi enshpe motive, dar asta nu le face valabile.

***

Ca tot vorbeam de Mazde, o baba pe ajutor guvernamental a vrut sa-si schimbe rotile si-a iesit din dealership-ul Mazda cu o masina nou-nouta de peste $60000. A platit la ea o luna sau doua si-apoi si-a dat seama ca nici daca ar inceta complet sa manance nu i-ar ajunge sa plateasca. Asa ca Asociatia Vanzatorilor de Masini i-a dat p-aia in judecata, dat fiind ca pretul mediu la care alti dealeri vindeau masina era de $40000. Apoi managerul a anulat contractul de vanzare-cumparare si i-a dat afara pe cei doi dealeri. Ca apoi si Mazda sa inchida dealershipul cu pricina. Eu am pareri impartite pe tema asta..

***

Un alt articol trilematic, crescut din primul, iar m-a ambalat c-un raspuns pe care-l bag tot aici.

Cat despre definitia cu istoria <=> conserve, idealism <=> progresism suna bine, dar taman aici da gres, fiindca, din cate-am remarcat eu, progresistii prefera un stat puternic. Libertarienii sunt cei care vor un stat minim sau absent. Mai mult decat atat, sunt mai multi conservatori care se identifica si ei cu acest ideal decat sunt progresisti.

Nu mi-e foarte clar la ce "intangibile" te referi si am impresia ca te referi la altele decat Dr. A (i.e., ai redefinit broblem), dar daca te referi la IP Law, pozitia libertariana e simpla si a fost articulata de @NewKindOfMind, printre altii: copyrights are justified, patents are not.

***

LE: Poate ca intr-o buna zi Mircea Popescu va creste mare si matur. Pana atunci, se lupta cu morile de vant si ii insulta pe cei care, in prostia si nestiinta lor, si-au permis sa dea curs invitatiei sale la o dezbatere:

Eu vad ca dezvolti un adevarat talent pentru a interactiona cu fantome din capul tau sub cuvantul ca te referi la ce se intampla prin lume.
N-am timp si rabdare sa-ti umplu toate gaurile si sa-ti cos toate ruperile, dar hai ca macar de una sa ma apuc : furtul este insusirea lucrului pe ascuns. Luarea cu stiinta proprietarului este fie abuz de incredere, fie talharie, fie conversie. Fie nimic, cum se-ntampla cel mai adesea.
Mai departe, permite-mi sa-ti spun ca habar n-ai tu care-i legea. Si de asemenea, ca-mi face o proasta impresie sa aud tipi care n-au o minima competenta dandu-si rotund cu parerea. Pur si simplu imi displace, e cam ca si cu expertii in viata amoroasa in etate de 16 anisori.

Shoot the messenger. How typical

***

LE: Am avut o conversatie cu Dr. A pe blogul sau:

Dr. A: ..In principiu vroiam sa-ti zic ca mircea fiind egocentric are dificultati cu intelegerea legilor atunci cand nu-s pe masura orgoliului domniei sale .
zamo.ca: Da, am remarcat. Dar aceste neintelegeri si inversunarea cu care le apara sunt ceea ce dau blogului lui savoare, zest. Intr-un cuvant, limeta
Dr. A: Pe mine înverșunarea aiurea ma plictisește. O discuție in care argumentele aduse nu răspund chestiunilor ridicate e un dialog al surzilor WWF style. Sunt însă de acord cu tine ca o apărare a la Termopile poate fi interesanta.
zamo.ca: Si totusi, plictisiti-neplictisiti, continuam sa intram in dialoguri ale surzilor. Poate si fiindca nu avem timp sa intram intr-unul real: e mult mai simplu si mai putin daunator reputatiei / respectului de sine sa abandonezi un surd decat unul care raspunde la obekt. Sau nu cumva nu prea exista dialog propriu-zis in blogo.ro-oaie?

***

Amu, eu nu-s mare credincios in copyright. Totusi, Mircea, nu fii baba welfarista!

It behooves u

Sources / More info: trilema-expozitie, adrian-mihalcioiu, trilema-monopolie, libertarian-IP

zamo, copyrights, ip, intellectual property, proces, trial, justice, injustice, dan perjovschi, perjovsky, perjovski, expozitie, moma, rom, fotografie, fotografii

Arta Controversei de Schopenhauer

2010-03-04T01:00:00.002-05:00

Am prezentat intr-un articol precedent cele 38 de modalitati de a castiga o dezbatere. Ceea ce n-am spus foarte clar (poate pentru ca mi-am dorit sa-mi spuna cineva, poate pentru ca eu insumi nu stiam) este ca de fapt acestea sunt o sinteza a unui eseu al lui Schopenhauer.

Sinteza cu pricina este, cum am mai zis, mai mult satira decat un compendiu de reguli. Sau, cum bine remarca Valentin, o lista a manariilor la care te poti astepta. Totusi, cum spuneam intr-un comentariu, nu eram tocmai sigur ca-i apartine lui Schopenhauer – prea suna a top 38, chestie pe care filosofii acelui secol n-o prea faceau.

Si-ntr-adevar, Schopenhauer a scris un eseu intitulat Arta Controversei, dar sub format de eseu – mai precis, partea a III-a, Stratageme. Sinteza celor 38 de modalitati prezentata sub forma machiaveliana a fost facuta de A. C. Grayling si publicata intr-o carte numita “Art de a avea intotdeauna dreptate”.

Ce ma distreaza este ca desi eseul lui Schopenhauer poate fi gasit publicat in intregime pe Internet (este in domeniul public, link in surse, inclusiv catre traducere automata sau arhiva .zip), nimeni nu va sta probabil sa-l citeasca. Preferam cu totii sa citim o sinteza, cum ar fi “Java in 24 de ore”. Si tot asa cum la sfarsitul cartii de Java avem pretentia sa fim tratati ca un programator cu 10 ani experienta, ne dorim sa dezbatem la fel de bine ca Base dupa ce citim sinteza lui Grayling.

Schopenhauer practic descrie greselile de logica. Iata o scurta lista dupa wikipedia romaneasca (am adaugat link-uri catre articolele in engleza in surse):

Erori logice formale

Erorile logice formale sunt acele rationamentele care sunt invalide datorita unor erori în formalismul lor logic.

Apelul la probabilitate: pentru ca ceva poate sa se întâmple, este inevitabil ca acel ceva se va întâmpla.
Argument din eroare logica (ad logicam): daca într-un argument se extrage în mod eronat o concluzie, atunci concluzia trebuie sa fie falsa.
Afirmatia goala: premisa unui argument este asumata ca fiind adevarata doar pentru ca spune ca este adevarata.
Conjunctia ilogica
Corelative ilogice
- Negarea corelativei: încearcarea introducerii unui alternative când de fapt nu exista vreuna.
- Suprimarea corelativei
Necesitatea ilogica
Falsa dilema: se afirma ca doar doua alternative exista, când de fapt sunt mai multe de doua.
Naturalism ilogic
Dovada negativa: pentru ca premisa nu se poate arata ca fiind adevarata, rezulta ca trebuie sa fie falsa.
Non sequitur: concluzia nu rezulta din premise.

Erori logice propozitionale

Apelul la disjunctie: se concluzioneaza ca o disjuntie logica e falsa doarece cealalta disjuntie logica e adevarata.
Afirmarea consecventului: antecedentul într-un indicativ conditional se declara ca fiind adevarat deoarece consecventul este adevarat.
Negarea antecedentului: consecventul într-un indicativ conditional e declarat ca fiind fals deoarece antecedentul e fals.

Erori logice de cuantificare

Reprezentarea existentiala: un argument are doua premise universale si o concluzie particulara, dar din premise nu se poate stabili valoarea de adevar a concluziei.
Conversia ilicita: daca o propozitie e adevarata se concluzioneaza ca si inversa este adevarata.
Dovada prin exemplu: una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmatie generala.

Erori logice silogistice

Erorile logice silogistice sunt erori logice ce se comit în silogisme.

Concluzia afirmativa din premisa negativa:
Premisele exclusive: ambele premise sunt negative.
Eroarea logica a celor patru termeni: un silogism categorial are patru termeni.
Termenul major ilicit
Termenul minor ilicit
Temernul de mijloc ilicit
Silogismul categorial

Erori logice informale

Erorile logice informale sunt argumente invalide datorita altor ratiuni decât cele legate de formalismul logic.

Apelul la repetitie (argumentum ad nauseam): repetarea unui argument invalid în speranta ca în final va fi acceptat.
Argumentul circular, (circulus in probando, petitio principii, cercul vicios): unde concluzia unui argument este implicit sau explicit asumata în unul din premise.
Argumentul ignorantei (argumentum ad ignorantiam, argumentul din lipsa de imaginatie): se afirma ca premisa este adevarata doar pentru ca nu a fost demonstrata falsa sau ca pemisa este falsa doar pentru ca nu a fost demonstrata adevarata.
Cauza si consecinta circulara: o consecinta a unui fenomen este considerata ca fiind cauza fenomenului.
Cauza singulara: se considera ca doar o singura cauza simpla este responsabila pentru o situatie, când de fapt sunt mai multe cauze.
Comparatia incompleta: compoaratia nu ia in considerare alte aspecte importante pentru similitudinea obiectelor sau fenomenelor.
Comparatia inconsistenta: se compara caracteristici necomparabile ale unor obiecte sau fenomene.
Distributia ilogica: se considera ca nu exita diferente între un termen în sens distributiv (referitor la toti membri clasei) si colectiv (referitor la clasa ca întreg).

- Compozitia ilogica: asumptia ca întregul are o proprietate doar pentru faptul ca diferite componente au acea proprietate.
- Diviziunea ilogica: asumptia ca diferite parti ale întregului au o proprietate doar pentru ca întregul are acea proprietate.
Echivocarea: folosirea incorecta a cuvintelor care au mai multe întelesuri.
Ecologia ilogica
Falsa atribuire: apelul la surse irelevante, necalificate, nedefinite, partinitoare sau chiar fabricate pentru a sutine un argument.
- Citatul scos din context: un pasaj este estras din context cu intentia de a distorsiona întelesul intentionat.
Falsa compromitere: în cazul unor alternative opuse se considera ca o cale de mijloc e mai buna.
Istoricul ilogic
Întrebarea complexa (presupozitia ilogica, întrebarea încarcata, plurium interrogationum)
Mutarea stachetei: respingere a unor contra-argumente prin ridicarea arbitrara a criteriilor de acceptare a unor evidente.
Niciun scotian adevarat: refutarea generalizarii prin particularizare defectuoasa.
Pledoaria speciala: evidentierea unei exceptii de la o regula fara a se justifica exceptia.
Reificarea: o abstractie este tratata ca si cum ar reprezenta ceva concret.
Transferul sarcinii dovezii: se plaseaza îndatorirea de a dovedi ceva de partea oponentului.
Solutia perfecta
Stil în loc de substanta

Cauze îndoielnice

Corelarea implica legatura cauzala (Cum hoc ergo propter hoc)
Succesiunea implica legatura cauzala (Post hoc ergo propter hoc): se afirma ca deoarece un eveniment s-a produs dupa un altul, rezulta ca primul a fost cauza celui de-al doilea.

