Also Sprach Zamolxis

graunte de pedofilie britanica

2011-09-10T10:39:00.000-04:00

Oare cum ajung britanicii sa-si inchida usile imigratiei? Ce pazeste Soros?

Problema este reala, chit ca-i imbacsita de xenofobie. Un articol recent in New York Times apt intitulat “cand computerele se interpun intre medic si pacient” tragea un semnal de alarma in privinta comunicarii intre pacient si doctor, comunicare extrem de importanta pentru sanatatea primului, dar punea vina in carca automatizarii crescande:

In this heroic pursuit of the “paperless chart,” the hospital often seems a bit like the 21st century equivalent of the 1950s secretarial pool: doctor after doctor hunched over the desk, dutifully pounding away at their keyboards. Nurses, respiratory technicians, nutritionists and pharmacists are glued to their computers. Mobile computer carts fill the hallways for doctors to review X-rays or order stat medications while on rounds. (..)

In the old days, when a patient arrived in my office, I laid the paper chart on the desk between us. I looked directly at the patient. As we spoke, I would briefly drop my eyes to jot a note on the page, and then look right up to continue our conversation. My gaze and my body language remained oriented toward the patient nearly all the time. In the current computerized medical world this is impossible. I have to be tuned toward the computer screen to check labs, review X-rays, read prior notes, document the patient’s current concerns.

Like most internists, I know that the interview is the most important part of a patient visit. It always yields far more information than the physical exam, which, in many ways, is an afterthought.

But now that the computer is impeding the intimacy normally achieved during the talking part of the visit, I find that I rely on the physical exam more. Once the patient and I have broken free from confines of the desk, with its dictatorial PC, we have a more comfortable realm, that of touch. As soon as there is skin-to-skin connection, conversation flows more easily. In the absence of a machine lodged between us, the traditional doctor-patient relationship is restored.

Dincolo de aceste scuze, persista intrebarea (nascuta probabil din profundul complex de inferioritate rumunesc fata de restul Europei) daca totusi nu sunt probleme cu pregatirea personalului medical romanesc. Eu gandesc ca nu-s si ca treaba cu “nu vorbesc bine engleza” se poate spune despre orice emigranti si ca mai mult, se spune in special cand nu sunt job-uri si economia este in declin. Tarile europene fac pasi mari inapoi cand e vorba de partea lor de responsabilitate liber-asumata cu privire la integrarea europeana, iar ultimii veniti la “concertul europea” (c-asa suntem noi, mai “intarziati” de fel) sunt primi casapiti, precum puii de gaina.

imigratia

A doua problema explicata pe larg de Economistul – o publicatie britanica – este ca xenofobia europenilor este absurda si contraproductiva, imigrantii contribuind economic chiar si in vremuri de recesie, in ciuda temerilor localnicilor:

Such concerns are illogical, because immigration is counter-cyclical. Recession in rich countries has discouraged some would-be incomers from trying their luck. America, for instance, has seen a sharp decline in Mexicans trying to cross its southern border. Immigration to Europe has slowed. Some studies also suggest that increased inflows of migrants are a leading indicator of a pickup in growth.

Yet governments are often reluctant to leave migration flows to the labour market. In recessions, they tend to take steps to discourage new migrants and even get rid of existing ones. Over the past year the Danish, French and Italian governments have rolled back the Schengen passport-free zone and reintroduced limited border controls. Even Australia and Canada, which pioneered the “points system” to give preference to skilled workers, have cut back on work permits. David Cameron, Britain’s prime minister, has imposed a “migration cap” for those from outside the EU. Countries including Spain, Japan and Denmark have taken this to its logical conclusion, with “pay as you go” schemes, under which migrants get cash handouts to return to their countries of origin.

Concerns about immigration are understandable, especially at a time when jobs are in such short supply. Polling in both Europe and America suggests that a majority of locals think immigrants do more harm than good and damage locals’ chances in the job market. Evidence that immigration hurts indigenous workers is, however, weak. In seasonal work and construction, cheap foreign labour can depress wages and make it harder for the low-skilled to find work, but the flexibility and willingness of new workers can also boost productivity and encourage innovation.

Politicians often say that they want a sensible debate about immigration; but too often they pander to voters’ fears of immigrants rather than attempting to allay them. They should be particularly wary of doing so now. There is growing competition for their skills elsewhere (see article): Asia is fast becoming the new magnet for migrants.

China, which used to be closed to immigrant labour, is now handing out residency permits to professionals, academics and entrepreneurs. In 2009 Shanghai recorded 100,000 foreigners living there. A similar number have settled in the southern port of Guangzhou, drawn from Europe, the Middle East and Africa. South Korea has also witnessed a rise in incomers since 2007 and is particularly keen to attract American-educated graduates.

Prostia xenofobiei (ca si fratele sau mai mare si mai prost, rasismul, de altfel) sfarseste prin a-i lovi nu numai pe imigranti ci si indirect pe localnici.

dar ei?!

Cand vine vorba de europenii (in special britanici) care vin in Romania (si nu numai) pentru a “forma” baieti puberi si prepuberi contra bomboane si / sau promisiuni de vacante in strainatate, procuratura romana da dovada de o timiditate incredibila fiindca (nu-i asa?) “sunt straini mama, e altfel la ei si poate ne dau know-how..”

Pedofilul, Paul Richard Dorday (40 de ani), doctor în filozofie, a părăsit oraşul, dar a fost prins în flagrant, sâmbătă, 3 octombrie, în Bucureşti, de către ofiţerii de la Crima Organizată într-un apartament din centrul Capitalei, când se pregătea să abuzeze de doi băieţi aduşi din Petroşani. „Englezul a venit pentru prima dată în România, la Petroşani, în cursul anului 2008, scopul călătoriei sale fiind turismul sexual. Cu ajutorul mai multor localnici din Petroşani, el a ajuns să cunoască şi să întreţină raporturi sexuale cu peste 20 de tineri cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani. Actele sexuale s-au petrecut într-un apartament închiriat în acest scop", declară Lucian Naboiu, şeful Serviciului DIICOT Hunedoara. (..) Ei au declarat ca au tinut legatura cu "Sebastian" prin Yahoo Messenger, ca acesta le trimitea din Olanda, prin Western Union, cate 30-50 de euro ca sa aiba bani de drum pana la Bucuresti, unde "Sebastian" ii astepta la Gara de Nord. De asemenea, minorii au mai spus anchetatorilor ca "Sebastian" era pasiv si faceau numai sex oral, iar dupa partidele de sex acesta ii ducea pe stadioane sau la Palatul Parlamentului. (5 oct 2009)
Cetateanul britanic James Connor, arestat saptamana trecuta, la Vaslui, pentru pedofilie, ar fi abuzat sexual un baiat, cand avea numai 13 ani. Mama victimei a povestit ca in urma cu 20 de ani, James Connor ar fi intretinut relatii sexuale cu baietelul ei, care la acea data avea doar sase ani, noteaza Dailyrecord.co Femeia, in varsta de 42 de ani, a povestit ca in acea zi, baietelul traumatizat a venit acasa si i-a spus ca a fost abuzat. Copilul ar fi fost atras cu o punga de jucarii. Mama micutului a povestit ca in momentul in care a reclamat abuzul, asistentii sociali nu au crezut-o si au inceput sa-i ancheteze familia. "Mi-au spus ca am inventat totul. Mi-au spus ca nu se poate ca un baiat atat de dragut, crescut in spirit catolic, sa poata fi vinovat de asa ceva. Ne-au anchetat luni la rand si au venit noi acasa in fiecare zi. Au amenintat ca imi vor lua copilul", a povestit femeia. Un cetatean britanic a fost arestat preventiv, saptamana trecuta la Vaslui, fiind acuzat de pornografie infantila, coruptie sexuala si intretinerea de acte sexuale cu un minor. Potrivit procurorilor, barbatul a racolat mai multi minori din Vaslui, cu care intretinea relatii sexuale. Connor le oferea in schimb, sume mici de bani sau dulciuri. Pentru faptele sale, Connor este anchetat si de politia din alte tari europene. (2010)
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti l-a condamnat, ieri, pe pedofilul englez John Michael Taylor la doi ani si sase luni de inchisoare pentru coruptie sexuala si relatii sexuale intre persoane de acelasi sex. Conform rechizitoriului, la 5 august 1997, in urma unui flagrant organizat de politie, cetateanul britanic John Michael Taylor (34 ani) a fost surprins intr-un apartament din zona Garii de Nord in timp ce intretinea raporturi sexuale orale cu Dragos Bacala, in virsta de 14 ani. Pentru fiecare raport sexual, Taylor ii oferea lui Bacala sume cuprinse intre 30.000 si 50.000 de lei, plus diferite obiecte de imbracaminte si incaltaminte. Bacala a mai fost implicat in arestarea a doi pedofili, unul dintre acestia fiind cetatean german. Parintii lui Dragos locuiesc in Craiova, minorul fiind fugit de acasa de aproximativ trei ani. (ziarulde iasi, 10/07/1998)
Oamenii legii sustin ca mai multi minori au fost dusi peste granita de principalul suspect si oferiti unor pedofili din Germania si Marea Britanie, in ultimii 2 ani. Ca sa-i scoata din tara, barbatul le intocmea imputerniciri notariale false. Politistii ii cauta acum pe barbatii care au profitat de copii, dar si pe un posibil asociat al racolatorului. (27 05 2010)
..Dupa ce l-a molestat, Simon Walford, in varsta de 39 de ani, l-a amenintat pe baiat sa pastreze secretul. “Ce se intampla in apartament, ramane in apartament”, i-ar fi spus acesta copilului. Apartamentul “a fost decorat special ca momeala pentru copii”, a declarat procurorul in fata completului de judecata. Cand baiatul a ajuns la locuinta lui Walford acesta i-a pus un film horror la un televizor, in timp ce el urmarea unul porno la un altul. (08.2010)

Citind stirile de mai sus, oare nu putem extrapola (cum fac lordul mustetat si cel de Kakkat) asupra intregii natiuni britanice?

Ca veni vorba, nu toti romanii emigranti sunt romani, si poate de-aici se trage parte din “reputatia” noastra, cum putem vedea pe youtube:

Si-apoi noi ne miram ca ne pute imaginea..

Raspunzand Dianei Coman care avea impresia ca zic ca “strainii sunt mai bine pregatiti medical si atunci se arunca argumente gen comunicare ca sa nu se strice confortul localnicilor (medici)”. Nu cred ca strainii sunt mai bine pregatiti, doar mai flamanzi, iar foamea poate fi o motivatie excelenta pentru performanta superioara. Pe de alta parte, comunicarea este foarte importanta in relatia pacient-medic. Alege-ti un topic discutabil si hai sa-l dezbatem pe bune (deb8.zamo.ca)

Oricum, un comert infloritor: ei ne trimit pedofili, noi le trimitem doftori.

In urmatoarea inscenare, despre cum semanam cu rusii.

Sources / More info: nyt-medic, eco-imigr, eco-migr, eco-chart, ag-chiloti, dr-13, rol-dorsay, rn-ciocosex, protv-connor

zamo, pedofilie, pedofili, boy, man-boy, man2boy, imigratie, imigrare, imigranti, xenofobie, xenofobia, xenophobia (Tags)

doctorii romglezi

2011-09-10T01:00:00.000-04:00

Imboldit de intrebari cum ar fi cea a Dianei Coman, am decis sa sparg tacerea asternuta pe acest blog cu o stire din UK. Aflu dintr-un recent articol in Daily Mail ca britanicii sunt pe cale sa interzica sau sa restrictioneze accesul doctorilor si asistentelor medicale din Romania la piata muncii, urmand exemplul spaniol, francez si italian, violand spiritul normelor UE.

Lordul Winston, un bulibasa de doctori britanici cu mustata de porn star al anilor ‘70 si coincidental “professor of fertility studies at Imperial College London” declara ca doctorii si asistentele medicale din Romania si Bulgaria pun pacientii in pericol fiindca nu sunt in stare sa vorbeasca engleza, ca nu sunt obsinuiti sa comunice cu pacientii si ca nu sunt capabili sa comunice nici macar in propria limba:

Nurses from Eastern Europe put NHS patients in danger because they can’t speak proper English, one of Britain’s top doctors has warned. Lord Winston said yesterday that he was particularly worried about those from Romania and Bulgaria who had limited communication skills ‘even in their own language’. He told the House of Lords they had been trained in a ‘completely different way’ to British nurses, and were not used to speaking to doctors or their own patients.

Mai departe, aflam ca britanicilor nu le este permis sa testeze cadrele medicale pregatite in alte tari din Zona Economica Europeana din pricina unor reguli antidiscriminare, dar ca francezii fenteaza regula facand testarea la nivel local, ceea ce-i permis:

Under strict EU laws, the Nursing and Midwifery Council (NMC) watchdog is banned from testing nurses coming in from European countries on either their language or clinical skills. Such tests are deemed to restrict the ‘free movement of labour’ – the same rules apply to doctors. Some countries, however, including France, get round the rules by ensuring candidates are tested by local health boards rather than a national watchdog.