Erori de relevanta

Ipoteza Ad hoc
Ad hominem: atacul la persoana mai degraba decât la argument.
Apelul la autoritate: o asertiune e considerata adevarata datorita pozitiei sau autoritatii persoanei care face asertiunea.
Apelul la emotie: se manipuleze emotiile celor din audienta, în loc sa se foloseasca rationamente valide.
- Apelul la ridicol: este un specific apel la emotie în care se ridiculizeaza opinia oponentului.
- Apelul la frica: un specific apel la emotie în care se induce frica fata de partea opusa.
- Apelul la magulire: un specific apel la emotie în care se face uz de magulire pentru a câstiga suport.
- Apelul la mila (ad misericordiam): un specific apel la emotie în care se face uz de mila în argumentatie.
- Apelul la ranchiuna: un specific apel la emotie în care se face uz de ranchiuna si resentimente pentru câstigarea suportului.
Apelul la forta (ad baculum): se argumenteaza prin folosirea amenintarii, constrângerii si a fortei fata de oponent.
Apelul la majoritate (apelul la popularitate, ad populum): o afirmatie este sustinuta ca fiind adevarata deoarece multa lume crede ca este adevarata.
Apelul la noutate: se considera ca ceva este superior sau mai bun doar pentru ca este mai nou sau modern.
Apelul la traditie (ad antiquitatem): se considera ca ceva este corect doarece are o lunga traditie la baza.
Argumentul irelevant (Ignoratio elenchi sau Heringul rosu): se prezinta un argument care sustine validitatea unei afirmatii diferite de cea care se presupunea sa fie sustinuta.
Falsa analogie: compararea a doua lucruri care par similare dar au proprietati diferite.
Gândirea deziderativa: formarea unor credinte în concordanta cu ceea ce este placut a se imagina în loc sa se apeleze la evidente sau ratiune.
Om de paie: argumentare prin denaturarea opiniei oponentului.

Generalizari defectuoase

Esantionul partinitor: formarea eronata a unui esantion statistic al unei populatii.
Jumatati de adevar
Generalizarea pripita: generalizare inductiva bazata pe evidente insuficiente.

Sources / More info: arta-c-traducere, art-of-c-zip, tds-aoc, obj-liv-aoc, wiki-fallacies, wiki-list-fallacies, wiki-list-cognitive, wiki-lista-erori, code-argument

zamo, dezbateri, dezbatere, debate, debating, argument, argumente, arguments, controversie, controversii, contrazicere, polemica, polemici, discutie, discutii

cum sa castigi dezbateri

2010-03-03T01:00:00.001-05:00

Cum am mai spus, nu sunt foarte multumit de nivelul dezbaterilor din blogo.ro-oaie. De multe ori, dezbateri care incep bine se termina prost sau nu se termina deloc. Ce sfaturi ar putea fi oferite celor care vor sa castige cu orice pret?

Eu am tot insamantat dezbateri pe-acest blog. L-am provocat mai demult pe buddha la o dezbatere despre blonde, misoginie si feminism, dar n-a muscat. Am inceput cu Parlamentul, dar s-a terminat in prima runda. L-am dezbatut si pe Base, prin articolul lui Alphablog, continuat cu raspunsul meu, sumar, si-apoi – pauza.

Urmatoarea lista ii apartine lui Arthur Schopenhauer, cel care afirma despre casatorie ca este “dublarea responsabilitatilor si injumatatirea drepturilor” si ca este echivalentul “cautarii legat la ochi intr-un sac a unui ţipar intr-o gramada de serpi”. E lunga si n-am avut timp si chef s-o traduc pe toata, dar am tradus titlurile. Spune-mi daca vrei sa participi la traducere si-ti fac invitatie pe contul de gmail. Exemplele sunt foarte importante pentru a intelege ce zice omul.

1 Impinge (ipo)teza adversarului dincolo de limitele sale naturale; exagereaz-o.
2 Utilizeaza sensuri diferite ale cuvintelor adversarului pentru a-i respinge argumentele.
3 Ignora (ipo)teza adversarului, care a fost enuntata cu referire la ceva anume.
4 Ascunde concluzia ta de adversarul tău până la sfârşit.
5 Utilizeaza convingerile adversarului împotriva sa.
6 Incetoseaza problema prin schimbarea cuvintelor adversarului sau a ceea ce el sau ea încearcă să dovedească.
7 Enunta-ti (ipo)teza si demonstreaza-i veracitatea intrebandu-ti adversarul o multime de-ntrebari.
8 Infurie-ti oponentul.
9 Foloseste răspunsurile adversarului la întrebarea dvs. să ajungă la concluzii diferite sau chiar opuse.
10 Dacă oponentul tău răspunde negativ la toate întrebările tale şi refuză să va acorde puncte, rugati-l să accepte opusul premiselor tale.
11 În cazul în care adversarul concede adevărul unora dintre premisele tale, abţine-te de la a-i cere să fie de acord cu concluzia dumneavoastră.
12 Dacă dezbaterea se bazeaza pe idei generale cu nici un nume special, trebuie să folosesti limbaj sau o metaforă care este favorabila (ipo)tezei tale.
13 Pentru a face oponentul tău accepte o (ipo)teza, trebuie să-i dai de asemenea o contra-propunere.
14 Încearca o cacealma cu adversarul tău.
15 Dacă doresti să avansezi o (ipo)teza care este dificil de dovedit pune-o deoparte pentru moment.
16 În cazul cand oponentul tău avanseaza o propunere, consideră că este în contradicţie cu declaraţiile lui sau alte convingeri, acţiuni sau a lipsei de acţiune ale sale.
17 Dacă esti presat de adversarul tau cu o contra-dovadă, vei fi adesea în măsură să te salvezi prin avansarea unei distincţii subtile.
18 În cazul în care adversarul a preluat o linie de argumentare care se va încheia la înfrângerea ta, nu trebuie să îi permiti să ajunga pana la capat.
19 În cazul în care oponentul tau te provoaca în mod expres să produci o obiecţie la un anumit punct definit în argumentaţia sa şi nu ai nimic de spus, încearca să raspunzi unui argument general.
20 În cazul în care adversarul a acceptat toate sau cea mai mare parte din premiza ta, nu-l ruga direct sa-ti accepte concluzia.
21 Dacă adversarul tau utilizează un argument superficial şi-i vezi falsitatea, poţi sa-l respingi precizandu-i caracterul superficial.
22 Dacă oponentul tau iti cere să recunosti ceva de la care punctul disputat va urma imediat, trebuie să refuzi să faci asta, declarând că este un argument circular.
23 Contrazicerea şi disputa irita oponentul, facandu-l să exagereze în declaraţiile sale.
24 Enunta un silogism fals.
25 În cazul în care adversarul tau face o generalizare, găseste un contraexemplu.
26 O mutare stralucita este sa folosesti argumentele adversarului împotriva lui însuşi.
27 În cazul în care oponentul dumneavoastră vă surprinde, devenind deosebit de suparat pe un argument, trebuie să-l sustii cu si mai mult zel.
28 Când publicul este format din persoane (sau o persoană), care nu sunt experte pe un subiect, fa o obiecţie invalida pentru adversarul tău, care pare astfel învins în ochii publicului.
29 In cazul în care constaţi că esti invins, ai posibilitatea să creezi o diversiune - adica poti începe brusc să vorbeasti despre altceva, de parcă ar fi avut o legătură cu problema în litigiu.
30 Fa un apel la autoritate, mai degrabă decât la ratiune.
31 Dacă ştii că nu ai nici un răspuns la argumentele avansate de adversar, pretinde in mod ironic ca nu esti suficient de competent pentru a intelege.
32 O modalitate rapidă de a scăpa de afirmatia adversarului, sau de a arunca suspiciune asupra ei este sa o clasifici intr-o categorie odioasa.
33 Aproba ipoteza adversarului, dar neagă concluzia.
34 Când ai pus o întrebare şi oponentul nu răspunde direct, sau il ocoleşte cu o alta întrebare, sau încearcă să schimbe subiectul, acesta este semn sigur că aţi atins un punct slab, uneori fără intenţia de a o face.
35 În loc de a ataca intelectual adversarul sau rigoarea argumentelor sale, discuta-i motivele.
36 Poţi, de asemenea, chinui şi tulbura oponentul prin emfază bombastica.
37 În cazul în care oponentul tau are dreaptate, dar, din fericire pentru tine, alege o dovadă deficienta, o poţi respinge cu uşurinţă şi apoi pretinzi că ai infirmat insasi ipoteza.
38 Devino insultator şi nepoliticos de îndată ce percepi ca oponentul tau castiga.

Sources / More info: wiki-schopenhauer, 38-deb-x, 38-deb-o, deb8pedia, convinceme, debate.org,

38 Ways To Win An Argument—Arthur Schopenhauer

For all of you who have ever been involved in an online debate in any way, Arthur Schopenhauer’s “38 Ways To Win An Argument” is indispensable. Most of these techniques will seem familiar to you, right from questioning the motive of a person making the argument instead of the argument itself (No. 35), exaggerating the propositions stated by the other person (No. 1) , misrepresenting the other person’s words (No. 2) and attacking a straw man instead (No. 3). It’s a full handbook of intellectual dishonesty there. Indeed, I generally avoid online debates because they inevitably degenerate to No. 38.

38 Ways To Win An Argument
by Arthur Schopenhauer

1 Carry your opponent’s proposition beyond its natural limits; exaggerate it.
The more general your opponent’s statement becomes, the more objections you can find against it.
The more restricted and narrow your own propositions remain, the easier they are to defend.

2 Use different meanings of your opponent’s words to refute his argument.
Example: Person A says, “You do not understand the mysteries of Kant’s philosophy.”
Person B replies, “Oh, if it’s mysteries you’re talking about, I’ll have nothing to do with them.”

3 Ignore your opponent’s proposition, which was intended to refer to some particular thing.
Rather, understand it in some quite different sense, and then refute it.
Attack something different than what was asserted.

4 Hide your conclusion from your opponent until the end.
Mingle your premises here and there in your talk.
Get your opponent to agree to them in no definite order.
By this circuitous route you conceal your goal until you have reached all the admissions necessary to reach your goal.

5 Use your opponent’s beliefs against him.
If your opponent refuses to accept your premises, use his own premises to your advantage.
Example, if the opponent is a member of an organization or a religious sect to which you do not belong, you may employ the declared opinions of this group against the opponent.

6 Confuse the issue by changing your opponent’s words or what he or she seeks to prove.
Example: Call something by a different name: “good repute” instead of “honor,” “virtue” instead of “virginity,” “red-blooded” instead of “vertebrates”.

7 State your proposition and show the truth of it by asking the opponent many questions.
By asking many wide-reaching questions at once, you may hide what you want to get admitted.
Then you quickly propound the argument resulting from the proponent’s admissions.

8 Make your opponent angry.
An angry person is less capable of using judgment or perceiving where his or her advantage lies.

9 Use your opponent’s answers to your question to reach different or even opposite conclusions.

10 If your opponent answers all your questions negatively and refuses to grant you any points, ask him or her to concede the opposite of your premises.
This may confuse the opponent as to which point you actually seek him to concede.

11 If the opponent grants you the truth of some of your premises, refrain from asking him or her to agree to your conclusion.
Later, introduce your conclusions as a settled and admitted fact.
Your opponent and others in attendance may come to believe that your conclusion was admitted.

12 If the argument turns upon general ideas with no particular names, you must use language or a metaphor that is favorable to your proposition.
Example: What an impartial person would call “public worship” or a “system of religion” is described by an adherent as “piety” or “godliness” and by an opponent as “bigotry” or “superstition.”
In other words, insert what you intend to prove into the definition of the idea.

13 To make your opponent accept a proposition, you must give him an opposite, counter-proposition as well.
If the contrast is glaring, the opponent will accept your proposition to avoid being paradoxical.
Example: If you want him to admit that a boy must to everything that his father tells him to do, ask him, “whether in all things we must obey or disobey our parents.”
Or , if a thing is said to occur “often” you are to understand few or many times, the opponent will say “many.”
It is as though you were to put gray next to black and call it white; or gray next to white and call it black.

14 Try to bluff your opponent.
If he or she has answered several of your question without the answers turning out in favor of your conclusion, advance your conclusion triumphantly, even if it does not follow.
If your opponent is shy or stupid, and you yourself possess a great deal of impudence and a good voice, the technique may succeed.

15 If you wish to advance a proposition that is difficult to prove, put it aside for the moment.
Instead, submit for your opponent’s acceptance or rejection some true proposition, as though you wished to draw your proof from it.
Should the opponent reject it because he suspects a trick, you can obtain your triumph by showing how absurd the opponent is to reject an obviously true proposition.
Should the opponent accept it, you now have reason on your side for the moment.
You can either try to prove your original proposition, as in #14, maintain that your original proposition is proved by what your opponent accepted.
For this an extreme degree of impudence is required, but experience shows cases of it succeeding.

16 When your opponent puts forth a proposition, find it inconsistent with his or her other statements, beliefs, actions or lack of action.
Example: Should your opponent defend suicide, you may at once exclaim, “Why don’t you hang yourself?”
Should the opponent maintain that his city is an unpleasant place to live, you may say, “Why don’t you leave on the first plane?”

17 If your opponent presses you with a counter-proof, you will often be able to save yourself by advancing some subtle distinction.
Try to find a second meaning or an ambiguous sense for your opponent’s idea.

18 If your opponent has taken up a line of argument that will end in your defeat, you must not allow him to carry it to its conclusion.
Interrupt the dispute, break it off altogether, or lead the opponent to a different subject.

19 Should your opponent expressly challenge you to produce any objection to some definite point in his argument, and you have nothing to say, try to make the argument less specific.
Example: If you are asked why a particular hypothesis cannot be accepted, you may speak of the fallibility of human knowledge, and give various illustrations of it.

20 If your opponent has admitted to all or most of your premises, do not ask him or her directly to accept your conclusion.
Rather, draw the conclusion yourself as if it too had been admitted.

21 When your opponent uses an argument that is superficial and you see the falsehood, you can refute it by setting forth its superficial character.
But it is better to meet the opponent with a counter-argument that is just as superficial, and so dispose of him.
For it is with victory that you are concerned, not with truth.
Example: If the opponent appeals to prejudice, emotion or attacks you personally, return the attack in the same manner.

22 If your opponent asks you to admit something from which the point in dispute will immediately follow, you must refuse to do so, declaring that it begs the question.

23 Contradiction and contention irritate a person into exaggerating their statements.
By contradicting your opponent you may drive him into extending the statement beyond its natural limit.
When you then contradict the exaggerated form of it, you look as though you had refuted the original statement.
Contrarily, if your opponent tries to extend your own statement further than your intended, redefine your statement’s limits and say, “That is what I said, no more.”

24 State a false syllogism.
Your opponent makes a proposition, and by false inference and distortion of his ideas you force from the proposition other propositions that are not intended and that appear absurd.
It then appears that opponent’s proposition gave rise to these inconsistencies, and so appears to be indirectly refuted.

25 If your opponent is making a generalization, find an instance to the contrary.
Only one valid contradiction is needed to overthrow the opponent’s proposition.
Example: “All ruminants are horned,” is a generalization that may be upset by the single instance of the camel.

26 A brilliant move is to turn the tables and use your opponent’s arguments against himself.
Example: Your opponent declares: “so and so is a child, you must make an allowance for him.”
You retort, “Just because he is a child, I must correct him; otherwise he will persist in his bad habits.”

27 Should your opponent surprise you by becoming particularly angry at an argument, you must urge it with all the more zeal.
No only will this make your opponent angry, but it will appear that you have put your finger on the weak side of his case, and your opponent is more open to attack on this point than you expected.

28 When the audience consists of individuals (or a person) who is not an expert on a subject, you make an invalid objection to your opponent who seems to be defeated in the eyes of the audience.
This strategy is particularly effective if your objection makes your opponent look ridiculous or if the audience laughs.
If your opponent must make a long, winded and complicated explanation to correct you, the audience will not be disposed to listen to him.

29 If you find that you are being beaten, you can create a diversion--that is, you can suddenly begin to talk of something else, as though it had a bearing on the matter in dispute.
This may be done without presumption if the diversion has some general bearing on the matter.

30 Make an appeal to authority rather than reason.
If your opponent respects an authority or an expert, quote that authority to further your case.
If needed, quote what the authority said in some other sense or circumstance.
Authorities that your opponent fails to understand are those which he generally admires the most.
You may also, should it be necessary, not only twist your authorities, but actually falsify them, or quote something that you have entirely invented yourself.

31 If you know that you have no reply to the arguments that your opponent advances, you by a fine stroke of irony declare yourself to be an incompetent judge.
Example: “What you say passes my poor powers of comprehension; it may well be all very true, but I can’t understand it, and I refrain from any expression of opinion on it.”
In this way you insinuate to the audience, with whom you are in good repute, that what your opponent says is nonsense.
This technique may be used only when you are quite sure that the audience thinks much better of you than your opponent.

32 A quick way of getting rid of an opponent’s assertion, or of throwing suspicion on it, is by putting it into some odious category.
Example: You can say, “That is fascism” or “Atheism” or “Superstition.”
In making an objection of this kind you take for granted
1)That the assertion or question is identical with, or at least contained in, the category cited;
and
2)The system referred to has been entirely refuted by the current audience.

33 You admit your opponent’s premises but deny the conclusion.
Example: “That’s all very well in theory, but it won’t work in practice.”

34 When you state a question or an argument, and your opponent gives you no direct answer, or evades it with a counter question, or tries to change the subject, it is sure sign you have touched a weak spot, sometimes without intending to do so.
You have, as it were, reduced your opponent to silence.
You must, therefore, urge the point all the more, and not let your opponent evade it, even when you do not know where the weakness that you have hit upon really lies.

35 Instead of working on an opponent’s intellect or the rigor of his arguments, work on his motive.
If you success in making your opponent’s opinion, should it prove true, seem distinctly prejudicial to his own interest, he will drop it immediately.
Example: A clergyman is defending some philosophical dogma.
You show him that his proposition contradicts a fundamental doctrine of his church.
He will abandon the argument.

36 You may also puzzle and bewilder your opponent by mere bombast.
If your opponent is weak or does not wish to appear as if he has no idea what your are talking about, you can easily impose upon him some argument that sounds very deep or learned, or that sounds indisputable.

37 Should your opponent be in the right but, luckily for you, choose a faulty proof, you can easily refute it and then claim that you have refuted the whole position.
This is the way in which bad advocates lose good cases.
If no accurate proof occurs to your opponent, you have won the day.

38 Become personal, insulting and rude as soon as you perceive that your opponent has the upper hand.
In becoming personal you leave the subject altogether, and turn your attack on the person by remarks of an offensive and spiteful character.
This is a very popular technique, because it takes so little skill to put it into effect.

zamo, debating, dezbateri, dezbatere, debate

CHEMtrails si-alte teorii climatice asa-zis conspirationale

2010-01-20T03:30:00.004-05:00

Taman cand incepusem spornic sa-mi pun in aplicare diabolicul plan de a-mi reduce participarea in blogo.ro-oaie, Mircea Popescu ma intarata si atata din sfarcuri catre o dezbatere pe tema schimbarii climatice globale, sau, cum ii spune el, incalzirea globala.

Inaintea dezbaterii propriu-zise, sunt necesare cateva “clarificari introductive”.

1. Inceputuri

Discutam recent, pe twitter cu Mircea - mai precis, eu am RT o stire despre Chemtrails, prefatand-o cu semne de-ntrebare. Am pus comentariile lui intr-o culoare inspirata de poza sa de background si de ultimul #atacenergetic

wørd from Captain #Grammar in #haiti - Remember, u evacuate CITIES and BLDGS. U don't evaq8 PEOPLE (unless u'r performing an enema)
?? Chemtrail Planes downed in Nigeria and India had tanks of toxins instead of seats. What can YOU do? http://bit.ly/Chemtrails-defndUrSelf 1:59 PM Jan 16th
@InBonobo Have you gone off the deep end ?!2:11 PM Jan 16th from web in reply to InBonobo
@Mircea_Popescu the ?? mean "what follows is kookoo and should be taken as entertainment or with a grain of salt". u did, didn't u?2:45 PM Jan 16th in reply to Mircea_Popescu

Sunt mai multe chestii de clarificat. Teoriile de conspiratie sunt de cele mai multe ori o pierdere de vreme, dar uneori merita analizate pentru ca, amestecate in balega, se afla si cateva graunte de adevar.