Lordul Kakka(na)r, chirurg, este insa si mai meserias decat colegul sau mustetat:

He told peers the situation was ‘intolerable’.

‘It is not right for fellow practitioners to have to work with these individuals,’ he said.

‘But most of all it is not right for citizens of our country, who at times when they are unwell and becoming patients in our healthcare systems need to be absolutely certain that the practitioners to whom they are exposed are competent, meet the standards required of medical practitioners in our country and therefore can with certainty provide the quality of care that citizens in our country deserve.’

Hearing evidence at the Lords’ inquiry into free EU movement of medical workers, the peers were told that patients were being put at risk by incompetent doctors and nurses who cannot speak English or understand basic medical terms such as ‘nil by mouth’.

“nil” inseamna “nema” adica zero, zilch, nada – chiar daca suna ciudat, greu imi vine-a crede ca vreun roman n-a priceput-o.

Lord Winston said his own experience working abroad had shown him that nurses from Eastern Europe were not used to communicating with doctors or patients. (..) In one case, a GMC spokesman said, a foreign doctor’s husband contacted the council to register her because she could not speak English herself.

Scriam inca din 2007 despre migratia masiva a celor educati si bine-pregatiti. Taierile salariale recente nu au putut decat sa sporeasca migratia medicilor care, cum spuneam in nesanatatea rumuneasca, erau deja cu 40% sub media europeana in 2008 (222 la 100000 de locuitori). Oare cat o mai fi acum? Pe baza datelor furnizate de britanici si stiind cati erau in 2008 putem calcula, ca in clasa a II-a din lumea a III-a:

The number of European nurses registering to work in Britain has doubled since strict checks on their competence – including language skills – were scrapped last October. In the first five months alone, almost 1,500 new nurses arrived.

The General Medical Council said that 22,060 – around 10 per cent – of doctors licensed to work in the UK were from the European Economic Area, including 1,862 doctors who qualified in Romania and 722 with Bulgarian qualifications.

UK va urma asadar exemplul francez de misculatii:

'But we want to go further, working with the GMC, to strengthen the whole system of local checks on the suitability of doctors, including their communication skills. Responsible officers will have a key role to play in this.'

Cam asta fu articolu’ mama. Ian sa videm in continoari daca-i broblem real.

Sources / More info: dm-winston-xenophobia

zamo, imigratie, doctori, xenofobie, xenophobia, medicina, doctor, pacient, pacienti, sanatate, interactie (Tags)

imigrantul intreaba, zamo raspunde I

2011-07-18T15:43:00.001-04:00

Cineva – persoana ajunsa aici de cativa ani – m-a intrebat recent cum sa procedeze in cazul in care incearca sa ajute pe cineva si este injurat(a) si cum sa gaseasca de lucru. Voi simplifica intrebarile pentru a le face cat mai generale (si-n consecinta, mai folositoare cat mai multor potentiali cititori).

Intrebarile sunt atat de vagi incat pericolul major de evitat intr-un raspuns este sa nu cad in verbosity (logoree). S-o luam pe rand:

Cum procedezi cand incerci s-ajuti pe cineva si te trezesti injurat?

Intrebarea este practic o falsa dilema, fiindca pare sa presupuna ca te apuci sa faci bine cuiva fara sa te fi gandit ca exista posibilitatea sa ti se scoata ochii pentru asta. Ori daca tu ti-ai imaginat vreodata ca facerea de bine starneste automat recunostinta este o greseala majora de care esti personal (i)responsabil. Facerea de bine are proprietatea de a starni ura nu numai in randul unor terte persoane, care au impresia ca tu esti generos numai pentru a le demonstra lor ca sunt porci de caini si a te “da mare” / le “da peste nas”, dar uneori chiar in randul beneficiarilor directi ai generozitatii tale, care au impresia ca ai facut un gest frumos pentru a-i indatora si a-i controla. (Generozitate nu inseamna numai a da ceva cuiva, ci chiar a imprumuta; in acest caz faci o investitie de incredere dincolo de cea financiara.)

Avantajul in a te gandi in prealabil la aceste posibilitati este lipsa surprizei cand rezultatele actului de binefacere nu se ridica la inaltimea sperantelor tale. Cand actu’ se-mpute, poti sa continui cu astfel de acte sau sa incetezi. Eu de pilda continui, dar mi-am luat cateva precautii. Imprumuturi nu mai fac decat prin Kiva, un site care depersonalizeaza suficient actul de binefacere pentru a ma feri de efuziuni de recunostinta urmate de injuraturi birjaresc-marinaresti. Cand platesc pentru cosul lunar de mancare al unui cuplu de batrani am grija sa nu-mi dau niciodata numele si sa nu fac asta la alimentarele din jurul casei, unde sunt sanse mai mari sa fiu recunoscut.

As putea da exemple concrete cu oameni nerecunoscatori, dar astfel de exemple, pe langa ca ar lungi prea mult articolul, sunt inutile: toti avem propriul nostru sac cu frustrari. Mai degraba, mi-as pune intrebarea: oare s-a intamplat ca eu insumi sa fi tras prea mult din generozitatea cuiva?

Adevaru-i ca da, si-am luat (si voi mai lua) masuri. Mai precis, am remarcat ca sufar in ultima vreme de o boala ciudata, cocalareasca si boschetara deopotriva. Cand ies cu niste prieteni la un pahar de vorba si beau, desi nu ma-mbat, ma prostesc selectiv. Iese cumva din adancurile subconstientului un Scrooge care ma convinge ca n-are rost sa calculez la cent suma care-mi revine din nota de plata. Si am impresia ca am contribuit in ultima vreme insuficient, chestie pe care sunt in curs s-o corectez. Chiar daca sumele in cauza sunt minime, prefer sa stiu ca mi se datoreaza mie bani decat ca datorez eu bani altora.

Iata sfaturile / comentariile la prima intrebare pe scurt(a, zisa si canadiana):

Fa bine fara nici o asteptare de recunostinta (e greu, nici mie nu-mi iese foarte bine).
Gandeste-te in prealabil la posibilitatea ca “binele” tau sa faca mai mult rau nu doar beneficiarilor, ci chiar si tie, si fii pregatit sa “cut your losses / have an exit strategy”
Considera actionarea in “justitie” numai in masura in care poti gasi un avocat sa se ocupe de asta on contingency fee basis. Asta se poate numai daca sunt bani de scos si poti renunta la un procent in favoarea avocatului in caz ca are castig de cauza.
Gaseste-ti un mod de a face bine care sa corespunda limitelor tale de risc si capacitatii de a ingurgita nedreptate.

NB: nu spun ca e musai sa folosesti Kiva, dar pentru resursele mele (inclusiv timpul avut la dispozitie) asta-i combinatia care functioneaza.

Urmeaza partea cu gasitul de lucru maine.

Sources / More info: flickr

zamo, recunostinta, nerecunostinta, binefacere, facere de bine, generozitate, etica (Tags)

Cetatenie in Montreal

2011-07-03T10:36:00.001-04:00

Montreal Gazette ziarul cotidian echivalent presupun cu Toronto Star, publica un reportaj de la o ceremonie de acordare a cetateniei canadiene. Cap de lista - o familie de romani.

Sigur, eu stau in Toronto, dar am mai scris despre o prietena care a venit aici din Montreal, cat si despre cetatenia dubla si imigratie in general. Totusi, n-am scris nimic de ziua Canadei (1 Iulie), cum am scris anul trecut si probabil nici de ziua USA nu voi scrie (4 Iulie); poate numai daca iar isi face de cap Al-Qaeda. Iata articolul original cu romanii:

A beaming Sergiu Iacob reached over and straightened the tiny red-and-white Canada pin on his wife Adina's lapel moments after the couple became full Canadian citizens at a ceremony at Montreal's Old Port Friday.

"This is my wife's biggest dream come true," Sergiu said quietly, a broad smile on his face.

"Oui, c'est mon plus grand rêve," Adina echoed in very enthusiastic and flawless French.

The Iacobs, who moved to Canada four years ago from Romania, were among five lucky families chosen to take part in the Canada Day citizenship ceremony. Their daughter Caterina, 5, also received a certificate, while 2-year-old David was born here.

Adina, who teaches French as a second language to adults, chose Quebec because she studied French and English in school in Romania and dreamed of raising children in a bilingual environment.

"Now my children are growing up trilingual because they speak Romanian, too. ... C'est un grand bonheur, un rêve accompli; je ne regrette rien," she said, slipping effortlessly from English to French like so many of her Montreal neighbours do.

Adica:

Sergiu Iacob s-a aplecat satisfacut sa potriveasca micuta insigna cu steagul canadian pe reverul soţiei sale Adina la scurt timp după ce devenisera cetăţeni canadieni deplini în cadrul unei ceremonii la Vechiul Port din Montreal vineri.
"Indeplinirea celui mai mare vis al soţiei mele", a declarat Sergiu liniştit, cu un zambet larg pe fata.
"Oui, c'est mon plus grand rêve," Adina a incuviintat într-o franceză foarte entuziasta şi fără cusur.
Iacobii, care au ajuns în Canada în urmă cu patru ani din România, au fost printre cinci familii norocoase alese pentru a lua parte la ceremonia de cetăţenie chiar de Ziua Canadei (1 Iulie). Fiica lor Caterina de 5 ani a primit de asemenea un certificat, în timp ce David, de 2 ani, s-a nascut aici.
Adina, care predă limba franceză ca a doua limbă pentru adulţi, a ales Quebec pentru că ea a studiat franceza şi engleza în şcoală în România şi a visat sa-si creasca copii într-un mediu bilingv.
"Acum, copiii mei cresc trilingvi, deoarece vorbesc si limba română. ... C'est un grand bonheur, un rêve accompli; je ne regrette rien,", a spus ea, alunecând fara efort din engleză în franceză, ca mulţi dintre vecinii ei din Montreal.

In alte stiri, China si Romania se imbratiseaza militareste, iar Romania are, alaturi de Bulgaria preturile cele mai mici din Europa. Diferenta ramane la preturile la mancare, alcool si tigari dar nu si la textile sau electronice, unde preturile noastre sunt aproape de medie in timp ce la bulgari sunt mult mai mici. Dupa acordul cu FMI, Romania va trebui sa vanda bucati din Tarom, CFR Marfa, Hidroelectrica, Nuclearelectrica etc.

Sources / More info: mtrl-cit, flickr

zamo, citizenship, cetatenia, stiri, ceremonie, interviu, interview, reportaj, ziare, gazeta, ziar (Tags)

penuria muncii

2011-06-16T01:10:00.000-04:00

Dincolo de stirile economico-schengen-oase, stirile cu privire la piata (sau piazzeta) muncii imi par interesante. De multa vreme ma bate gandul sa deschid in tara o fabrica de sape de lemn, dar am impresia ca toti specialistii au trecut in onlain.

Aflam de la Institutul National de Stats ca inca din Ianuarie avem peste 700000 (PDF). Sa mai fi scazut intre timp? Iata mai multe date:

Peste un milion de români au joburi part-time, cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani
Rata de ocupare din România a crescut la 58,8% anul trecut, fiind cu 0,2% mai mare decât în 2009, gradul de ocupare cel mai ridicat înregistrându-se în rândul absolvenţilor de studii superioare.
România are una dintre cele mai mici rate de ocupare (raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal) din Europa, unde media este de 64,6%. Până în 2020, România trebuie să ajungă la o rată a ocupării de 70%, aceasta fiind ţinta stabilită la nivel european.
În ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, Statistica arată că în perioada 2009-2010, numărul de şomeri a crescut cu 44.000 de persoane, rata şomajului calculată conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii ajungând la 7,3% (în creştere cu 0,4% faţă de anul anterior).
Rata calculată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care măsoară numai numărul de şomeri înregistraţi şi care trec lunar să-şi vizeze carnetele de şomaj la agenţie, arată că numărul de şomeri în perioada 2009-2010 a scăzut cu 70.000 de persoane, rata şomajului ajungând la 6,8% la finele anului trecut.

Daca ar fi s-o credem pe Irina Popescu si articolul sau din romania-insider, 28% din angajatorii romani urmeaza sa angajeze in iulie-septembrie 2011 (cf Manpower Romania), in special in sectorul minier.

Somajul romanesc n-are a face cu “lenea romaneasca” (vezi cazul Ralucai de la E&Y). Economia romaneasca ar trebui sa duduie, dar cum am mai spus, o parte din problema este lipsa celor pregatiti si incapacitatea educatiei de a furniza competentele necesare economiei.

“The fact that a lot of companies in Romania – 53 percent - are citing a lack of skills or experience as a reason for talent shortages should be a wake-up call for companies, education, government and individuals,” added Petrof. “It is imperative that these stakeholders work together to address the supply-and-demand imbalance in the labor market in a sustainable way,” he concluded.

The hardest jobs to fill in EMEA is the skilled trade position followed by technicians and engineers. Employers in Turkey (48 percent) and Switzerland (46 percent) are also having great difficulties finding the required talent, while those in Norway, Ireland and Poland report the least difficulty with 9percent, 5percent and respectively 4percent.

Concluzia ar fi ca somajul se datoreaza intr-o masura destul de mare conjuncturii economice, emigrarii masive si inabilitatii societatii romanesti de a pregati profesionisti, de a-i pastra in tara odata formati sau de a-i atrage pe cei din alte tari. Si care, ma rog, este contextul economic?

Sources / More info: rrtn-somaj, br-shortage, zf-225, hn-fdi, ri-exp, br-short, manpower-research

zamo, sape, tepe, teapa, tzeapa, tzepe, munca, bisnis, business, hr, human resources, eiciar, online (Tags)

Vasile Caniuca: din container IT in porsche CN

2011-04-11T05:44:00.001-04:00

Stirile despre Romania din presa straina abunda, cand ochiul antrenat le cauta. Sa discutam povestea unui roman ajuns in Canada intr-un container din Italia.

E o “poveste frumoasa” ne spune Jennifer O’Brien in articolul sau cat si in videoclipul ce-l acompaniaza. Si chiar daca nu nimereste spelling-ul masinii conduse de Vasile (e Porsche Cayenne, nu Cayanne), povestea este captivanta.

Chiar aveam nevoie de o poveste pozitiva cu romani, cu atat mai mult cu cat numai stiri neplacute aflam despre Romania:

Roger Moore (83 de ani) s-a impiedicat si-a cazut in Ro in timpul unei filmari pentru comedia “Christmas at Castlebury Hall” si 3 electricieni au picat peste el, facandu-l piftie.
Aflam si despre un sat catolic, Sangeorgiu de Mures, ca percepe o taxa de divort de 10,000 lei (€2,380, $3,370), care-i de 2000 de ori mai mare ca in Bucuresti si 60% din salariul mediu pe un an.
Johnson & Johnson a dat (printre altele) spaga doctorilor din Grecia, Polonia si Romania pentru a-i incuraja sa-i foloseasca produsele si va da o spaga legala de $75m (£45.9m) pentru a scapa de investigatii
Dupa ce s-au cacait un veac, procurorii l-au pus sub acuzatie pe Vadim pentru tulburarea linistii publice, iar Parlamentul da foc verde ecarisajului
Un roman din Spania si-a sugrumat sotia si-a aratat-o apoi tatalui cu un webcam
Tot mai multi romani se sinucid in penitenciarele italiene (15 de la inceputul anului); altul, de 51 de ani, s-a sinucis in aruncandu-se de pe Monumentul Vittoriano, in timpul celebrarii a 150 de ani de la unificare Italiei, la cativa pasi de Columna lui Traian
Fost majordom incearca sa santejeze o milionara americana
Prostituatele romance au spart piata din Stuttgart cu “all you can fuck buffet” si-acum pestii sunt anchetati
Roman in Dublin prefera somajul unui salariu de 28000 de euro
Rifca Stefanescu din Romania a ajuns cea mai tanara bunica din lume la 23 de ani
un roman a torturat-o pe Annie, un elefant de circ: These majestic creatures are currently performing in Pitesti, a backwater town in Romania, the most backward country in the European Union.
ne paste stagflatia, zice Financial Times

Intreaga poveste incepe cu o calatorie intr-un container, in genul celei cu Maersk Dubai, amintita in excluderea indezirabililor. Articolul CBC care anunta sosirea lui Vasile in Halifax ne spune ca vreo 30 de clandestini ajung anual in Canada in acest mod. Nu este clar cati sunt aruncati peste bord de detinatorii vasului, care vor sa evite amenzile de cateva mii de euro pentru fiecare “stowaway”. La plecare, taxele incasate de traficantii de oameni sunt cam $700 / persoana.

"I'm sorry," he says again, returning to his seat, this time plopping his iPhone on the table. "You'll have to excuse me. I speak seven languages, but English is my worst . . . "

Povestea e lunga si-ncepe chiar cu inceputul:

At 14, Caniuca left the village of Repedea for the first time and went off to high school. To pay for it, he took the two-day trip to Istanbul, in Turkey, and got a summer job working 14-hour days, $40 a day, at a shoe factory. That was twice the wage he could have made in Romania, he says.

Eu cel putin aflu pentru prima data cum se calatoreste intr-un container:

"We would pee into bottles," Caniuca says, taking the lid off a salt container to show the aim required. "You had to be very disciplined, because if you splashed . . . " Those who could, defecated into plastic bags. "One man didn't go for 10 days." Despite efforts to keep bottles capped and bags sealed, the smell was sickening back at the port in Livorno. The men were careful with their food portions, eating only in pairs. "You can't eat all together, because some will eat more and some will eat less and it can cause problems."

Iata si la ce te poti astepta cand ajungi la destinatie (plus ca aflam ca sunt mult mai putini clandestini zilele astea):

Halifax, one of Canada's oldest seaports, is accustomed to stowaways. Last year, nine landed. Eight in 2009. Shortly after the discovery, the crane operator continued lifting the container into the air - slowly this time - and kept it there for what seemed like hours while port authorities waited for police, health workers and immigration officials to arrive. "We looked out of the holes, we saw helicopters. It was CNN," says Caniuca. (..) After about a week, Caniuca took a job painting houses for $5 an hour.

In timp, lucrurile se aseaza:

In Kitchener, he painted for a man named Constantine for about a year and a half before opening his own company. He named it Pentaia, after the river he used to fish back home. Between houses there were refugee hearings - he got in, based on the discrimination he'd face back in Romania due to his Ukrainian heritage and strong Christian faith. (..) The first year, he made $40,000. But by the third year, he'd hired three guys and made $200,000.

Si bunica-mea e ucraineanca. El a gasit si timp sa se-nsoare:

It's been a whirlwind. He was still supervising jobs when he met his wife, Helen, at the Slavic Pentecostal church in London, and when he asked her to marry him at Springbank Park ("My English was so bad then, I said, 'could you marry me?' instead of 'would you marry me?'") and when he built their first home. It was a $400,000 beauty. There was a fountain in the living room.

Isi ajuta parintii si familia din Romania:

"It was beautiful and it had been my dream to have my own house when I got married. But when it was finished, I walked into he kitchen and tears came to my eyes," he says. "I couldn't believe I had all this and my parents were still poor in Romania." (..) He's not rich, he insists: He has mortgages, credit lines, debts like anyone else, but he can help his family. "I do what I can," he says, adding he's been back to his village four times since coming to Canada. "I help them with dental, my sisters' school fees. I bought them a minivan, I built them a house and a barn.

"Now, they live Canadian-style standards almost, so I'm very happy."

Se sfarseste bine, cum se cade:

In 2009, Caniuca made London development history when Millstone Homes built a $2.1-million condominium on speculation. Caniuca had no buyer for the Broughdale Gates home, but was confident the luxury spread with an $80,000 double staircase would sell. It's one of 30 $400,000+ homes recently built by Millstone. (..) Caniuca also owns CVH Roofing, employing about 15 seasonal workers and four staff in Sarnia, London and Kitchener. They do about 150 roofs a year, not including charity projects such as for Habitat for Humanity.

Povestea lui nu-i unica:

He and Ursu are talking about other stories they've heard. There's a Romanian man now living in Kitchener with 11 kids, they say, who got into a container in Italy but ended up in Madagascar.

"Now that's a story," says Ursu, chuckling. "This is nothing compared to that one."

Videoclipul lui Jennifer nu-i pe iutub, dar am gasit in schimb o gramada de clipuri de muzica “populara” cu numele Vasile (NSFW).

Sources / More info: webshots-Vasile, vasile-cvh-roofing, qmi, lfp-vasile, ts-vasile, ts-stowaways, cbc-stowaways, ga-dead-stowaways, caniuc-trad, CVH, millstone, ts-moore, cp-sangeorgiu, tg-jj, ap-vadim, ap-stray, hn-es-sotie, hn-sinucideri, hn-santaj, hn-pussyclub, ind-welfare, sun-rifca, dm-pitesti, ft-ro-stagflation, yt-vasile(NSFW)

zamo, container, stowaway, imigrant, emigrant, ilegal, mano negra, azil politic, refugee, fugee, once upon a time, builder, constructor, economie, staglfatie, stagflation (Tags)

miruna merge mai mult (si departe)

2011-02-13T09:56:00.001-05:00

Articolul Mirunei Cugler, o jurnalista proaspat emigrata a ajuns in Top 5 al articolelor din primele editii Decat O Revista. Este despre experienta emigrarii, vazuta de o fetita cu ochi mari si negri.

Începe abrupt, sincer si la obekt: După 15 ani de luptă cu morile de vânt, mi-am pus ţara în raniţă şi m-am mutat la Luxemburg. Acest text este despre ce am lăsat în urmă.

Ne incalzeste pe parcurs:

Am plecat din România acum un an. În acea zi, priveam în oglinda retrovizoare din dreapta, cu ochii înecaţi în lacrimi şi mâna pe gură să nu urlu. Porneam către Luxemburg cu maşina plină şi sufletul golit. La volan era Radu, prietenul meu, care lăsa şi el în urmă un job bun, prieteni şi părinţi. În oglindă îl vedeam pe tata în mijlocul străzii, din ce în ce mai mic şi mai departe, în faţa casei în care am trăit, cu mici întreruperi, toată viaţa.

Are ceva din Sentimentul romanesc al isteriei, din Amatorul si din Totul Anei Blandiana, care ramane intraductibil:

Frunze, cuvinte, lacrimi,
cutii de chibrituri, pisici,
tramvaie cîteodata, cozi la faina,
gărgărițe, sticle goale, discursuri,
imagini lungite de televizor,
gîndaci de Colorado, benzina,
stegulețe, portrete cunoscute,
Cupa Campionilor Europeni,
mașini cu butelii, mere refuzate la export,
ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,
întîmpinări la aeroport, cico, batoane,
Salam București, iaurt dietetic,
țigănci cu kenturi, oua de Crevedia,
zvonuri, serialul de sîmbătă seara,
cafea cu înlocuitori,
lupta popoarelor pentru pace, coruri,
producția la hectar, Gerovital, aniversari,
compot bulgăresc, adunarea oamenilor muncii,
vin de regiune superior, adidași,
bancuri, băieții de pe Calea Victoriei,
peste oceanic, Cîntarea României,
totul

Dar si al lui Sorescu (traducerea Melaniei Tuna):

Totul s-a petrecut la repezeală:
Pământul improviza câteva fire de iarbă,
Copacul improviza câteva frunze,
O pasăre -n-am avut timp să văd cum o cheamă-
Improviza un cântec,
O femeie improviza un cântec etern...
Iar eu improvizam un surâs
Pentru fotografia vieții mele.

Everything
Everything happened in a hurry:
The earth was improvising a couple of grass straws,
The tree was improvising a couple of leaves,
A bird – I didn’t have time to catch its name –
Was improvising a song,
A woman was improvising an eternal song...
And I was improvising a smile
For the picture of my life.

Engeoi sau, cum s-ar zice probabil in Luxembourg, savurez!

Sources / More info: decat-retrovizoare, decat-top5, fb-sorescu, cpr-sorescu, imposibila [emigrant USA] [gasca de la bloc] [imposibila geografie]

Tagzamo, poveste, decat, decatorevista, decat o revista, marin sorescu, ana blandiana, poezie, poem, articol, revista, emigratie, imigratie, imigrare, emigrare, sorescu, blandiana

chestionar pentru romanii canadieni

2010-09-14T01:00:00.005-04:00

Lightplay, cercetatoarea care m-a ajutat cu lista diasporei (diaspo.ro), a inceput un chestionar destul de ambitios adresat disaporei romanesti din Canada. Lansat acum 2-3 zile, si promovat aproape exclusiv “din gura in gura”, sondajul a primit deja cu mult peste 100 de raspunsuri.

Alex mi-a dat mai multe detalii tehnice ca sa ma lamureasca de seriozitatea acestei intreprinderi si mi-a spus si ce masuri ia pentru a se asigura de integritatea datelor. Eu insa am scos chestiile astea. Sunt convins insa ca le veti putea viziona in documentarul “making of..”. Pana una alta, iata si preferintele politice ale diasporenilor, bazate pe raspunsurile partiale.