2. Chemtrails si Contrails

Contrails (condensation trails, adica urme de condens), sunt, teoretic, cristalele de gheata vizibile ca o dara pe cer lasate in urma de avioane, de obicei ca “gaze de esapament” condensate in aerul rece. Chemtrails ar fi chemical trails sau contrails mixate cu substante chimice disipate la mare inaltime pentru a “controlul populatiei, controlul vremii, intunecare globala, razboi biologic”. Desi nu am un argument care sa excluda complet posibilitatea unei astfel de conspiratii, existenta ei este indoielnica intrucat contine probleme de logica, in timp ce pozitia guvernamentala (asa ceva nu se-ntampla) pare a fi mai congruenta (aka ⑃ hexadecimal, ≅ decimal sau &cong; html).

2.1 (ne)disiparea

Proponentii teoriei conspirative au avansat mai multe motive si “observatii”. Unele se refera la persistenta condensului care, in ultimii ani, ar fi mai indelungata decat in anii ‘50 sau ‘60. Asta permite “credinciosilor” in conspiratie sa se refere la vremurile copilariei cand totul era perfect – cam ca Andreea Ionescu. Asta exclude si majoritatea criticilor pe motiv ca “tu n-ai vazut”. Explicatia logica si neconspirationala ar fi ca persistenta contrail-urilor este proportionala cu gradul de saturatie al atmosferei. Este posibil ca in urma incalzirii globale sa existe o concentratie mai mare de vapori de apa in atmosfera decat acum cateva decade.

2.2 prince

Intr-un interviu PBS, Prince face o legatura intre Chemtrails si ascutirea conflictelor din cartierul in care-a crescut. Chestia asta suna ca “atacurile energetice”. Un clip cu interviul poate fi vazut in lista de mai jos.

Contributia aviatiei la schimbarea climei este oricum masiva, dupa wikipedia:

In attempting to aggregate and quantify the climate impact of aircraft emissions the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) has estimated that aviation’s total climate impact is some 2-4 times that of its CO2 emissions alone (excluding the potential impact of cirrus cloud enhancement).[6] This is measured as radiative forcing. While there is uncertainty about the exact level of impact of NOx and water vapour, governments have accepted the broad scientific view that they do have an effect. Accordingly, more recent UK government policy statements have stressed the need for aviation to address its total climate change impacts and not simply the impact of CO2.[13]

The IPCC has estimated that aviation is responsible for around 3.5% of anthropogenic climate change, a figure which includes both CO2 and non-CO2 induced effects. The IPCC has produced scenarios estimating what this figure could be in 2050. The central case estimate is that aviation’s contribution could grow to 5% of the total contribution by 2050 if action is not taken to tackle these emissions, though the highest scenario is 15%[6]. Moreover, if other industries achieve significant cuts in their own greenhouse gas emissions, aviation’s share as a proportion of the remaining emissions could also rise.

3. Owning the weather

Programul rus de control al vremii a avut si rezultate nefaste. Acum un an sau doi, acoperisul unui cetatean moscovit a fost distrus de un sac de ciment ne-explodat. Rusnacii detoneaza saci de ciment la mare altitudine inaintea evenimentelor sportive de amploare, pentru a avea cer senin in timpul acestora. Acestia reduc umiditatea scazand sansele de ploaie (pre-empt), intrucat forteaza condensul / aparitia norilor in jurul particulelor de ciment si eventual a ploii inaintea evenimentului. Aici in Toronto n-am auzit de-asa ceva, dar am vazut o ploaie care facea clabuci cam ca detergentul.

USA are un program de control al vremii, cum de altfel au si rusii – spre deosebire de ce ne invata jocul Red Alert 2, unde numai Aliatii au. Cum probabil este evident, un astfel de program este necesar pentru evitarea contingentelor climatice catastrofice (uragane, etc). Exista de asemenea propuneri de geoengineering - i.e., folosire a contrails pentru disiparea la scara larga a unor particule reflexive de aluminiu care sa reflecte o buna parte din lumina solara inapoi in cosmos; altele se refera la dioxidul de sulf, care are un rezultat similar.

4. Moartea albinelor

Moartea albinelor sau colony collapse disorder este un fenomen real ale carui cauze raman neclare. Este foarte putin probabil sa fie cauzata de “chemtrails”, dar nu este imposibil sa fi fost cauzata macar in parte de poluarea produsa de cresterea traficului aerian. Albert Einstein ar fi zis ca “dupa disparitia albinelor de pe fata pamantului, omenirea ar supravietui numai 4 ani” – greu de crezut ca exact astea i-au fost cuvintele.

5. Experiente secrete in atmosfera

Atat USA cat si SU au avut pana in 1963 programe de detonari de bombe atomice in exoatmosfera, la altitudini de cel putin 50 de km. Uniunea Sovietica a detonat 4 teste de inalta altitudine (HANE) in 1961 si 3 in 1962, menite sa demonstreze superioritatea apararii antibalistice - ‘Operation K’ sau ABM System A proof tests. In timpul crizei rachetelor Cubaneze, pe 22 Octombrie 1962, un astfel de test, menit sa demonstreze capacitatea de aparare antibalistica, a detonat o bomba de 300-kt langa Dzhezkazgan la 290 de km altitudine. Pulsul electromagnetic a futut 570 de km de linii de telefon suspendate cu un curent de 2500 A, pornind un incendiu care a mistuit centrala electrica din Karaganda si 1000 de km de cablu ingropat la mica adancime intre Aqmola si Almaty. Tratatul de interzicere partiala a testelor a fost semnat in anul urmator, interzicand astfel de teste de ambele parti. Cu exceptia dezastrului sus-amintit, nu sunt cunoscute efectele imediate sau de lunga durata ale acestor teste.

Este foarte posibil, ba chiar probabil, ca diverse agentii guvernamentale si in special cele militare sa conduca experimente de control meteorologic in secret. Justificarea morala ar fi incalcarea legilor (presupunand ca testele secrete ar fi ilegale) in numele protectiei populatiei de un rau iminent, cum ar fi crizele climatice.

6. Intunecarea globala (global dimming)

In paralel cu “incalzirea globala” s-a constatat o scadere graduala a cantitatii de radiatie solara ce ajungea pe suprafata pamantului. Scaderea (urmata incepand din anii ‘90 de o crestere) este proportionala cu cantitatea de particule suspendate din atmosfera. Particulele pot deveni nuclei de formare a norilor, fortand condensarea vaporilor de apa din jur. Norii reflecta lumina solara inapoi in cosmos in timpul zilei iar noapte incetinesc racirea scoartei; efectul net este de racire, totusi. In zilele imediat dupa 9/11, cand avioanele au fost tinute la sol, s-a constatat o crestere imediata a temperaturii cu cateva grade, sugerand ca intr-adevar, contrails au un efect net de racire.

7. Disparitia deseurilor toxice

Din cele vreo 50 de milioane de tone de e-waste produse anual, 75% in EU sunt “pierdute”, 85% in US si 99% in India. Unde merg aceste deseuri? Piratii din Somalia s-au inarmat abia cand au descoperit ca vin nave si deverseaza deseuri unde ei pescuiau, de ramasesera fara peste. Nu toate in lumea a III-a. In Septembrie 2009, un mafiot calabrez a dus politia in locul catorva epave scufundate intentionat de ‘Ndrangheta (BBC-mafia). Unde-i Calabria? ~~Uite~~ Undeva intre rosu si violet:

8. Concluzii

Ce-am vrut s-arat aici?

A accepta nediscriminant teoriile de conspiratie precum “chemtrails” este la fel de stupid cu a le respinge in totalitate. Desi nu avem dovezi certe de implicare (desi unii sustin ca dovezile ar exista), istoria unor astfel de programe guvernamentale cat si implicarea elementelor criminale sugereaza o gramada de motivatii.

Pentru mai toata istoria civilizatiei umane, modul principal de reciclare si / sau “disponibilizare” a toxinelor a fost dilutia. Si-atunci, este chiar imposibil ca aceeasi mafioti care au scufundat toxine pe coasta Mediteranei sa fi decis ca-i mai “uman” sa le raspandeasca din avion peste desertul African?

Sources / More info: BBC-Mafia, wiki-chemtrail, wiki-contrail, wiki-aviation-env, owning-weather, wiki-dimming, wiki-ccd, chemtrails debunked, chemtrails-FAQ, aerosol-crimes, edu-chemtrails, chemtrails-central, K-Project, Red Alert 2, yt-chemtrails

zamo, dezbatere, dezbateri, debate, debating, climate change, global warming, gw, skeptic, believer, science, stiinta, environment, mediul inconjurator, 3r, reciclare, Red Alert, RA2

to communicate we have to listen

2010-01-14T13:00:00.003-05:00

Pescuiam mai deunazi prin cele peste 100 de articole din Drafts, si-am gasit unul care merita publicat, inainte sa putrezeasca. Titlul original spune ca sa comunicam, trebuie sa ascultam.

Aproape toate problemele cu care ne confruntam pot fi definite ca fiind probleme de comunicare.

Criza financiara? Pai ei or zis ca imprumuturile erau neacoperite, dar agentiile de cotare a instrumentelor bursiere n-au inteles
Schimbarea globala a climei? Suntem la un minim solar, e frig afara si asta bruiaza studiile stiintifice
Blogurile wordpress pica des? Blogger/blogspot sucks, n-ai inteles?!?

Dar astea sunt nimic. Cele mai suculente, cele mai interesante, cele mai fenomenale sunt problemele comunicarii dintre sexe, aka sex wars, aka barbatii-s de pe Martie, femeile de.. ce te uiti la mine cu ochi straini si goi, porcule!?!

Sa-l luam de pilda pe nenea de mai jos, care a aparut intr-o emisiune TVR de dupa sarbatori, explicand cum sa slabesti si cum sa-ti revii la normal dupa excesele alimentare ale Craciunului si Revelionului (nu vorbesc despre festinul lui Badea):

Ce zice nu-i foarte interesant. Cum zice, insa, e super-tare. N-o lasa pe prezentatoarea emisiunii sa scoata nici un cuvant! Ea incearca de cateva ori sa strecoare o silaba – doua, dar nimic! El o taie, temator parca sa nu fie complet taiat el insusi din emisie. Omul pare echivalentul sotului arab, care merge in fata, niciodata langa sotie, umbrind-o, probabil din dorinta de o proteja de furtunile de nisip sau soarele arzator.

LE: de fapt, este "lau" numai in primele minute, spre sfarsit o lasa si pe duduie sa vorbeasca, dar nu cred ca a ajuns cineva cu privitul pana la sfarsit.

Runbaby are un articol asemanator, descriind interactiunea sa cu un om in varsta:

Era atat de trist.

Ma gandeam: e batran, e singur, nu vrei sa-i sacrifici doua ore ca sa-l lasi sa bata campii? N-am vrut. Era ca majoritatea oamenilor. Orice spuneam eu, era cvasi-ignorat; el voia doar sa-si recite litania. Nu (mai) fac asta.