Discutia a decurs anevoios, prin gTalk, care e nitel cam lent si enervant si pe IE imi manca din cuvinte:

zamo.ca: de cand esti in Canada?
lightplay: sunt in canada din 2003
zamo.ca: si in cat timp ti-ai gasit de lucru?
lightplay: in US fost intr-un program de doctorat pe care l-am abandonat dupa vreo doi ani. am lucrat ca asistent de cercetare part-time.
zamo.ca: cand ai imigrat, ai apelat la avocati / consultanti?
lightplay: am gasit job "in domeniu" in vreo 3 luni, poate in cazul meu a fost un pic mai usor, pentru ca nu am venit din Romania, ci din US, unde am lucrat 2 ani part time si inca aproape un an full-time (si am facut si ceva scoala acolo).
nu am apelat la avocati - nu era nevoie, aveam experienta, scoala, stiam en & fr, siteul guvernului era clar si limpede; a durat f. putin procesul
zamo.ca: si pentru USA, cum ai ajuns, cu bursa?
lightplay: da, cu bursa, altfel cum era sa ma intretin? era o bursa care platea taxele de scolarizare (tuition) si asigurare de sanatate plus un salariu de asistent de cercetare.
zamo.ca: pai eu de und' sa stiu? intreb, nu dau cu paru'!
cum ai aflat despre programul din state si cum ai gasit curajul s-aplici?
lightplay: oh God e o poveste lunga, vorbim despre istoria mea de acum 10 ani sau despre chestionar? am aflat cautand pe Net iar curajul mi l-au dat unii prieteni cu care am vorbit
si am fost si in vizita in US cand eram prin anul 3 in ro
zamo.ca: mai zi-mi o chestie: de ce preferi Canada statelor?
lightplay: anul 3 studenta
lightplay: de ce prefer Canada? buna intrebare. e mai prietenoasa pentru om (unii ii zic socialista ). apoi, nu vreau sa fac generalizari, dar in Toronto am intalnit oameni mai interesanti pentru mine - un pic mai cititi, au calatorit mai mult, sunt mai curiosi in legatura cu ceea ce e inafara granitelor tarii lor, etc.
zamo.ca: te referi la romani sau in general?
lightplay: ah nu, ma refer la canadieni in general, nu la romanii din canada.
zamo.ca: no bine - ne-apropiem de chestionar. inteleg ca tu-ti faci sau ti-ai terminat niste studii in sociologie, nu?
lightplay: am terminat da - sociologie
zamo.ca: ce-nseamna sociologie, si poti face bani cu ea?
lightplay: ce fac acum nu are legatura cu scoala - adica proiectul asta chestionar.ca
lightplay: sociologie: vezi wikipedia cat despre bani da, sigur - nu neaparat foarte multi, cel putin nu eu poti sa fii profesor, apoi sa faci cercetare sociologica etc.
zamo.ca: si chestionarul de ce-l faci? care este agenda ta secreta? lucrezi pentru SRI?
lightplay: ceea ce fac eu cercetare de piata care nu e cercetare sociologica dar foloseste metode comune de cercetare si statistica sociala
nu lucrez pentru nimeni - chestionar.ca e independent de orice agentie guv, ziar sau firma
poti sa zici ca o fac din pasiune dar totusi exista si niste motivatii pragmatice, as vrea sa public niste articole (neplatite si alea)
lightplay: vezi mai multe despre "de ce" la sectiunea "author" de pe romaniancanadian.ca
zamo.ca: si partea tehnica a site-ului ai facut-o singura? pare destul de elaborat..
lightplay: pare dar nu e. folosesc wordpress (pentru blog) si limesurvey (pentru chestionar). limesurvey e un soft gratuit, open source, si user friendly pentru programat chestionare online. nu il folosesc la serviciu, insa folosesc ceva similar la serviciu. partea cea mai grea insa nu e programarea, e conceperea chestionarului
zamo.ca: te cred..
odata publicat, vor mai ramane rezultatele online?
lightplay: da, bineinteles. majoritatea rezultatelor vor si disponibile gratuit pe romaniancanadian.ca si vor ramane acolo; e posibil sa pastrez blogul dupa aceea ca blog profesional
zamo.ca: cum te-a sprijinit mass-media romaneasca din Toronto?
lightplay: sunt deja 1-2 ziare romano-canadiene care vor sa colaboreze si vor fi si acolo publicate (nota: proiectul nu e sponsorizat de ei, dar au acceptat sa anunte existenta chestionarului in ziar, ceea ce e excelent)
zamo.ca: exista initiative similare si in randul altor comunitati etnice din Canada?
lightplay: nu stiu despre alte initiative independente, cred ca or mai fi, dar nu pentru comunitatea romaneasca.
pentru romano-canadieni am mai vazut un mic studiu bazat pe vreo cateva interviuri calitative, dar nimic cantitativ
zamo.ca: de ce e important sa cunoastem aceste date?
lightplay: daca ai un ziar sau business de exemplu care are drept target comunitatea romaneasca, datele astea ar putea sa fie utile. apoi pentru potentialii imigranti ar putea sa fie utile – cat si pentru studentii care scriu articole despre subiectul asta.
zamo.ca: Guvernul federal, de pilda, pare sa sugereze ca StatsCan culege prea multe date. tu ce crezi?
lightplay: Stats Can a cam dat-o in bara cu scurtarea chestionarului, asta cred cam toti cei care lucreaza in cercetare academica si cercetare de piata au protestat si au trimis scrisori deschise
Canada e o tara multiculturala care are nevoie sa isi inteleaga comunitatile etnice, din moment ce le incurajeaza sa isi pastreze identitatea culturala
are nevoie sa inteleaga consecintele programului de imigratie si sa inteleaga cum se adapteaza/integreaza nou venitii
cred ca a fost o decizie politica pripita pe care o regreta toti, inclusiv cei care au luat-o
si sper ca o sa se revina la forma lunga
zamo.ca: in Economist a avut recent loc o dezbatere pe tema legalizarii prostitutiei. tu ce parere ai - ar fi o idee buna in Canada? dar in Romania?
lightplay: bai, sari de la un subiect la altul
zamo.ca: sociologie, nene
lightplay: da, cred ca legalizarea prostitutiei ar fi benefica, pentru ca asta ar insemna control si taxe platite pe serviciile respective
prostitutia exista de cand lumea
e stupid sa o scoti inafara legii
zamo.ca: bun, in final, te-ntreb o-ntrebare al carei raspuns il cunosc, dar cred ca un roman canadian citind asta ar vrea sa stie
ce garantii de confidentialitate exista? pui intrebari destul de amanuntite, pot fi corelate datele cu persoana fizica?
exista protectie legala pentru raspunsuri?
lightplay: excelenta intrebare - raspunsul e f. simplu - nu pot fi corelate datele cu persoana fizica. ultima pagina din chestionar intreaba adresa de email si numele insa campurile respective sunt optionale, deci cel care raspunde poate sa lase pagina goala si sa apese NEXT. cat despre adresele de email ale celor care decid sa completeze -- vor fi folosite doar pentru a-i informa de publicarea rezultatelor pe blog. absolut toate rezultatele care vor aparea public vor fi prezentate la un nivel agregat, nimic la nivel individual.\
oh, si limesurvey are un 'feature' care face raspunsurile anonime
zamo.ca: este adresa de email stocata separat de restul raspunsurilor?
lightplay: da exact
zamo.ca: deci nu exista nici o legatura intre ele, nu?
lightplay: doar IP address este legat de raspunsul individual, insa alea sunt folosite pentru a elimina duplicatele si pentru a sterge raspunsurile celor din afara canadei, care nu se califica pentru a completa chestionarul.
zamo.ca: cool. dar daca cineva vrea sa fie complet anonim si se conecteaza prin TOR?
lightplay: nu stiu ce e TOR, nu sunt atat de tehnica, dar poti sa fii complet anonim.
si evident, ca in orice alt efort on-line, or sa fie cateva 'bad responses' si 'fake respondents'
exista cateva data checks in constructia chestionarului cu care poti sa elimini ceea ce se cheama "professional survey takers"
zamo.ca: ok, super
multam
lightplay: cu placere.

Un mod in care Alex si-ar putea recupera o parte din cheltuielile inregistrate cu site-urile (si de fapt o sfatuiesc sa faca asta) ar fi sa ofere participantilor acces gratuit la rezultatele sondajului sau si corporatiilor sau celor care nu au participat acces pentru o suma mica.

Va voi dezvalui ca Alex are studii postuniversitare de sociologie dublate de o experienta serioasa de consultant. Simt ca-i necesar sa va spun asta, intrucat pentru multi din cei din lumea business-ului, sociologia pare o stiinta despre cum sa cheltuim banii contribuabilului aiurea. Eu am tendinta sa vad problemele in termeni pur economici si-am fo influentat destul de mult de Friedman (sau, poate, mi-am regasit multe din idei in ce zice el, mai bine enuntate). Cred ca politicile trebuie judecate dupa efecte, nu dupa reclama. De pilda, este important pentru cei saraci sa aiba o casa si foarte multe chestii pozitive ies din treaba asta, dar a construi case pentru ei si a le da de-a moaca pare sa rezulte in ghetto-uri, in locuinte insalubre cu un grad ridicat de saracie si crima in care nimeni nu vrea sa locuiasca, si care costa destul de mult.

S-o ascultam pe Corinne Gendron, profesoara de sociologie din Quebec care a declarat ca exista politici sociale care sunt proaste din p d v economic, dar asta nu le face si proaste din punct de vedere social. Prima mea reactie la asa ceva este sa-mi amintesc ca nu intamplator Quebec este probabil cea mai socialista provincie din Canada si ca acum cateva decade era cea mai populata si cu economia cea mai babana, dar accentul pe politici sociale si abandonul pragmatismului economic au impins-o pe o panta descendenta, fiind demult intrecuta de Ontario, British Columbia si chiar si Alberta mai la toti indicatorii importanti.

Se poate spune ca sociologia (si Corinne) joaca intr-o societate rolul pe care femeia il juca nu demult in celula sociala zisa si famelie: un mod placut, emotional si nu tocmai folositor de a cheltui banii. Pe de alta parte, sa nu uitam ca Prof Gendron are de asemenea un MBA si un LLB si are si ea un bagaj serios de publicatii in lumea business-ului.

In din ce in ce mai multe familii, femeia este cea educata si care face banii, masculul redescoperindu-si pasiunea pentru gatit, spalat vase si ramas gravid fara copii

LE: Este incorect sa nu mentionez ca totusi teoria economica pura are limitele sale, in special in interactiunea cu elementul social. Doua dintre asumptiile fundamentale din manualele de ASE si anume ca pietele sunt libere si consumatorul este rational sunt de fapt false: nu exista piata deschisa, libera si ideala si nu toti factorii economici actioneaza rational, cel putin nu intotdeauna. In ultimii ani au avut loc cateva incercari de a injecta putina realitate in aceste manuale, dar nu toate reusite. Sociologia ramane o stiinta necesara, chiar daca obiceiul de a pune sentimentele si aspiratiile inaintea ratiunii si a pragmatismului imi pare a fi reteta pentru dezastru.

Poate daca as fi avut mai demult ocazia s-o intreb pe Prof Gendron la ce i-au trebuit atatea diplome si daca a meritat efortul, Mi-ar fi spus ca numai asa ar fi putut fi luata in serios..

Sources / More info: lightplay, rocan, chestionar, wiki-sociology, wiki-social-sci, wiki-soc-eco, wiki-soc-law, wiki-perf-market, corinne gendron, yt-sociology

zamo, inverviu, interview, dialog, sondaj, survey, sociologie, sociolog, social, statistical, statistica, statistici, discutie, discut, piata libera, perfect market, free market

PiaR IV: Schantage-ul cu romii, Sarko si Base

2010-08-09T12:03:00.003-04:00

Ultima parte din "instalatia de PiaR", dupa logo, fronda frunzei si moneda, in acest canicular mijloc de vara se refera la indarjirea demagogica de care Sarko s-a gandit c-ar fi electoral indicat sa dea dovada, si modul oarecum nesabuit dar totodata adorabil in care Base pune paie pe focul xenofob.

In Franta, Sarkozy, seful tampitel, scurt si curvar, care nu cu mult timp in urma a pus mana pe pixul lui Base, l-a mangaiat si-a plecat cu el in mana, a decis ca pierderea sa de popularitate necesita propteli si s-a-ndreptat catre paratraznetul maniei populare mondiale: tiganii. El pare a fi ajutat in acest demers de secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche. Dupa ce in urma cu cativa ani primaria daduse romilor un petec de pamant sa-si puna corturile, acestora le-au fost “demolate” casele textile si luati la goana. Conform presei asta a rezultat intr-un joc de “Tom si Jerry”, care, dupa cum stim, nu-i niciodata castigat de Tom.

Le Progres, citat de Hotnews, compara joaca de-a evacuatul cu Tom & Jerry:

Dintre cei aproximativ 100 de tigani evacuati, doar zece au acceptat oferta prefecturii de a se intoarce in Romania, dar cei mai multi nici nu vor sa auda de o intoarcere in tara. "Conditiile lor de viata sunt mult mai proaste decat aici, unde se confrunta cu saracia si rasismul", afirma Georges Gunther, membru al colectivului care ii sustine. Politia are insa ordine stricte, de a-i impiedica sa se instaleze undeva. In cel mai rau caz, daca reusesc sa intre intr-o cladire, politia trebuie sa ii evacueze cat mai repede. Acest lucru s-a intamplat sambata, cand aproximativ 80 de romi ramasi fara adopst au fortat intrarea in fosta clinica La Jomayere. "Nu vrem sa se instaleze in mod durabil din moment ce ocupa o cladire ilegal", sustine Patrick Ferin, secretar general al prefecturii. "Dar nu li se propune nicio locuinta legala", ii da replica Georges Gunther, care critica municipalitate pentru ca ar fi pus la dispozitia romilor, in urma cu doi ani, terenul de pe care acestia au fost evacuati vineri.