Cand am fugit la locul meu, a continuat sa vorbeasca de unul singur. Cu mine. Ascunsa dupa scaun. Voia sa stie daca stau in Drumul Taberii sau in Balta Alba, daca am fost la schi si mi-a spus ca o sa-mi scrie o epigrama pana la Bucuresti.

Mi-e atat de frica de batranete.

Este o greseala majora sa-ti imaginezi ca numai barbatii sunt capabili de o deconectare atat de completa si totala. Sa luam, de pilda, aceasta conversatie online avuta cu o pasarella acum cativa ani:

(..) ce cacat e asa greu de inteles??
[3/12/2008 6:56:43 PM] Adola says: in fine
[3/12/2008 6:56:44 PM] Adola says: pa
[3/12/2008 6:56:47 PM] zamolxis says: pa
[3/12/2008 6:57:08 PM] Adola says: si de ce-mi zici pa???
[3/12/2008 6:57:38 PM] Adola says: BAI
[3/12/2008 6:58:07 PM] Adola says: ok, whatever
[3/12/2008 6:58:25 PM] Adola says: sa-ti faci rezervare pt iasi
[3/12/2008 6:58:37 PM] Adola says: sau ma rog, daca esti de unu singur poti sa stai la bunica-ta
[3/13/2008 4:14:34 PM] Adola says: astepti sa te bag eu in seama
[3/13/2008 4:14:38 PM] Adola says: sau n-astepti nimic?
[3/13/2008 4:18:15 PM] Adola says: ok, as u wish
[3/13/2008 4:18:27 PM] Adola says: tine-te de orgoliu
[3/13/2008 4:18:33 PM] Adola says: e o atitudine f buna
bai
[3/13/2008 5:45:00 PM] Adola says: dont give me the silence treatment
[3/13/2008 5:45:04 PM] Adola says: ma oftica cel mai tare
[3/13/2008 5:45:14 PM] Adola says: zi ceva
[3/13/2008 5:45:15 PM] Adola says: orice
[3/13/2008 5:45:30 PM] Adola says: ...please?
[3/13/2008 5:46:29 PM] Adola says: da, poate mi-ai dat block
[3/13/2008 5:46:36 PM] Adola says: si vb de una singura ca proasta
[3/13/2008 5:46:58 PM] Adola says: si chiar daca nu mi-ai dat, tot de una singura ca proasta vb
[3/13/2008 5:47:01 PM] Adola says: fuckin great

Poate o astfel de conversatie ar fi trebuit sa-mi trezeasca semnale de alarma, dar n-o fo sa hie. Am gasit scuze si explicatii iar sunetul sirenei prevestitoare de bombardamente s-a estompat in optimismul meu auto-impus. Timpii au trecut galopand prin palatul de clestar, lasand in urma/e de copile si fecale aputride. Ecourile galopului se mai aud inca in zilele cu luna plina si in noptile cu focuri indepartate, cand pleci urechea la musa-firul ierbii. Povestea ar fi poate mai frumoasa si demna de a fi povestita, daca n-ar fi atat de trista si totodata dementa.

Dupa, am incercat de cateva ori sa am o comunicare normala. Chiar si cele care au inceput cu un telefon de la ea s-au terminat, invariabil, cu injuraturi. Si-ntr-o zi, mai precis 2009-07-27, intre 6:11-27 am (EST), avut-am o noua conversatie.

me: acum un an imi spuneai ca "stiu cum este sa dai bani cu imprumut, ca si eu am dat ca apoi sa fiu dusa cu presul si sa mi se spuna ca <<n-am>>"
intentionezi s-o platesti [datoria]?
Sent at 6:11 AM on Monday
Adola: Daca nu te comportai cu mine ca si cum as fi fost carpa de sters pe jos, ti-as fi platit-o. Now do fuck off.
You lame excuse for a human being.
Sent at 6:18 AM on Monday
Adola: :))))))) Am intrat pe blogul tau acum.. n-o mai facusem demult. Vad ca paranoia ta atinge cote ingrijoratoare. Nu as da bani de la mine din buzunar sau as zice cuiva sa dea bani ca sa inregistreze un domeniu ca sa.. iti fac tie rau?
Esti dus rau de tot, mai omule.
Imi pare sincer rau pt tine.
Probabil ai dreptate, ai fost otravit si radiat.. refuz sa cred ca cineva cu mintea intreaga poate gandi asemenea ineptii.
Si nici macar nu mi-ai zis ce domeniu voiai sa inregistrezi atunci.
O alta dovada ca esti razna.
Sent at 6:24 AM on Monday
Adola: Si eu nu am "puseuri de dementa". A...n-a dovada ca tu esti capul?
Ok, gata. O sa primesti ce meriti. Cu varf si indesat. Cineva are grija de noi toti.
Have a beautiful day.
Sent at 6:27 AM on Monday

Cu mai multi ani in urma, cand Marlee – care-i muta – luase un Oscar, aparea in tot felul de reclame. Aproape ca nu trecea zi sa n-o vad la TV – si-asta era o performanta, dat fiind ca eu ma uitam la sticla bisaptamanal. Intr-una din aceste reclame, aparea si dadea din maini si degete vreo 30 de secunde. La sfarsit, aparea un mesaj scris:

To communicate, we have to listen. A message from Canada’s Concerned Broadcasters.

Pentru multi barbati, o femeie care tace tot timpul este ideala. Daca ne uitam insa la interviurile sale, aflam, printre multe altele, ca este lesbiana (LE: sau poate ca nu; nu m-a corectat nimeni, deci oare nimeni nu s-a uitat la ele?). Intr-unul din clipurile de mai jos Family Guy ne arata cateva motive pentru care n-ar fi, totusi, buna.

Sources / More info: amazon-Marlee-Maitlin, comics-xkcd-random, omuleti-jeunesse, sursa-vid, talk-clients, yt-Marlee

zamo, comunicare, pr, communications, exprimare, raportare, client, customer service, point across, understanding, intelegere, inteles, exprima, descriere, dezbatere, adola, miscommunication, alimentatie, dieta, nutritie

Dezbaterea puscamerala – II

2009-12-14T01:00:00.000-05:00

Imboldit de intoarcerea acasa si poate si de dezbaterea prezidentiabililor, zizzou imi raspunde cu a doua salva la dezbaterea Parlamentului unicameral. Eu imi ling ranile, ma regrupez, si-ncep a grai.

Partea interesanta este ca nu cu mult timp in urma, imboldit de un articol trilematic, eu argumentam impotriva unui parlament unicameral. Din fericire, Zizzou nu a folosit argumentele mele (poate si pentru ca eu argumentam impotriva ideii de parlmente-n parlament, mai degraba), scutindu-ma de corvoada de a ma lupta cu mine insumi.

Inainte de a purcede, te invit sa-ti clatesti ochii si mai ales urechile cu povestea lui Guy Fawkes, care-a inspirat un film cu Natalie Portman. Acest individ a-ncercat pe 5 Noiembrie acum cateva secole sa faca bucati Parlamentul britanic, aruncandu-l in aer. A fost prins, torturat, spanzurat si facut bucati el insusi, dar povestea lui s-a-ntiparit in memoria colectiva a acelei natii, fie ca un simbol al terorismului marsav, fie ca un simbol al luptei pentru libertate – depinde de care parte a baricadei te afli. Parlamentul britanic ramane si azi unul dintre cele mai reactionare din lumea occidentala – judecand dupa modul de alegere – in bicameralitatea sa.

resume dar nu cV

Dat fiind ca acesta ar fi cam al 3-lea sau al 4-lea articol din aceasta dezbatere, se impune un rezumat, ca un cititor potential sa nu ramana complet in bezna. Intr-o dezbatere de turneu, pierderea sau castigarea unei dezbateri se bazeaza deseori pe abilitatea de a lua notite bune si clare (concise) intr-un timp scurt. Nush daca voi reusi asta mai jos, da-ncerc.

zz1

Articolul initial continea mai multe idei, majoritatea nereferindu-se la Parlamentul Unicameral. Cred ca acestea sunt cele relevante la discutia noastra:

votul pentru unicameral – decizie negandita, antidemocratica, “impotriva naturii”
slabirea “plasei de siguranta”; no mo’ cross-checking pt deciziile prezidentiale

Intrucat deja intram intr-o dezbatere mai structurata, fac rezumatul urmatoarelor doua replici intr-un tabel:

za1

zz2

Thesis: in actualul stadiu de dezvoltare societatea romaneasca este mai bine servita de un Parlament unicameral

Occam: cand treaba pute, simplifica
2 Camere redundante: Parlamentul European e oricum mai important
Exemplul Swaziland: bicameralitate nu implica democratie

Thesis: revenirea la un moment istoric anterior este un regres

ne putem lipsi de orice Parlament (?!)
argument acceptat & neatacat
intrebari intrebatoare..

Imi este oarecum dificil sa urmaresc firul logic al argumentatiei..

Am impresia, Zizzou, ca tu ai decis sa ma menajezi considerand ca daca imi demonstrezi argumentat ca gresesc ma supar – ori eu tocmai asta speram

de obicei..

..intr-o dezbatere formala, argumentele aduse nu reprezinta noutati pentru nici unul din “combatanti”. Fiecare are deja o “harta mentala” a modului cum va avea loc dezbaterea, intrucat argumentele fiecarei parti pot fi usor imaginate in prealabil. Dezbaterile cele mai faine sunt cele in care “adversarul” te ia prin surprindere cu un argument pe care initial nu l-ai luat in considerare. De cate ori intru intr-o dezbatere, ies cu mintea mai clara in ce priveste subiectul respectiv. Stiu ca “adversarul” a facut tot posibilul sa ma convinga, si daca n-a reusit, probabil ca opinia mea e valabila si sunt mai sigur de ea. Alteori, se-ntampla sa castig o dezbatere in ochii unui judecator chiar daca eu insumi nu cred ceea ce spun. De ce? Fiindca treaba mea in dezbaterea respectiva este sa apar punctul de vedere care mi-a fost aruncat; nu fac nimanui nici o favoare abandonandu-l sau renuntand sa-l apar. Opinia mea reala este irelevanta in cadrul dezbaterii, dar dupa ce rezultatele sunt anuntate, nu ma impiedica nimic s-o discut cu echipa adversa si eventual sa-i felicit daca m-au luat prin surprindere.

Dezbaterile care-mi plac se aseamana din acest punct de vedere cu o partida de sah in care intinzi capcane si anticipezi mutari cu cateva runde in fata, analizand diverse ramuri si bifurcatii posibile. Dezbaterile care nu-mi plac sunt cele in care adversarul introduce argumente care n-au legatura cu tema dezbaterii; eventual, dezbaterea despre oua se prabuseste intr-un subargument despre lana pura virgina – chiar castigand acest subargument, el n-are nici o legatura cu tema initiala. Pe de alta parte, de multe ori astfel de subargumente pot creste in dezbateri de sine-statatoare. Putem discuta asa ceva, dar dezbaterea ar trebui terminata, totusi

Intr-un fel, cam asta au facut atat Crin cat si Geoana cand s-au luptat cu Base: pareau sa fi pierdut lupta inainte s-o inceapa, pareau sa argumenteze parca stiind ca n-au nici o sansa in fata lui. In lipsa unei opozitii, Base a castigat aproape prin default. Si p-orma ne plangem ca-i diktatura

deconstruct

Revenind la zz2, preambulul contine un comentariu pe baza motivelor lui TB de a introduce referendum-ul cu pricina. Eu am inclus o scurta discutie pe seama acestei idei in speranta de a nu o mai discuta. Nu putem sti cu exactitate ce-a fost in mintea lui TB, tot ce putem este sa speculam, iar astfel de speculari nu ajuta. Chiar in ipoteza ca TB l-a introdus cu ticalosie si ganduri negre, ar trebui sa putem decide logic daca este ceva bun sau rau pentru tara – propunerea trebuie judecata dupa meritele sale.

Singurul argument mai “tare” pare sa fie cel cu “alte societati” si double-check asupra puterii prezidentiale, dar el apare in preambul, deci pare mai degraba a nu fi parte din dezbaterea propriu-zisa. In primul rand, daca inteleg eu bine Constitutia lui Iorgovan, parlamentul controleaza mai degraba guvernul, care este reala putere executiva, presedintele fiind semi la noi, adica juma’te simbol, juma’te jmeker.

Double-checking inseamna incetinire. Incetinirea unui proces nu elimina posibilitatea de eroare si de multe ori o mareste, chiar daca-i contra-intuitiv – sunt studii care arata asta, nu numai in traffic physics. Daca ar fi adevarat, pai sa facem un Parlament nonacameral, cu 9 camere si sa umplem Circul Foamei de Parlamentari ghiftuiti..

Cat despre Elvetia, este o Federatie. O paralela cu Romania se poate face numai la nivel de cantoane – cu alte cuvinte, fiecare canton ar fi echivalent cu Romania, Elvetia fiind echivalenta cu Uniunea Europeana. Daca am vrea asadar sa adoptam modelul elvetian, ar trebui sa renuntam la ambele camere ale parlamentului; am ramane cu Parlamentul European si-am inlocui Parlamentul Roman cu Democratie Directa (Referendum). Ori asta ar insemna ca ai abandonat teza ta initiala, ai adoptat-o pe-a mea si-ai impins-o chiar mai departe decat mine!

construct

Ca argument constructiv mergand impotriva celui cu Elvetia ar fi Suedia. In 1866 Suedia a devenit o monarhie constitutionala cu parlament bicameral, unde prima camera era aleasa indirect de guvernele locale iar a doua camera era aleasa direct la fiecare 4 ani. In 1971 Parlamentul (Riksdag) a “regresat”, devenind unicameral.

Care-i situatia actuala a Suediei, in urma unei astfel de “regresii”? A devenit cumva o diktatura? Nu. Suedia este considerata “cea mai democratica tara din lume” dupa Economist Democracy Index (indexul de democratie al publicatiei britanice Economistul). Se afla de asemenea pe locul VII in “dezvoltare umana”.

concluzie

Nu prea am ce concluzii sa trag, cata vreme dezbaterea e practic neterminata, iar argumentele mele au fost lasate in picioare, neatinse. In aceste conditii, cele mai importante sunt exemplele care arata ca

Swaziland – bicameralitatea nu garanteaza democratia
Suedia – cea mai democratica tara din lume a plecat bicamerala si recent a devenit unicamerala

Hai mai bine sa ne uitam la filmul de mai jos, sa vedem unde poate ajunge o monarhie constitutionala (parlamentara) unde parlamentul..

Sources / More info: zizzou-1, zizzou-2, wiki-gun, gpo, wiki-gfn, wiki-swiss, wiki-swe, wiki-dem-index, wiki-hu-dev, yt-v

zamo, parlament, parlamentari, sisteme de votare, vot, voting, parliament, unicameral, bicameral, democratie, politica, guvern, guvernare, legislatura, lege, constitutie, referendum, dezbatere, debate, debating, polemica, discutie, pro & con, pro si contra

diaspora, ciutacul si votul

2009-12-11T04:00:00.001-05:00

Aproape de o luna imi bat creierii si tastatura cu pulitica rumuneasca si votul pres-e-dintelui. Si cand credeam / speram /simteam c-am terminat, vine si alpha(d/bl)og, care ignora cu parsivenie dezbaterea ce-o incepuseram, sa ma invite la un alt raspuns. Eu i-l dau, ca de ce nu?

Dar vai, ce se-ntampla? Prietenul meu imi spune intr-un comentariu nascut de un articol starnit de gandirea nastasiana ca imi va explica de ce crede el ca diaspora nu trebuie sa aiba drept de vot. Pe scurt, sustine teza – exprimata si de altii in comentarii la sus-amintitul articol – ca sa voteze numai cei care sunt direct afectati de vot.

De ce a votat diaspora diferit?
By Futacu (intermezzo liric)

Pentru că, după un timp de stat pe-afară, ajungi să preferi lenjeria fină în locul chiloților tetra cu care ești obișnuită acasă. Ia uite la Miss Diaspora!

Dintr-o data ma simt tare obosit. Pan-acum am argumentat astfel:

a) Am sumarizat motivele votului in imagini (posters) si video dupa ce am dezbatut pro si contra Basse
b) Am prezantat rezultatele votului diasporei
c) Am explicat de ce a pierdut Geoana votul diasporei
d) Am discutat dezbaterea televizata, pumnul lui Base, votul primului tur (I, II, III) si chiar si puscameralul

Stiu, e dificil. Stiu, e vorba de logica, si cu oameni ca Ciutacu si mirceabadea dominand sticla logica-i mai subtire decat vinul lui Bacchus. Dar cand ideea exprimata de prietenul meu se gaseste si la altii, mai ciutaci, se impune o anal-iza. Am adus pan-acum urmatoarele argumente:

Base a fost ales de intregul popor, nu numai de diaspora (primul argument citat direct din Adrian Nastase)
nu te poti plange ca Base micsoreaza Parlamentul fiindca ii este potrivnic si-n acelasi timp sa-ncerci sa reduci ponderea diasporei fiindca nu-ti surade
diaspo.ro este uriasa, se-ntoarce des (si de multe ori definitiv) in tara si pompeaza sume fabuloase in economie (vezi subiectiv.ro)
nu numai diaspora, dar si Transilvania si Dobrogea au votat diferit de Ciutac, chit ca nu se afla in ograda domniei sale
in diaspora s-a votat in foc continuu si eficient din pricina unei foarte bune organizari; nici americanilor nu le vine sa creada ca japonezii fac masini mai bune si mai ieftine decat ei pana si in America de Nord cu mana de lucru locala

As putea continua cu astfel de argumente logice. As putea arata ca mersul istoric al democratiei este catre includerea unui numar cat mai mare de oameni in procesul politic. Ca o echipa este cu atat mai tare cu cat e mai diversa, iar diaspora, expusa la realitati diferite, imbogateste “fondul” de reprezentare in mod progresiv. Ca unele probleme – si-n special cele politice – se vad mai bine si mai clar de la distanta, cum de altfel era clar in 1989, cand te uitai la teveu 2 ore pe zi si nu stiai nimic din ce se-ntampla in propria tara dar ascultai Europa Libera 30 de minute si aflai tot ce vroiai sa stii. Dar asta nu-i o problema de ordin logic.

E-o problema de adeverie / justete. Poti discuta chiar si cu un om inteligent, neciutac, despre stele, rotunzimea pamantului, existenta sau ne~ lui Doamne-Doamne, ozn-uri, naturaletea homosexualitatii, spatiul multidimensional, etc. si nu vei ajunge la nici un rezultat. In astfel de situatii, oamenii adopta pozitii desprinse aproape complet de logica. A incerca sa schimbi opinia cuiva intr-un astfel de subiect este echivalent cu a ataca insasi fiinta / existenta persoanei respective. Oamenii rezista instinctiv aneantizarii.

Prefer mai degraba sa-i las pe altii sa explice..

zoso

Ştiţi de ce soarta României a fost decisă de ăia care trăiesc în afara ei?

Pentru că noi suntem prea proşti şi a fost nevoie să vina ăia să ne dea două după ceafă şi să ne trezească din lâncezire. Ce pizda mă-tii faci, măh, votezi cu boul asta? Mars la coteţ!

morar

Alexandru Spahiu: “Băi, am citit mizeriile alea din ziare în care se vorbea de fraudă la Ambasada din Paris, că s-a votat prea în viteză! E o porcărie toată chestia asta. Aici, la ambasadă, hîrtiile alea de declaraţie se completau în curte, pentru operativitate. A fost coadă, dar a mers repede, operativ, că lumea avea paşaportul şi hîrtia gata completată! Băi, eu sînt de stînga, dar îmi place să se cîştige pe bune, nu cu prostii din astea. S-au scris nişte minciuni şi nişte porcării pe tema asta.”

Pătrășconiu

Cind am auzit ca domnul Ciutacu – acest ziarist inchipuit, in fapt un purtator de flegme si un conductor de interjectii! – ar vrea sa “scuipe in ochi” pe cei ingrijorati de “soarta romanilor de la Chisinau” si ca e foarte revoltat pe votul diasporei, am zimbit. Nu e , in fond, singurul presudo-jurnalist de la Antene care poate stirni mila cind spune in public banalitati sau aberatii pe care, in timp ce se priveste in oglinda, le crede obligatoriu “emisii geniale”. (…)

M-am enervat, dar am gasit repede si solutia la problema care macina marile constiinte ale neamului invocate mai sus. Am decis sa o fac publica

E asa de simplu: trimiteti, oameni buni, minerii si peste romanii din diaspora!

Dati-i afara si din diaspora pe oamenii care au plecat dintr-o Romanie adesea irespirabila! Exilati-i in diaspora diasporei si anulati-le dreptul la vot!

Poate ca nu strica sa le bagati pe git si cite un detasament de “jurnalisti” de tv de prime-time, din astia rulati in ultimii ani, “de-ai nostri, din popor”.

Marketing Shortlist

Şi întreb: care realitate, domnule Adrian Năstase? Realitatea aceea de-abia întrezărită prin fîşiile suprapuse de ţiplă în care v-aţi învelit candidatul? Cea care abia mai poate străfulgera în cadre scurte, în intervalul dintre o sesiune de privit la TV şi una de prezenţă ţeapănă şi obraznică într-un studio TV? Direct din “contact direct cu realitatea” înseamnă de fapt live? Aşa se explică ţopăitul lui Geoană, lacrimile Mihaelei, rînjetul lui Liviu Dragnea, surprinşi (vezi, Doamne!) live şi direct de cifrele exit-poll-urilor?