Iata ce scria Le Monde, citata de Hotnews:

Tiganii instalati la Saint-Etienne au fost evacuati, vineri, a unsprezecea oara de la inceputul anului si a opta oara din luna mai, relateaza si Le Monde. "Aceasta tabara a fost creata prin evacuarile succesive", denunta Georges Gunther, unul dintre membrii asociatiei Solidarite Roms din Saint-Etienne. "Autoritatile publice au creat ele insele situatia care le serveste ca pretext pentru evacuare", continua el. "Din evacuare in evacuare, situatia se agraveaza", adauga Georges Gunther, care sustine ca romii se instaleaza in conditii din ce in ce mai dificile. "Cu fiecare evacuare, se submineaza munca de integrare a asociatiilor, de exemplu scolarizarea copiilor", adauga Marie-Pierre Vincent, o alta membra a asociatiei.

Pentru majoritatea romanilor, astfel de discriminari reprezinta un foc verde de a face acelasi lucru acasa, cum ar fi Targu Mures:

Pana aici, nimic nou sub soare. Asta am mai vazut in Irlanda de Nord, cat si in conjectura l3st (I, II, III, IV, V). Ce-i nou este modul mult mai inteligent in care statul roman raspunde manifestarilor de xenofobie la adresa cetatenilor romani.

Nota Bene! Indiferent de nationalitate, atacurile la adresa romilor din Romania se rasfrang, mai devreme sau mai tarziu, si asupra celorlalti cetateni romani ce ies sau se alfa deja in afara tarii. In primul rand, majoritatea romilor nu prea au acte, deseori aplicand la consulate si ambasade, in strainatate. Cand nu au acte, nu reiese de nicaieri ca ar fi cetateni romani – aceasta pare sa fie o asumpție automata – si ei sunt ajutati sa obtina aceste acte de catre organizatii non-profit. Recent, cand un aprozar din Franta a interzis accesul romilor, nu s-a autosesizat niciun tribunal al drepturilor omului ba din contra, ei au fost expulzati, chit ca aveau actele in regula:

Managerul unui supermarket din Franţa a interzis accesul ţiganilor, scrie publicaţia Sud Ouest, citându-l pe unul dintre romii dintr-o tabără din apropiere de La Rochelle. Potrivit jurnaliştilor francezi, cei aproximativ 60 de ţigani din România trăiesc acolo încă din 2009 şi câteva luni bune nu au fost luaţi în seamă de autorităţi. Cu toate că nimeni nu a semnalat vreun incident legat de romii de la marginea oraşului, expulzarea lor ar putea avea loc în cursul acestei săptămâni, după ce o hotărâre judecătorească în acest sens a intrat în vigoare.

Jurnaliştii francezi prezintă condiţiile precare în care trăiesc romii: fără apă curentă sau electricitate, în rulote vechi şi înghesuite. Cu toate acestea, Petrică, unul dintre romii care locuiesc acolo, spune că este mult mai bine ca în România.

"Acolo nu e loc de noi, nu este de muncă. Atunci când găsim de muncă, suntem plătiţi cu 200 euro pe lună. Aţi putea trăi cu 200 euro pe lună" întreabă Petrică, citat de publicaţia franceză. El explică şi cum trăiesc ţiganii în Franţa. "Sunt asociaţii care ne ajută, cerşim. Uneori mai găsim şi de muncă la negru, dar asta nu ar trebui să spunem" povesteşte Petrică. El spune că nu au fost probleme de când trăieşte în Franţa, cu excepţia managerului de la magazinul Super U, care le interzice ţiganilor să intre.

Cu toate că romii din tabăra de la La Rochelle au actele în regulă, primăria a hotărât evacuarea lor, pentru că se află pe un domeniu public. Majoritatea se vor întoarce în România, cu ajutorul social oferit de autorităţile franceze: 153 euro pentru un adult şi 46 pentru un copil, însă, cel mai probabil, notează jurnaliştii francezi, vor reveni la scurtă vreme în Franţa.

Aici apare primul raspuns care face cinste guvernului Boc, raspuns care din pacate nu a fost dat si cand a avut loc valul italian de antiziganism. Pe scurt, Boc spune ca aceasta este o problema general europeana, nu numai romaneasca (stire preluata dupa Canadian Press / Associated Press):

BUCHAREST, Romania - Romania's prime minister says all European countries are responsible for the millions of Gypsies on the continent. Romania has an estimated 1 million Gypsies, also known as Roma — the most of any European country. But Prime Minister Emil Boc said Thursday other European nations have a "common obligation" regarding the Gypsies, which face widespread discrimination. French President Nicolas Sarkozy on Wednesday ordered authorities to expel Gypsy illegal immigrants and dismantle their camps. Many Gypsies in France come from Romania and Bulgaria. French officials have accused the Romanian government of not fulfilling its promises on the Gypsy problem. Boc denies this and says he has named a government official for Roma integration.

La randul sau, Base multumeste romanilor care pleaca la lucru in strainatate, preferand sa fie productivi in loc sa suga de la tata seaca a statului roman, motiv pentru care este criticat (hotnews):

Afirmatiile lui Traian Basescu privindu-i pe romanii care aleg sa munceasca in strainatate "in loc sa vina in tara si sa stea in somaj" au atras criticile presei britanice. "Remarcile presedintelui sunt de natura sa incurajeze migratia propriilor cetateni in tari precum Marea Britanie", scriu jurnalistii de la Daily Express. Traian Basescu este criticat si pentru afirmatia potrivit careia "romanii accepta sa faca muncile grele", in timp ce "spaniolilor si italienilor le convine mai mult sa stea in somaj" . "Presedintele Romaniei: Le luam slujbele lenesilor care asteapta ajutorul de somaj", titreaza Daily Express.

Iata si declaratia cu cuvintele sale, relatata de Mediafax:

In momentul de fata Romania nu poate oferi solutii de absorbție rapida a fortei de munca si acest adevar trebuie recunoscut. Eu nu-l ascund. Au fost momente in care acesti oameni nu aveau forta de munca in Romania, 2007-2008. Acum suntem in situatia in care nu putem oferi locuri de munca la, iata 7,43% era somajul pe ultima luna, pe luna iulie. Asta e realitatea Romaniei. Romania vine mult in urma statelor ca Italia si Spania. In Italia si Spania protectia sociala este la un nivel la care spaniolilor si italienilor le convine mai mult sa stea in somaj decat sa faca muncile mai grele. Romanii accepta sa le faca si sa castige mai bine, iar eu multumesc acestei categorii de romani care muncesc in strainatate. Imaginati-va ce s-ar intampla daca cei aproximativ doua milioane de romani care lucreaza in Italia, Spania, Franta sau Germania ar reveni in tara si ar cere ajutor de somaj, in conditiile in care avem deja deficit la fondurile destinate ajutoarelor sociale.

Conform DailyExpress, official figures estimate that some 100,000 Romanians are working in the UK, up from 7,600 recorded as living here in the 2001 census.

In conditiile in care francezilor li se pare ca autoritatile romane “nu cupleaza” la stramutarea ilegala si discriminatorie a romilor catre Romania, Pierre Lallouche santajeaza, nerusinat, Bucurestiul cu intrarea in spatiul Schengen si fonduri europene:

Pierre Lellouche, secretar de stat insarcinat cu afacerile europene in guvernul Frantei, a declarat, pentru cotidianul Le Parisien, ca "nu mai suporta" sa vada romi cersind pe strazile Frantei, potrivit EurActiv.ro. In acest context, Lellouche a avertizat ca Romania va plati cu pierderea de fonduri europene din cauza neintegrarii romilor. Si Comisia asteapta actiuni din partea statelor membre. Ziaristii de la Le Parisien au petrecut un timp cu romi romani instalati intr-o tabara ilegala.

O saptamana dupa sedinta speciala de Guvern convocata la Paris de presedintele Nicolas Sarkozy, subiectul "nomazi francezi si romi est-europeni" continua sa fie prezent intre temele centrale ale actualitatii din Hexagon. Gaz pe foc a turnat, din nou, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, care, intr-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, a vorbit despre presiunile exercitate de Paris asupra Bucurestilor. "Franta nu intentioneaza sa primeasca 2,5 milioane de romi din Romania sau noua milioane de romi europeni", a apreciat, categoric, oficialul de la Paris.

Presiunile pomenite de Lellouche au ca scop suplimentarea eforturilor de integrare a romilor, noteaza agentia DPA, citand ziarul parizian. Negocierea distribuirii fondurilor europene dupa anul 2013 ar putea fi, in acest sens, o cale buna de a pune presiune asupra Romaniei. "Nu mai suport sa vad trafic cu oameni pe strazile noastre si nici copii, batrani sau saraci fortati sa cerseasca sau sa comita delicte", a comentat Lellouche.

Apoi, el revine pe tapet cu amenintarea facuta deja in trecut si anume el repune in cauza capacitatile Romaniei de a adera la spatiul fara frontiere si de cooperare in materie de justitie si securitate - adica la spatiul Schengen.

Pierre Lellouche incercase, zilele trecute, sa indulceasca tonul, atunci cand a vorbit despre un "parteneriat" pe care Franta si Romania il construiesc, salutand desemnarea unui ministru insarcinat, la Bucuresti, cu reintegrarea romilor. Acesta este privit, dinspre Paris, ca fiind "ghiseul unic" pentru repatrierea romilor cu cetatenie romana din Franta.

"Nu putem avea un transfer de bani dinspre Vest catre Est si, in schimb, un transfer de minoritati pentru care nu se face destul in Est catre Vest", a mai adaugat Lellouche, deplangand, totodata, esecul conferintei europene la nivel inalt din aprilie, de la Cordoba, dedicata problemei romilor. Europa nu sustine suficient eforturile de integrare ale tarilor care au minoritati de etnie roma. Ar trebui, a conchis responsabilul francez pentru afaceri europene, mobilizati experti si administratori din toate tarile comunitare: "Integrarea este, in primul rand, obligatia tarii de origine dar tari precum Franta au obligatia de a sustine acest demers si nu i se pot sustrage".

Ministrul roman de externe a avut o replica rationala si pe masura (evz):

Teodor Baconschi, a declarat că cetăţenii europeni de etnie romă au drepturi ce nu pot fi încălcate. "I-am explicat, o dată în plus (lui Pierre Lellouche - n.r.), faptul că cei 9 milioane de romi despre care vorbea astăzi (luni - n.r.) în Consiliu şi care trăiesc în diverse state europene sunt cetăţeni europeni, că libertatea lor de mişcare nu poate fi limitată. Soluţia e ca UE să aloce, atât în statele de origine, cât şi în statele de destinaţie, sume suficiente şi programe concrete, astfel încât nivelul de educaţie în sânul acestor comunităţi şi, totodată, pregătirea lor profesională, soluţiile de locuinţă, condiţia lor economică să fie îmbunătăţită", a spus Baconschi.

Deutsche Welle a contactat UE intreband 1) daca intentioneaza sa intervina si 2) daca normele de libera circulatie ii includ si pe romi, Michele Cerconi, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Justiţie şi Afaceri Interne, raspunde primelor 3 intrebari (a 3-a in hn), iar Guardian citeaza a 4-a:

1) Suntem, înainte de toate, angajaţi în respectarea aplicării legislaţiei anti-discriminare, convenită la nivelul Uniunii Europene între statele membre şi Parlamentul comunitar. Integrarea romilor dispune de instrumente şi politici europene. Aş da exemplul fondurilor structurale dar şi pe cel al Fondului Social European. Într-o oarecare măsură, prin extensie, Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală a fost, de asemenea, folosit în anumite ţări pentru integrarea populaţiei rome. Iar din mai 2010, regulile de folosire a banilor din Fondul European de Dezvoltare Rurală au fost modificate pentru a simplifica accesarea acestora în folosul grupurilor minoritare cum ar fi tocmai populaţiile de etnie romă. Scopul este să li se poată construi locuinţe. Este, iată, deja un efort consistent depus de Comisie şi Uniune.

2) Există limite pe care statele Uniunii le pot institui în baza unor reguli stricte. Expulzarea sau deportarea sunt deja măsuri considerate ca fiind extreme. Cetăţenii europeni pot fi expulzaţi din motive de politici publice, securitate publică sau sănătate publică. Fiecare caz individual, însă, trebuie evaluat de statul membru - iar aceasta înseamnă că nu pot exista expulzări ale unor serii de cetăţeni europeni. Apoi: fiecare cetăţean expulzat are dreptul să atace în instanţele naţionale decizia şi să ceară anularea aplicării ei până nu se încheie procedurile juridice.