Că de nebuloasa semnificaţie metafizică a unei icoane (la) care se închină (la) o cameră de luat vederi mi-e şi teamă să vorbesc.

Nu mă voi opri însă de la a-l încuraja pe Adrian Năstase să intre mai adînc în detalii. Poate că, printr-un miracol, va ajunge la concluzia că aceleaşi argumente care-l fac să pună la îndoială legitimitatea (cel puţin morală) a votului diasporei, îl vor conduce şi către concluzia inadecvării candidatului PSD la preşedinţie. Un candidat cu alfabetizare politică făcută în taberele de vară ale lui Hrebe, Nica şi Guşă, un candidat care crede că spune ceva în propoziţia “e o dezbatere care a fost pe larg dezbătută”, unul care acoperă realitatea cu teancuri imaginare de zeci de mii de euro pe care, mai ştiu eu?, chiar speră să-i şi încaseze ori de cîte ori se întoarce de la Moscova.

Mihnea Măruţă

Balanţa alegerilor prezidenţiale a fost răsturnată de două categorii de alegători al căror numitor comun este detaşarea: indecişii care aşteptau ceva şi emigranţii care au luat şi România cu ei. (…)

În cazul emigranţilor – transformaţi brusc în ţapi ispăşitori ai înfrângerii lui Geoană, ca şi cum Băsescu ar fi noul salam cu soia al naţiei -, detaşarea nu mai trebuie dovedită, măcar dintr-un punct de vedere, cel geografic. Dar, spre deosebire de aceia care susţin că votul covârşitor dat de emigranţi lui Băsescu ar fi determinat în special de resentimentele din mandatele FSN-PDSR-PSD şi că, altfel spus, ei ar fi majoritar de dreapta, eu cred că alta e explicaţia.

Pentru cei plecaţi din ţară, definitiv sau doar la muncă, România este – şi nu poate decât să fie – acasă. Chiar dacă s-au stabilit definitiv altundeva, România înseamnă pentru ei părinţii de care le e dor, bunicii idilici, copilăria intangibilă, Crăciunul colindelor, primul sărut, faţa blocului, uliţa cu gâşte sau doar un copac umbros.

Ei l-au votat pe Băsescu pentru că – aşa cum m-a luminat un amic, întrebându-mă “ce problemă are, de fapt, Geoană?” – liderul PSD nu seamănă cu nimeni cunoscut. Nici cu unchiul, nici cu fostul profesor de mate, nici cu vecinul de pe scară, nici cu mecanicul auto, nici cu, nici cu. E din alt film. În public, Geoană joacă mereu un rol. Vrea să pară cu totul altcineva decât este cu adevărat. Măcar pe Băsescu îl ştim. E de-ai noştri. Aşa cred că au votat emigranţii.

ciutacu

Dacă mai aud pe cineva cu grija noastră faţă de soarta românilor de la Chişinău, îl scuip între ochi! E valabil şi pentru cei care propăvăduiesc necesitatea democratică de a da unora care tăiesc în afara graniţelor dreptul de a decide soarta celor care trăiesc înlăuntrul aceloraşi graniţe. (…)

Cat despre opinie, ea e bazata pe faptul ca, inca din antichitate, soarta cetatii era decisa de locuitorii cetatii. Cu tot respectul pentru motivele care v-au impins catre zari mai calde, momentan nu sunteti locuitor al acestei cetati. Dupa parerea mea, calitatea de locuitor se dobandeste odata cu aceea de contributor la bugetele cetatii. Din pacate pentru mine, legea spune altfel. Iar unde-i lege nu-i tocmeala. Astfel incat aveti libertatea si dreptul de a-mi decide mie soarta prin vot. (…)

Văd că mitul prin care plecaţii, care au trimis bani rudelor, ne-au ţinut cursul valutar şi ne-au scos din foame dăinuie. Oameni buni, persoana fizică Victor Ciutacu s-a ţinut singură. Activităţile economice unde a participat au scos bilanţ pozitiv. Adica a chetuit mai puţin decât a produs. Din diferenţă au rezultat alte salarii, profit, impozite şi TVA. Deci cine pe cine a ţinut?

stoica

Imi este draga tara si familia si prietenii din Romania, multi dintre ei au votat altfel decat am votat eu, iar votul lor il respect si il inteleg. Multi romani au plecat din tara de nevoie, impinsi de saracie si de lipsa de perspective. Au plecat sa munceasca. Altii dintr-un spirit de aventura. Altii pentru a-si urma un vis, o cariera. Altii pentru a calatori, pentru a cunoaste lumea, pentru a cunoaste alte culturi. Multi romani s-au intors deja (si pot sa dau nume si prenume). Alti romani intentioneaza sa se intoarca (si pot sa dau si aici nume si prenume).

Este normal sa te intereseze in ce fel de societate te vei intorace. Este normal sa te intereseze binele familiei si prietenilor tai.

Pasaportul romanesc nu iti aduce prea multe bucurii (desi este mai valoros dupa intrarea in UE), insa atata timp cat il voi avea il voi folosi la maximum. Imi voi folosi toate drepturile, inclusiv cel de vot.

Nu am de gand sa justific prin articolul de fata faptul ca mi-am exercitat un drept. Asta ar fi si culmea.

Diana Singer despre Ciutacu – May 23, 2009

Nici macar nu ma chinui sa mai comentez, ca e atit de evident cit de rau bate cimpii! Voi chiar va uitati la Ciutacu? Ciutacu este liderul de opinie al acestei tari? (intrebarea este foarte serioasa, deoarece eu nu ma mai uit deloc la tv in ultima vreme).

Atunci lasati-ma sa emigrez si de la granita sa ma uit in ochii tarii mele, care-mi apartine si pe care o iubesc si mi-o asum indiferent de parerile ciutacilor: Romania, de acum vom trai una fara cealalta! Pentru ca aici exista jurnalisti lasati liberi pe sticla sa exprime enormitati! Pentru ca in opinia lor sint un nimeni in tara mea (la fel ca orice roman simplu) daca nu sint pe bancnota. Pentru ca, dupa acesti ingimfati cu importanta n-am voie sa ma uit in ochii propriei tari, acolo unde am crescut si mi-am trait toata viatza si asta numai pentru ca nu m-a pus Banca Nationala pe bancnota!

Asa ca, Romania, am sa sterg numele tau din buletin, pasaport si de pe numarul de la masina, ca nu cumva sa am pretentia de a aspira la titlul de cetatean liber la conversatii cu propria tzara!

In fata prostiei ciutace, o doamna e gata-gata sa emigreze. Nu s-a stabilit intr-un studiu stiintific in ce masura Mr Chutaku este responsabil pentru ingrosarea randurilor diasporei. Nu se stie daca nu cumva fraudarea pesedista consta in a pune sub sticla gandaci atat de fetizi incat romanul simte nevoia sa-si ia lumea-n cap. Ca apoi, odata ce toti romanii muncitori si doritori de schimbare au parasit tara, sa le ia dreptul de vot. E singurul mod in care Nicu Ceausescu sau urmasii sai morali pot s-ocupe Cotroceniul in mod pasnic..

Sources / More info: alpha-iar, zoso-bai, morar-paris, morar-fraudacii, futacu-diaspora, Pătrășconiu-minerii, atacul capsunarilor, Măruţă-Ezitanţii, ciutacu-2-diaspora, ciutacu-pa, stoica-diaspora-2-ciutacu, singer-ciutacu, yt-capsunari

zamo, vot, afectat, afectare, votare, democratie, integritate, ciutacu, ciutaci, futacu, futaci, chutaku, tembelism, tembelizor, teve, teveu, tv, antena, antene, mircea badea, mirceabadea, victor ciutacu, victoria ciutacilor

anti-CONTRA-basE IV - Geoana

2009-12-06T09:51:00.002-05:00

Am tot amanat sa scriu despre Geoana, intrucat nu-i ceva pozitiv iar el n-o duce tocmai bine. Iata ca-n final am reusit cu chiu, cu vai, sa-mi vantur ideile pe pajistea propriului blog, m-apropii de ceea ce ar trebui sa fie finalul, cu exceptia cazului in care iese si asta prea lung si tre' sa-l mai sparg in cateva articole. Cam asta-i partea finala a raspunsului meu la articolul lui AlphaDog, dupa ce am vorbit despre despotismu' lu' Base in prima parte, am raspuns apoi punct cu punct argumentelor sale intr-a doua, si-ntr-a treia am descris Romania ideala, de care cred ca Base ne apropie mai mult.

Scaparile recente ale lui Geoana nu mi se par cele mai grave. Totusi nu este clar ca SOV i-a jucat o festa si l-a-mpins in groapa de RONi, speculand deschiderea sa de diplomat spre dialog. Base spune intr-una ca arestarea lui Popa il trage in jos pe SOV si desi nu cunosc chichitele povestii, n-am auzit pe nimeni sa spuna ca n-ar fi asa. O presedintie Base ar genera un guvern care ar respecta puterea judiciara si-ar lasa-o sa-si faca treaba intr-o masura mult mai mare decat o presedintie PSD. Spun asta pentru ca Videanu, vicepresedintele PD-L a fost gasit vinovat si amendat cu PD-L la putere iar Nastase n-a avut nici o treba cu procuratura cat a fost el la putere.

Desigur, intalnirile mai mult sau mai putin secrete cu SOV si Moscova ar putea fi explicate prin “deschiderea la dialog” pe care si Iliescu o avea. Asta inseamna ca Geoana merge pe motto-ul keep you friends close and your enemies closer, adica “tine-ti prietenii aproape si dusmanii si mai aproape”. Pana si Abraham Lincoln a zis, probabil inainte de a fi asasinat:

oare nu-mi distrug inamicii facandu-mi-i prieteni?

Sigur, democratul din mine ii recunoaste lui Geoana dreptul de a se intalni cu cine pohteste si a nu face din asta un mare tambalau. Acesta este un drept fundamental. Oricine este inocent pana cand este demonstrat cur-rupt. “Dovezi. [pumn in masa]. Aratati-mi dovezi!”, vorba Leantei. Si sunt convins ca nici aliatii Romaniei nu se vor supara atunci cand, inaintea unei intalniri importante NATO la nivel inalt Geoana are o intalnire la fel de tiptila (sic) cu Putin si / sau bin Laden. De altfel, sunt multe de invatat de la rusnaci, such as cum sa fii presedinte independent ca Medvedev in timp ce Putin ramane pupetar sef.