3) Comisia europeana, a facut, face si va face multe pentru integrarea minoritatilor etnice in Europa. Din punct de vedere financiar, mai multe directii generale ale Comisiei dau fonduri statelor membre pentru integrarea minoritŕtilor si in particular a romilor. La nivel politic, Comisia incearca sa sensibilizeze statele membre in acest domeniu. Comisia isi face deci deja treaba favorizand integrarea minoritatilor. Bineinteles ca toate eforturile ulterioare care se pot face in acest domeniu pentru a intensifica actiunile, sunt binevenite, mai ales ca se asteapta si actiuni din partea statelor membre

4) "When it comes to Roma and the possibility of expelling them, this is up to the member states to deal with – in this case France – and for them to decide how they are going to implement the law," said Matthew Newman, spokesman for the European justice commissioner, Viviane Reding.

Acelasi DW explica diferenta de opinii intre reprezentantii romani si colegii lor occidentali:

Admiterea României în spaţiul Schengen, în ciuda faptului că Guvernul a făcut, din punct de vedere tehnic, eforturi notabile, este astăzi îngreunată din mai multe motive. Unul este cu siguranţă acela al romilor din România care, după precedentele din Italia, au provocat în Franţa o reacţie publică de mare adversitate. Potrivit unui sondaj de opinie realizat după ce preşedintele Sarkozy a anunţat intenţia desfiinţării taberelor de romi, 79% dintre francezi sunt total sau parţial de acord cu această măsură. Franţa şi Italia aşadar, care au o experienţă intimă de coabitare cu romii din România, se arată tot mai intransigente faţă de acest subiect al pretinsului nomadism tradiţional. Dar şi alte ţări europene, inclusiv cele din nordul continentului, au ridicat obiecţii pe canale diplomatice faţă de modul în care înţelege Bucureştiul să abordeze subiectul. În accepţiunea politicienilor români de stînga sau de dreapta, fără nici o deosebire, problematica romilor nu este una cu predilecţie naţională, ci una europeană. Deputaţii europeni proveniţi din România, fie ei social democraţi, liberali sau democrat liberali, s-au străduit la rîndul lor să impună imaginea unei etnii transnaţionale, nomade şi imposibil de domesticit şi care ar trebui să fie asumată în mod egal de toate ţările europene.

In rest, New York Times si Guardian prezinta problema oarecum favorabil Romaniei, sugerand ca executivul european intervine cu mai mult aplomb in cazul incalcarilor drepturilor homosexualilor decat in cazul discriminarii etnice:

Guardian

The European Union was today accused of "turning a blind eye" as countries across Europe carried out a wave of expulsions and introduced new legislation targeting the Roma.

Human rights groups criticised the EU for failing to address the real issues driving Europe's largest ethnic minority to migrate in the first place and for choosing not to upbraid countries for breaking both domestic and EU laws in their treatment of them.

The criticism came after France announced it would round up and expel illegal Roma immigrants and destroy hundreds of their encampments.

Elsewhere, it emerged that the city of Copenhagen had requested Danish government assistance to deport up to 400 Roma, and that Swedish police had expelled Roma in breach of its own and EU laws.

In Belgium a caravan of 700 Roma has been chased out of Flanders and forced to set up camp in French-speaking Wallonia in the south.

Italy, which in 2008 declared a state of emergency due to the presence of Roma, and evicted thousands of them, mainly to Romania and Bulgaria, is continuing to implement the policy to this day.

Germany is in the process of repatriating thousands of Roma children and adolescents to Kosovo, despite warnings they will face discrimination, appalling living conditions, lack of access to education as well as language problems, because many of them were born in Germany and do not speak Serbian or Albanian.

In eastern European countries that are EU members, such as the Czech Republic, Hungary, Slovakia, Romania and Bulgaria, accounts are rife of widespread discrimination against Roma, including physical attacks.

Amnesty International said the EU had "turned a blind eye" to what it called a "serious breach of human rights" towards Europe's Roma, who are roughly estimated to number about 16 million.

"There is a clear and systemic programme of EU governments targeting Roma," said Anneliese Baldaccini, a lawyer at Amnesty's EU office.

The Budapest-based European Roma Rights Centre (ERRC), which monitors the situation of Roma in Europe, called on the EU to be "much more forthright" in pointing out to member states "the clear requirements of the free movement law".

(..)

French president Nicholas Sarkozy was this week accused of pursuing a "xenophobic" and "discriminatory" crackdown on the country's 400,000 Travellers, Gypsies and Roma – most of whom have French citizenship.

Interior minister Brice Hortefeux announced new measures including the dismantling of about 300 encampments and the "quasi-immediate" expulsion to Romania or Bulgaria of Roma with a criminal record.

Amnesty said the EU should penalise countries that have persistently failed to uphold the human rights of Roma. Among the harshest measures applicable under the charter of fundamental rights that came into force with the Lisbon treaty last year is the withdrawal of voting rights, or even expulsion from the union.

"The EU under the Lisbon Treaty...has the responsibility to address human rights within the 27 member states," said Amnesty's executive officer for legal affairs in the European Union, Susanna Mehtonen.

Campaign groups say the EU's failure to intervene calls into question its commitment to the Charter of Fundamental Rights that came into force with the passage of the Lisbon Treaty last year, and was heralded as a "new dawn" for human rights in Europe.

They have accused Brussels of cowardice when it comes to the Roma. While the commission has no competence to defend gay rights, either, it has frequently been ready to criticise homophobic legislation in eastern Europe – largely, it is believed, because gay rights are well established in western European countries, unlike the rights of Roma.

NYT

He said the government was not stigmatizing the Roma, also referred to as Gypsies, but rather responding to concerns about public safety.

The move follows several recent incidents that have alarmed the population about public security.

This month, there was rioting in a suburb of Grenoble, in southeastern France, after the death of a local man as he fled the police, allegedly after holding up a casino. There was also violence in the small town of Saint-Aignan, in the Loire Valley, after Roma attacked a police station following an incident in which a gendarme shot and killed a traveler who had driven through a checkpoint.

As interior minister under President Jacques Chirac, Mr. Sarkozy had a reputation for talking and acting tough against delinquency. In 2005, as he sought to counter an explosion of youth violence in the suburbs, Mr. Sarkozy fueled anger by referring to the culture of “racaille,” a derogatory term variously translated into English as “scum,” “thugs,” “rabble,” “scoundrels,” “lowlife” and “riffraff.”

But Mr. Sarkozy emerged from that episode with polls showing he took the right approach in putting down the unrest. Now, confronted by stubbornly high unemployment and pushing tricky financial and social reforms, Mr. Sarkozy faces declining popularity in opinion polls and an election in 2012 against a strengthening Socialist Party.

La Ligue des Droits de l’Homme, a rights group, said the steps would “reinforce negative repressive measures.”

The government is “mixing up the situation of the European Roma with the travelers who have French nationality” and, “as a result of a few cases, developing the idea that there is an ethnic solution to the problem of delinquency.”

Amnesty International estimates that there are 400,000 itinerants or travelers with French nationality, and 20,000 Roma, in the country. They are mainly more recent immigrants with roots in Central and Eastern Europe.

The crackdown on travelers is not in itself new. Since last year, a number of camps have been dismantled. In October 2009, 200 to 300 Roma were expelled by riot police officers from their camp north of Paris on the orders of a judge. Mr. Hortefeux, the interior minister, said 9,875 Romanian and Bulgarian Roma were expelled from France last year.

Communes with more than 5,000 inhabitants are obliged by law to set aside areas for travelers. According to Amnesty International, fewer than half of them actually do so. As a result, many travelers set up illegal camps, usually on scrub or waste land on the outskirts of towns. Such camps are a common sight in small towns in the Paris region and beyond.

According to advocacy groups, many legitimate travelers already suffered discrimination before this latest crackdown, for example regularly having to present themselves at police stations, facing steps to deny them their voting rights and having difficultly educating their children.

Compounding the sense of discrimination, representatives of French Roma said that they were not invited to the presidential meeting Wednesday.

Throughout Europe, Roma were persecuted by the Nazis during World War II, with many rounded up and sent to concentration camps. The U.S. Holocaust Memorial Museum estimates that 200,000 were killed in this way; some estimates are many times higher.

Romania has an estimated one million Roma, the most of any other European country.

Bulgaria and Romania joined the European Union in 2007, enshrining free movement of people. But citizens from Bulgaria and Romania are subject to transitional provisions in France, requiring them to obtain a permit in order to work in certain professions.

Romania’s prime minister, Emil Boc, said Thursday that all European countries had a “common obligation” toward the millions of Roma on the Continent, The Associated Press reported.

Mr. Sarkozy also proposed that France bring in Romanian and Bulgarian police officers to work in the Paris region and send the French police to Romania and Bulgaria to help fight trafficking and other crime by Roma.

Pouria Amirshari, the Socialists’ national secretary for human rights, told the Nouvel Observateur that the president was “following a xenophobic logic.” He described Mr. Sarkozy’s intervention as “populist and demagogic.”
A version of this article appeared in print on July 30, 2010, on page A7 of the New York edition.

Presedintele Societatii Universale de Hinduism, Rajan Zed, citat de Thaindian News si Hotnews, ne cearta insa:

Rajan Zed spune despre conditiile de viata ale romilor din Romania ca "poarta cele mai multe semne de apartheid" iar tara noastra ar trebui sa faca urgent ceva concret pentru a opri maltratarea lor. Potrivit rapoartelor, intre 1,8 si 2,5 milioane de romi traiesc in Romania si aproximativ 75% traiesc in saracie. In acelasi timp si rabinul Jonathan B. Freirich, lider proeminent al comunitatilor evreiesti din Nevada si California a declarat recent: "A sosit momentul ca Uniunea Europeana sa intervina de urgenta in Romania pentru a face ceva "concret si real" pentru imbunatatirea situatiei romilor.

Dar asta nu-i tot. Pana si in Spania a aparut nu cu mult timp in urma un pliant xenofob, distribuit de Partidul Popular din Badalona: “nu mai vrem romani”. Primarul a ales sa ofere un raspuns rational: "Indiferent de nivelul de delincvenţă care există în acest oraş nu este superior nivelului din celelalte oraşe metropolitane. O spun forţele de ordine şi orice raport al Poliţiei regionale".

Pana una-alta, romii continua sa fie discriminati atat in Romania cat si in restul Europei – dar conditiile de viata si abuzurile la care sunt supusi sunt mult mai triste in Romania. In PiaR V, despre filme, ve vom insenigna gnitzel, cat de cat.

Sources / More info: hn-base, express-base, hn-tigani-evacuati, progres-gitan, monde-roms, nyt-sarkozy, guardian-roma, wfp-all-resp, hn-amenintare, a3-spania-xenofob, dw-cetateni, dw-schengen, se-rochelle-supermarche, evz-schantaj, mediafax-base, thai-indian-rajan-zed, euractiv-schantage

zamo, antiziganism, romi, tigani, franta, french, france, piar, pr, public relations, relatii cu publicul, conjectura l3st

Judecatorul de imigratie gasit vinovat de luare de mita

2010-04-22T07:06:00.001-04:00

Daca ai obiceiul sa ma citesti, iti amintesti poate de articolul in care descriam situatiile de mita din imigratie, ca raspuns la interviul cu o prietena unde ea imi spunea ca nu exista spaga in Canada. Ei bine, judecatorul cu pricina a fost gasit vinovat de "tradarea increderii" si "luare de mita".

Nu-s foarte multe de zis aici. Judecatoarea Thea Herman a acceptat versiunea prosecutiei. Steve Ellis, 50 de ani, a vizitat aplicanta de 25 de ani de doua ori la locul de munca zicandu-i, printre altele,

I know you've got a boyfriend. I've got a wife, so I mean, if we do things together on the side that's OK. That's fine. (..) Don't worry. I'm not going to be demanding ... I'm not going to fall in love with you.

Adica,

Stiu ca ai gagic. Am nevasta, deci, daca ne ocupam si de altii, e cul. Nu te impacienta, nu voi cere multe … Nu ma voi indragosti de tine.

Tehnica lui Ellis imi aminteste de George Michael si paianjeni.

Comentariile la articol sunt, ca de obicei, mai interesante decat articolul in sine (dedesubt).

In alte stiri, un ofiter din Vancouver (aka Vansterdam) a fost concediat pentru ca a vandut iarba, atat in timpul orelor de servici cat si in cel liber si ca a jefuit cateva case. O lesbiana care a primit in gura un sut ca la o lovitura de 11 m si a stat ceva vreme in spital n-a avut nici macar un raport de la politistul care a anchetat cazul. Capitanul echipei de curling care a castigat aurul la Paralympic Games a fost arestat pentru trafic de Viagra si Cialis.