Ar fi incorect sa nu ne uitam si la intalnirile echivalente ale lui Base, care le-a dat interviuri lui Zoso si lui Andrei Gheorghe. Si democratul din mine este aproape la fel de uns pe suflet, cu atat mai mult cu cat in timp ce meeting-urile lui Geoana au ramas practic secrete pana nu le-au facut ai lui Base publice, cele ale lui Base au fost facut cu scopul de a fi facute publice. Si daca probabil Geoana le-a facut promisiuni lui SOV si lui Putin, este foarte probabil ca si Base a promis lui zoso Ministerul Blogurilor iar lui Andrei Gheorghe Presedintia CNA.

Ana Birchall si Geoana

Modul cum a gestionat acesta scandalul Ana Birchall este in opinia mea cel mai mare minus al sau. Este ceva peste care nu pot trece. Asa cum Ciutacu zice ca orice este preferabil lui Base, inclusiv Stalin sau Osama, tot astfel nici eu nu pot trece peste lipsa de coloana vertebrala a lui Geoana.

La vremea respectiva am scris despre Ana Birchall in doua randuri: link-uri la filmulete in se ia pe cale orala si CV-ul - cand ce e-n gusa NU e si-n capusa. Mi-a venit greu sa-i iau apararea asa cum ar fi trebuit, pentru ca PSD nu este un partid care sa ma excite in vreun fel, nici macar porno. Dar desi am considerat ca nu-i datoria mea sa-i iau apararea, aceasta campanie josnica de discreditare a sa m-a oripilat. Ana Birchall continua sa fie un avocat de Yale si va scoate intotdeauna carute de bani cu meseria ei. S-a maritat cu un tip cu nume englezesc si ar fi putut bine-merci ramane in afara tarii, dar a preferat sa se intoarca si sa intre in mizeria puoliticii romanesti. Si intoarsa, se implica in Educatie, unde nu-s niciodata bani, numai stress, cerinte absurde de parinti guvizi si mult suflet & smotru de amorul artei (adica neplatit). Sa fie asta din cauza ca are copii de varsta scolii?

Dac-ar fi sa-i credem pe pundits (datatorii cu parerea), traiectoria femeii medii in politica incepe undeva in stanga in tinerete, cand viseaza cu ochi mari si umezi la egalitate si colectivism, si se indreapta catre dreapta dupa ce are copii, cand i se pare totul o vorba goala si vrea sa stranga cheag pentru puii sai. Ana Birchall sfideaza aceasta zicala, ramanand ferm la stanga, in tabara PSD, desi are toate motivele sa treaca in dreapta. Poate ca in spatele mastii de avocat care misca hartii a ramas o fetita idealista cu par lung si ochi negri, care viseaza la o Romanie cu adevarat europeana.

Ce ma agraveaza pi mini este ca toti cei care s-au uitat la filmuletul cu pricina si au crezut ca-i adevarat, n-au luat in consideratie posibilitatea ca este un clip filmat intre ea si sotul ei (si eventual furat de cineva care a dobandit acces la computerul lor). Prezumtia automata este ca ea “o suge” pentru a fi propulsata politic, uitand ca la resume-ul (CV-ul) ei, Geoana ar trebui sa fie cel care i-o suge. In fond, cand tii oameni ca Vanghelie in partid, trebuie sa-i contrabalansezi cu ceva.. Si apoi, urmand firul logic explicat in pumno-palma lu’ Base, ce conteaza nu este ce face Ana Birchall in viata sa privata, important (si singurul lucru pe care-l iau in considerare) este ce poate face pentru mine ca alegator si ca parte din bobor. Cu abilitatea de a se concentra asupra unei probleme si de a o rezolva in mod logic si transant – sepcific meseriei ei – combinata cu idealismul dovedit prin alegerile pe care le face, Ana este candidatul perfect pentru sefia Ministerului Educatiei. Cred ca ea este singurul om credibil care poate re-transforma Educatia romaneasca in ceva cu care sa ne mandrim; cel putin, in Romania mea ideala.. Si nu prin rezultatele varfurilor, ci prin ridicarea nivelului general, care-i la pamant.

Si ce-mi face Geoana? O trimite intai la Vaslui, considerand ca bucurestenii au mai mult acces la Internet si-au vazut clipul. Apoi, dupa o intalnire cu baronii de Vaslui, in care probabil acestia protesteaza (“ba, ne trimiti C aia streina si pe oamenii nostri care ne dau bani nu-i lasi sa catindeze”), o scoate si-o trimite sa candideze in diaspora. Unde oricine stie, PSD-ul n-are si n-a avut vreodata sanse. Sigur, eu am zis “eu as lua in considerare ceva ce n-as fi crezut ca s-ar intampla vreodata: as vota PSD!”, dar ca asta sa se-ntample partidul ala trebuie sa se lepede mai clar de japite si de orientarea spre Rasarit, ori cand cineva i-a spus asta pe sleau.. “Niste nemernici! – vedeti ca se filmeaza..” Si-n primul rand, sa-i apere pe-ai sai de astfel de porcarii!

Indiferent de cine castiga alegerile, vreau s-o vad pe Ana Ministru al Educatiei sau macar consilier. Cred ca este singura care poate misca ceva acolo. Eu sunt un blog mic, nu ma citeste nimeni, eu nu-i pot face campanie. Am scris despre ea ce-am crezut, dar nu cred ca cei care-mi citesc articolul despre ea trec mai departe de link-urile la filme, desi sper. Si faptul ca Geoana nu a reusit sa tina piept baronilor de Vaslui si-a trimis-o in diaspora, unde n-avea nici o sansa, imi spune ca acest om care-l acuza pe Base de “tradarea prietenilor” este un ipocrit care nu are vana necesara conducerii. Un om ca Ana Birchall are nevoie de suportul partidului. Poate nu este maestra in a fi aleasa, poate n-are rabdare sa lucreze cu oamenii, dar daca e sa fim cinstiti, este ingrozitor de dificil pentru o femeie sa-si pastreze feminitatea, sa fie ferma, sa fie inteligenta, sa aiba CV / resume si sa reuseasca sa fie aleasa.

Cand romanii erau atacati in Italia, cine a-nceput o petitie pentru ei? Cand tabloidele britanice au batut campii cu romanii care aduc SIDA, cine a luat pozitie? Raspunsul in subsolul paginii..

Tarile scandinave au cote de participare a femeilor in viata publica si economica. Eu nu vreau sa se-ajunga si la noi acolo, dar pana una-alta, femeile se regasesc intr-o proportie infima in guvern si parlament. Vrem sa avem femei care nu-s stridente si enervante ca Hillary?! Vrem femei care isi pastreaza sarmul dar fac si treaba? Pai sa le protejam si sa le ajutam sa ajunga in fata, unde pot schimba ceva! Si asta inseamna, probabil, sa fim barbati.

De fapt, se poate spune ca asta este vina lui Base: de fiecare data cand a facut o boacana (cand i-a raspuns aiurea lui Crin, faza cu “tiganca imputita”, etc.), se poate spune ca isi proteja familia de intruziuni nedorite. Si de fapt, asta e-o chestie pe care omul mediu o-ntelege; numai noi, ‘telectualii lu’ peste avem pretentia sa-si lase descoperit cuibul in numele unei intangibile perfectiuni.

Religia pupincurismului

Am scris mult despre Ana deci voi fi scurt aici. Orientarea acestuia catre religie, alegerea Patriarhului ca reper moral, faza cu florile sunt penibile. Religia lui Geoana este mai mult de vazul lumii. Stiu asta, fiindca am rude in Moldova, si-am vazut cum toata lumea il ia pe Dumnezeu in brate indiferent ce porcarii fac. Dumnezeu este o optiune privata, nu are ce cauta in viata publica. Cand israelienii ocupa pamanturile palestiniene, o fac in numele lui Dumnezeu. Cand arabii explodeaza si ucid oameni, la fel. Cand crestinii prigoneau evrei si musulmani, tot in numele Domnului o faceau. Hai sa-l lasam in pace, sa nu-l haituim ca pe Base (vezi F&P in subsol).

Mai degraba, alegerea Patriarhului tradeaza nevoia de a se ascunde in fustele cuiva. Obsesia consensului vine nu din diplomatie, ci mai degraba, din inabilitatea de a lua o decizie. Si teama mi-e ca Johannis nu va putea nici el multumi toti cei din coalitie si ca actualul stalemate se va repeta.

Sanatate si-un praz verde!

Dintre toate caracteristicile importante pentru un presedinte, Geoana conduce intr-una singura, si aceea nu este tocmai rezultatul muncii sale. Este vorba de tinerete si sanatate. N-am stat sa ma uit la cifre si data nasterii, si poate a suferit si el operatii, dar spre deosebire de Base, care se resimte clar dupa “atentia” constanta a presei, Geoana pare mult mai odihnit. Imi este grozav de teama ca Base nu mai face fata cinci ani. Mai precis, poate cu fata o mai scoate la capat, dar cu organele interne, mai greu..

Poate intr-o buna zi Geoana va ajunge la nivelul lui Base si ii doresc asta. Are timp, este mai tanar. Dar ca sa ajunga acolo, trebuie sa invete sa ia decizii mai intelepte (o chestie esentiala pentru un presedinte), sa se prezinte mai bine in timpul unei dezbateri, sa nu foloseasca cifre fara sa cunoasca intreaga poveste din spatele lor, si, cel mai important, sa-si sustina oamenii valorosi cand sunt atacati, in special cand il ataca pe titularul impotriva caruia merge ca-si tradeaza vechile prietenii.

In sumar, Geoana are doua defecte uriase pe care nu i le pot trece cu vederea:

Nu are sange-n pll si nu-si apreciaza valorile, dar isi propulseaza japitele
Nu intelege importanta secularismului (care n-are nimic de a face cu religia noastra ortodoxa, ateismul sau agnosticismul) si e slugoi

Si stiu c-am scris mai mult despre Ana Birchall decat despre Geoana. Poate ca undeva, in adancul meu, mi-as dori s-o vad pe ea conducand acest partid. Pe de alta parte, imi dau seama ca este mult mai greu pentru ea sa fie aleasa decat pentru costumul de Halloween care este Geoana. C’est la vie care este..

Sources / More info: nasu-poza, base-tiroida, base-hernie, karla-bruckner, karla-bruckner-comentarii, F&P-dumniezo, ana-birchall-oficial, Ana-Birchall-petitie, ziare-ana-birchall, Ana-Birchall-sesizare, evz-Ana-Birchall, time4news-ana-birchall, birchall-youtube, wiki-ana, yt-birchall

zamo, dezbatere, debate, debating, prezidential, presedintie, presedentie, prezidentiale, prezidentiali, prezidentiabili, pro, con, contra, guvern, guvernare, opozitie, sov, sorin ovidiu vintu, vantu, geoana vs. basescu, ana birchall, team, team play