Sources / More info: cbc-ex-immigration, cbc-ex-immigration-video, lesbian-victim, BC-weed, BC-viagra

Althgouh I agree this judge is a creep, Ji-Hye Kim should have never even made it past the gate trying to obtain refugee status from South Korea because of domestic problems... How did she end up in Canada in the 1st place? Did she come as a tourist and then attempt a refugee claim? Why didn't she marry her boyfriend and have him sponser her to become a permanent resident (like honest people do) JosephJo

hmmmm i just watched the tape now i can see why their going to appeal it,
all i heard him say was we can do things on the side, he knows she has a boyfriend and he at admits he's married.
i didn't hear anything sexual.
shes afraid of a spanking from her father and she owes money and that makes her a refugee.!!!!!!!
i always thought it had something to do about a persons life, that she might die, so shes fleeing to Canada for fear her life will end in her homeland. well let's hope Steve Ellis is truly going to jail for sexual misconduct, i don't see it.
i hope he wins his appeal
i think maybe cause shes new here, that perhaps he was misunderstood,
that's happened to me Lot's of times where i explain something to someone and they twist what i was saying.
they didn't understand me.
i think perhaps she jumped to conclusions...
oh well that's my thought........
P.S are you allowed to wire tap someone like that PANisPETERLESS

watcher64 - he was already judged and found guilty by a Judge, what make this so heinous is that he was a judge himself and now he is getting judged by a Judge and will be judged by THE JUDGE of all - God. He was caught on tape-red handed. To let him go free is a miscarriage of justice which is an attribute of God. BTW God gave man permission to appoint Judges - see the book of Judges. We are not to judge peoples motives or even our own motives - it does not mean that when you see someone kill another person or committ adultry your not allowed to speak the truth or state the obvious - judgement of the heart, thoughts, and motives are up to God - judging an action or behaviour and calling it what it is - is not judging a persons heart, thoughts, or motives. straitalk

Another illustrious LIEberal appointee gone down in flames.
This winner was appointed by the infamous Chretien ADSCAM regime because of his exemplary experience as a Toronto city councillor. And true to Liberal moral standards, he certainly showed his fine form expecting sex for favor in who remains in Canada. Wow!
Too bad Iggy didn't have a chance in recruiting him into his inner circle of 'special' advisors on immigration policy for any future Iggy Liberal gooberment. mtltechwriter

zamo, immigration canada, emigration, judge, judecatori, erectile dysfunction, ed

cetatenie canadiana contra concubinaj

2010-03-31T01:00:00.001-04:00

In interviul precedent am discutat cu prietena mea cum vede ea coruptia canadiana. Ea - nu, eu da.

In ce priveste interviul cu prietena mea, m-a deranjat ca nu numai ea, dar o gramada de alti oameni si in special femei apeleaza la “consultantii de imigratie” pentru a veni aici (vezi in surse cic-public-cons). Este cunoscut ca multi dintre acesti consultanti sunt barbati si ofera aceste servicii fetelor singure si mai slabe de inger ajutor in schimbul sexului. Mai mult de un sfert (1/4) din cei care apeleaza la “avocati” au probleme cu ei, dar aproape nimeni nu depune plangere. Motivele variaza: 35% considera ca procesul de aplicare este prea dificil, 28% ca au mai multe sanse daca-i ajuta un profesionist, 14% au crezut ca sunt obligati sa faca asta, 8% n-au avut timp sa completeze formularele ei insisi si 2% nu vorbeau nici engleza, nici franceza.

Uite cum raspund oameni luati la intamplare din aeroport la intrebarea “ce inseamna Canada”:

Canada nu-nseamna insa numai chestii pozitive. De altfel, eu cred ca multi imigranti trec cu vederea partile negative si inghit mizerii pe care le uita pentru simplul motiv ca daca te gandesti prea mult la asta, adopti un fenotip de victima, atragand si mai multe porcarii asupra ta. Pentru cei care aleg sa ramana in Romania, acelasi mod fortat pozitiv de a gandi nu poate avea decat aceleasi repercursiuni pozitive si de succes similare cu cele pe care le are asupra imigrantilor din Canada.

Cat despre lipsa coruptiei aici, acesta este un mit. Oamenii au mai multi bani si mitele in bani trebuie sa fie mult mai mari pentru a fi interesante; dar ofiterii de imigratie si-n general cei in pozitie de autoritate sunt la fel de nefututi (si ciufuti) ca-n alte parti. Sa aruncam un ochi la cateva scandaluri mai mult sau mai putin recente:

Refugiatii, noua lege

In primul rand, ieri a fost introdusa o noua lege care stabileste cateva “tari sigure”. Aplicantii de azil politic din aceste tari sigure vor fi procesati mai rapid iar daca au cererile respinse pot sa faca apel in justitie si nu in Refugee Appeal Board. Masura este oarecum de bun-simt, dar Amnesty International considera ca sistemul actual nu-i rau, dar are nevoie de resurse. De pilda, Ungaria – o tara sigura – a generat anul trecut 2500 de aplicatii de azil politic din care abia 20 si-un pic au fost aprobate. Sistemul actual este sugrumat de prea multe contestatii, care dureaza ani de zile, timp in care aplicantii de azil politic au dreptul de a sta pe ajutor guvernamental. In timp ce stau pe ajutor guvernamental, aplicantii muncesc la negru si strang bani care merg catre avocatii de imigrare pentru a face cat mai multe contestatii.

Azil politic contra sex

Acum 3-4 ani, un fost reprezentant in consiliul municipal i-a propus unei aplicante pentru azil politic din Coreea de Sud sa devina “prieteni” in schimbul sprijinului sau in acordarea azilului politic. Ji Hye Kim isi bazase aplicatia pe violul tatalui sau. Prietenul lui Ji (actualmente sot), enervat ca Steve Ellis, ofiterul de emigrare, tot venea in barul unde lucra Ji ca si chelnerita, a filmat si inregistrat o intalnire a celor 2 in care Steve Ellis ii spune lui Ji ca el stie ca barbatii coreeni si caftesc femeile, dar el nu e asa, ca aplicatiile din Coreea de Sud sunt respinse in mod frecvent, aceasta fiind o “tara sigura”, ca el se afla intr-o casatorie de convenienta, lipsita de dragoste si vrea sa se desparta de amanta sa. Ji ii spune “daca tu ma ajuti, te ajut si eu” iar el raspunde “da, asa e bine”. Inregistrarea celor doi poate fi vizionata in subsol.

La proces, acuzarea a aratat ca Ji era disperata sa ramana in Canada, maritandu-se in 2004 pentru scurt timp cu un barbat pe care l-a acuzat apoi ca a batut-o. A declarat apoi politiei ca mariajul fusese “pentru sponsorare”.

Dawute – cum te prinde, cum te..

Tranzactii de sex contra azil politic se-ntampla si in Marea Britanie. In acest caz, intamplat cam in sync cu cel de mai sus, in 2006, functionarul britanic si-a ales victima de 18 ani din coada la ghiseu, i-a cerut telefonul si contul de banca, i-a promis ca-i da bani si i-a spus c-o ajuta cu procesarea dosarului contra sex.

.. a chief immigration officer at Lunar House in Croydon, south London, targeted an 18-year-old Zimbabwean rape victim over a two-week period in which he offered to help her with her application to claim asylum in the UK and made it clear that he would like to have sex with her.

James Dawute, 53, picked the teenager called Tanya (her surname has been withheld at her request) out of a queue of asylum seekers and asked for her telephone number, promising to help her with her application.

Through subsequent text messages and mobile phone calls Dawute made it clear he was attracted to the teenager and requested her bank details so that he could put money into her account. He then encouraged her to return to Croydon to meet him last Wednesday.

During the subsequent 90-minute meeting with the asylum seeker, in which she discussed having sex with Dawute in return for his help, he claimed he knew 'how to win her case'. When asked for guarantees that he could help her, he tells her to come to a hotel with him. 'I will tell you when we are alone because you are going to have sex,' he said.

Cateva fragmente din inregistrare pot fi accesate mai jos.

Imigrantii vor de fapt mai putini imigranti

Discutam mai demult articolul lui Bogdan Ionescu in care cerea pastrarea vizelor pentru cetatenii romani. Criticam aceasta pozitie pentru ipocrizie si incongruenta, dar iata ca ea este de fapt larg raspandita in randul imigrantilor:

A recent poll commissioned by the Center for Immigration Studies in Washington, D.C., found that 56% of Asian-American voters surveyed thought immigration levels in the United States were too high, 7% thought they were too low and 14% just right. Among Hispanic voters, the results were not that different, i.e. 57%, 5% and 18% respectively.

Conform articolului, majoritatea celor care doresc mentinerea unor cote mari de imigratie sunt de fapt cei care vor sa-si aduca familii mari cu ei. Dupa cum reiese din dezbaterile televizate pe tema imigratiei cat si din datele statistice, este din ce in ce mai greu pentru imigranti de a-si croi o existenta similara cu cei nascuti aici. O parte din motivatie consta in aceea ca ratele de imigratie au crescut si sunt acceptati din ce in ce mai multi imigranti relativ la restul populatiei, crescand astfel concurenta.

Cei din partea dreapta a spectrului politic sustin ca ratele de imigratie ar trebui fie scazute, sau ca ar trebui ca cerintele de cunoastere a limbii sa fie mai stricte – avand acelasi efect de scadere a ratelor de imigratie. Ei se lovesc insa de un lobby destul de puternic care doreste mentinerea status quo-ului. Acestia ar fi, conform articolului citat, cei care au cladit o gramada de scoli de invatare a limbii si de servicii pentru noii veniti, toate finantate, in cea mai mare parte, de contribuabil.

Scandaluri liberale

Dupa cum am mai spus, in Canada partidul liberal este un partid de centru-stanga. Liberalii sustin in general imigratia crescuta in timp ce conservatorii vor s-o controleze, dar cand sunt la putere diferenta nu-i mare. Totusi, in ultimii cativa ani au avut loc scandaluri foarte similare, ambele avand in prim-plan reprezentanti liberali din Parlament ingloditi in mis-mas-uri etice – acuzatiile fiind, probabil, false.

In 2004, Alina Balaican, o stripteuse romanca, a primit un “ministerial permit” (viza rapida) pe considerente umanitare de la Judy Sgro, reprezentanta mea in Parlamentul federal si ministra a imigratiei la acea vreme. Alina Balaican ar fi primit viza, acuzatiile sustin, fiindca ar fi lucrat in campania lui Judy. Judy a trebuit sa demisioneze pentru a se lupta cu acuzatiile care s-au dovedit a fi false. In urma acestui scandal, un program federal care permitea vize de lucru pentru stripteuse – acestea fiind o meserie unde cererea depaseste oferta in Canada – a fost desfiintat. In 2003, 601 de dansatoare au primit aceasta viza din care 582 din Romania.

In 2008, Ruby Dhalla era considerata de Maxim a treia pe lista celor mai sexy femei din politica, dupa Sarah Palin. In 2009, cateva dadace si “femei in casa” din Phillipines care lucrau pentru Dhalla au acuzat-o pe ea si pe fratele ei ca le-au silit sa lucreze in conditii inumane, ca pasaportul le-a fost confiscat, si ca se simteau ca sclavi. Mai tarziu a reiesit ca cel putin una dintre acuzatoare a mai facut o plangere impotriva unui angajator precedent. Au urmat audieri in fata unei comisii parlamentare, descrise de Bob Rae ca fiind un “feeding frenzy”.

Astfel de scandaluri par sa sugereze ca politica de imigratie este determinata intr-o masura ingrijorator de mare de circumstante si scandaluri, mai degraba decat de principii sanatoase.

Concluzie

Sunt cererile de “sex contra avantaje in procesare” mai grave sau mai putin grave decat “spaga in bani” care se da si se cere in mod frecvent in Romania si-n alte parti? Eu zic ca sunt mai grave si mai asemanatoare cu mita sub forma de gaini si / sau produse lactate. Astfel de servicii sexuale au si ele o valoare in bani si poti fi cumparate de la prostituate. Dar femeile de la care sunt cerute se afla intr-o situatie in care nu pot refuza. Mai mult, astfel de scandaluri par sa sugereze ca se da si spaga in bani, dar asta nu e suficient de interesant pentru a ajunge in presa. In ce ma priveste, sunt convins ca “avocatii de imigrare” – care de multe ori nici macar nu sunt avocati – paseaza o buna parte din taxele percepute aplicantilor celor care le proceseaza cererile.

Sources / More info: cic-public-cons, cbc-kenney, cbc-ai, np-video, np-ji-proces, canada-ji, can-judge, globalvisas-scandal, guardian-sex-4-asylum (WMV1, WMV2), np-dhalla, np-less-immigrants, sex-4-asylum, encyclo-sgro, bbc-sgro-pizza, ctv-martin-sgro, cic-toronto-2001, cic-australia-canada, yt-immigration-scandals-canada

zamo, coruptie, imigratie, immigration canada, sex, ruby dhalla, judy sgro, politica

interviu aifoun cu o prietena emigranta

2010-03-28T01:00:00.000-04:00

Am luat la sfarsitul anului trecut un interviu unei prietene care mi-a spus povestea emigrarii. M-am chinuit mult si bine sa-l scot din aifoun, si-acum c-am reusit, il public, pana nu-l pierd.

Pana la interviu, tre’ sa-ti povestesc prin ce fell de HELL am trecut ca sa salvez interviul de pe aifoun. Nu demult, mi-a crapat hard-disk-ul laptopului. Nu-i bai, ca aveam aproape toate datele importante backed-up. Ce n-am stiut este ca aifounul ii tare monogam si se-mbarliga ca un singur computer – in cazul meu, laptopul. Cand am vrut sa-i bag un sync prin iTunes cu alt computer, iTunes s-a oferit puliticos sa-mi stearga tot ce-aveam pe aifoun. Asa ca n-am mai facut sync o vreme si-am incercat sa-mi rezolv problema.

N-am reusit sa gasesc o solutie cu gugal, asa c-am sunat la Apple support, unde o piti draghiti mi-a zis ca “stii, ai support gratis 90 de zile, si tie ti-a expirat, dar incerc sa te-ajut si-asa”. Si-ncepe sa-mi explice o tampenie cu “Authorize computer” cu iTunes Store, care insa nu mi-a rezolvat broblem. Mi-a trimis si-un email cu niste link-uri care nu ma ajutau cu nimic, cu exceptia unuia singur, pentru forum, unde-am purces de-am intrebat. N-am primit nici un raspuns pana azi, cand m-am enervat si-am completat un sondaj in care ma-ntrebau daca sunt satisfacut cu supportu’ lor. Le-am explicat pe scurt cat sunt de nesatisfacut. La scurt timp, cineva a raspuns intrebarilor mele tot asa, cu niste prostii care nu rezolva problema, dar si cu un link catre un program cu care pot copia ce-am pe-acolo. TouchCopy este trialware si dupa 15 zile trebuie sa platesti. Din fericire, exista si CopyTrans, care este super tare si este si gratis. N-am avut nici un succes cu celelalte (Floola, SharePod, Robert’s Podcatcher). In sfarsit, ma pot apuca sa jailbreak ticalosenia asta da aifoun..

interviu’ care este

L-am pus pe trilulilu si-l poti asculta mai jos – cam 26 de minute. Povestea prietenei ~~imaginare~~, in rezumat:

ca de obcei, in Ikea restaurant, Dec 29, 2009
ajunsa in 2003 la 27 de ani, singura
$1500 taxe + $3000 la avocati = 1 1/2 ani
dupa interviu a durat juma’ de an sa-si ia viza
desi guvernul canadian spune ca avocatii nu pot face nimic ce nu poti face si singur(a) citind numai website-ul guvernului, ea a preferat varianta avocatilor din motive discretionare
la interviu a primit maximum de puncte din oficiu, dar crede ca-i imposibil ca avocatii sa fi dat spaga
cand a venit, era fluenta si in engleza si in franceza
a fost 3 ani pe 3 vase de croaziera din 2000
considera ca esti discriminat ca roman in Europa de Vest, dar nu si in Canada
a fost hartuita sexual de sef pe vasul de croaziera dar a “supravietuit”
a aplicat pe Quebec (ca-i mai rapid) si-a venit direct in Toronto, fara probleme
a preferat Toronto Montreal-ului fiindca aici franceza ei avea o valoarea mult mai mare
dupa 3 luni s-a angajat la Tim Hortons unde facea cafele – job de supravietuire, toti colegii fiind mai tineri decat ea
a lucrat 2-3 luni si a obtinut un job la Alliance Francaise part-time care-i mai “europeana”
a obtinut un job part-time la Montessori tot part-time
cand abia ajunsese a trait cu $800/luna cu economii
a cautat de lucru zilnic la un Centru pentru Nou-veniti
nu considera ca sunt diferente mari intre cultura romaneasca si cea canadiana
s-a simtit dezradacinata in primii 2 ani - credea ca se-ntoarce in Europa – dar i-a trecut
considera ca viata ei ar fi fost mult mai dificila in Romania, daca ar fi ramas acolo
prefera sa lucreze cu oamenii handicapati si satisfactia profesionala este importanta
in Romania ar fi avut o viata sociala mult mai bogata decat in Canada
pentru a fi fericit in Canada trebuie sa fii mai rezervat si mai rece

Cam asta-i. Sa continui cu astfel de interviuri?

Sources / More info: apple-wtf, touchcopy, copytrans, apple-support-backup, trilulilu-interviu

zamo, interviu, interview, povestea vietii, imigranti, emigranti, imigrant, emigrant, iPhone, iTunes, Mac, tech support, aifoun, naifoun

Costul mancarii in Canada - Costco

2010-03-13T01:00:00.001-05:00

Cum probabil se stie, mancarea este mult mai ieftina in America de Nord (ca si benzina sau casele) decat in restul lumii. Azi am fost pe la Costco si m-am gandit sa v-arat ce-am luat.

Stiu ca majoritatea celor care se gandesc sa imigreze nu o fac din motive metafizice ci in principal din motive materiale. Cum acest blog contine in principal gargara filosofica m-am gandit ca prea i-am neglijat pe materialisti. Si-n plus, e oricum greu sa faci filo cu burta goala..

Majoritatea emgirantilor cerceteaza numai venitul brut, neluand in calcul taxele si sau cheltuielile de neevitat. Ce conteaza este, in fond, disposable income sau cu ce ramai dupa ce faci toate cheltuielile inevitabile (masa, casa, taxe).

Trecand la fapte, iata cum arata ce-am cumparat azi:

Itemized receipt + quadrant, 1 fiind stanga sus CW

De fapt, aveam de gand sa le scriu pe toate intr-un tabel, dar nu mai am timp. Daca ai nedumeriri, intreaba-ma. Waterpick este o periuta de dinti / aparat de curatat gingiile cu jet de apa (ca la dentist). CPN e cuponul, adica reducerea (oferta, sale).

LE: Azi 13 Martie, $1 CDN = 2.79 RON (2.9) = 0.68 EUR (.71) = 0.94 USD (0.98) = 0.62 GBP (.65)

Alte cateva chestii care ma intereseaza:

Sealy Queen Mattress - $479 - a mea a-nceput sa scartaie
Roomba 550 - $289 (2 virtual walls, 2 extra brushes etc) – casa mea are scari si mai multe nivele; daca n-ar avea, l-as fi cumparat demult
Greenway 6 bar laundry lift 30 ft $45 – o chestie cu care poti pune rufe la uscat sistem scripet
Verilux Clean Wave $70 – o lampa UVC de dezinfectie
Levitan 2 montion sensor lights $24 – sa se-aprinda lumina cand intri-n casa
CO alarm kidde $19
Moen curved shower rod - $30
RCA YAGI 751 outdoor antenna 6ohm 209268 $65 – HDTV, here I come
Linksys routers: WRT 320N $70, WRT 120N (GB) 225866 $99 – ma bate gandul sa iau unul pe care sa pun custom fw – tomato sau dd-wrt
FLIP HD cam + HDMI cable $200 – prefer kodak zi8, dar nici asta nu-i rea
Optoma HD DCP HD71 $900 – de cercetat; ar mai fi HD200X la $1170; pe de alta parte, au inceput sa apara cele 3D, dar e nevoie si de DVD player 3D + ochelari
Jawbone JB2 Plus $77 (ma atrage WEP 870 – stereo convertible)

Am incercat din greu ca acest articol sa nu fie ceva “dar ce se-ntampla”, gen. Totusi, e important sa-ti faci o idee cat vei arunca pe mancare daca intentionezi sa emigrezi. Pentru alte produse, site-urile de mai jos indexeaza flyers (fituicile cu ofertele saptamanii pe care magazinele le raspandesc prin cutiile postale).

Sunt curios cat de diferit e cosul meu fata de cosul vostru

LE: See more updated info on ConsumedConsumer!

Sources / More info: flyermall, rfd-flyers, costco-coupons, costco.ca, yt-shopping

zamo, mancare, food, cost, pret, costul mancarii, aprovizionare, costco, alimentara, alimente, costul alimentelor, pretul alimentelor, pretul mancarii, dar ce se-ntampla

Halucinantul interviu II

2009-12-31T13:57:00.002-05:00

La cererea telecititorilor, suparati de intreruperea publicitara, continui sa am labartez discutand interviul care e oricum lung. Ca drumul pana la tine, if u dig Andries.

As fi vrut sa abordez subiecte mai vesele de sfarsit de an, dar asta, in mod paradoxal, mi-ar lua mai mult timp. Si cum nu vreau sa-nchei anul cu articolu’ cu mood-u’, hir ai gou aghen, ishtenem.

Cosmin Navadaru: Cum ati ajuns sa locuiti in Canada?
Andreea Ionescu: Am emigrat la varsta de 14 ani cu mama in Canada, la data de 27 noiembrie ’89, pentru reunificarea familiei cu tatal meu. Tata lucra la marina si, intr-una din plecarile in interes de serviciu, a cedat la presiunile mamei mele pentru emigrare si a ramas in Turcia. Pe vremea aceea, Canada si Australia acceptau emigranti in mod curent. Si asa am ajuns in Canada. Tata a fost “assigned” de guvernul Canadian in orasul Windsor, chiar la granita cu America, vis-a-vis de orasul Detroit.
Am facut liceul si facultatile in Canada. Am terminat Chimia, dupa care am facut Economia si ultima a fost Pedagogia (un an). Sunt profesoara de matematica si science (chimie sau science general) in Toronto.

Bun, deci aici se simte o oarecare aversiune fata de mama. Barbatilor le vine greu sa creada ca fetele / femeile au asa ceva, ca singura combinatie de dragoste si ura intr-o familie este intre tata si fiu. Fals – vezi exemple de filme in weekend-u’ cu Stere Gulea. Chestia cu baietii se cheama Oedip Complex (cauta-n wikipedia) si e explicat de Billy Cristal lu’ de Niro in filmul Analyze This – vezi clipul in subsol. Chestia cu fetele se cheama Electra Complex.

Varsta de 14 ani este dificila atat pentru baieti cat si pentru fete. Are si varsta de 17 ani problemele ei, dar ele sunt mai mult exteriorizate pare-mi-se, ceea ce-i un lucru bun.

Am cunoscut un est-european (ceh, parca), venit mai demult, inainte de WW2 sau la scurt timp dupa. Au fost trimisi de guvern in Saskatchewan, unde au avut o ferma (luata pe bani putini, cred, sau inchiriata), si unde traiau in conditii severe, fara apa curenta sau electricitate. El imi spune ca i se pare aiurea ca imigrantilor din ziua de azi li se permite sa se aciueze unde vor. Mai precis, astazi chiar daca ai imigrat pe varianta Quebec poti merge direct in Toronto sau Vancouver – cel putin asa mi-a spus o prietena care a facut asta acum vreo 7 ani, fara probleme.

C.N.: Cum resimte o persoana, la acea varsta, trecerea de la dictatura la democratie?
A.I.: Trecerea de la o dictatura socialista/comunista la o democratie capitalista a fost foarte brusca si… socanta. Emigratia a fost o experienta cutremuratoare si dureroasa pt mine, o experienta care m-a modelat in adultul in care am devenit.

Discrepanta dintre Romania (dictatoriala, comunista) si Canada (democratie, capitalista) m-a izbit din prima zi a emigratiei si in fiecare zi care a urmat. Am realizat foarte rapid ca vestul, in realitate, nu era nici pe departe vestul pe care mi-l pictase mama mea. Am vrut sa ii intreb atunci pe parintii mei, dar m-am abtinut, vazand cat de constransi erau: “suntem in vest, dar unde este VESTUL?”

Acest soc il are orice “imigrant orbete”. Prin “imigrant orbete” ma refer la acei imigranti care isi parasesc tara fara sa fi calatorit cat de cat, mergand pe ideea ca tot ce merge prost in tara de bastina se va rezolva de la sine in tara adoptiva. Rareori se-ntampla asa, si cel putin in primele cateva luni (dar cel mai des in primii 2 ani), se instaureaza o dezamagire totala. Un numar mare de romani se intorc inapoi in tara dupa 5-11 luni, cu cateva mii de dolari mai putin, cu coada intre picioare si siliti s-o ia de la capat. Motivul este probabil lipsa de informare si deficitul de vacante in strainatate. Este si o oarecare mentalitate de turma, care-i indeamna pe multi sa mearga in Bulgaria si Turcia, fiindca acolo merge toata lumea. Austria sau Croatia ofera valori mult superioare, dar daca prietenii n-au fost acolo, nimeni n-are curajul sa faca primul pas. Si probabil romanii au un puternic complex de inferioritate in aceste tari, altfel nu-mi explic de ce prefera sa plateasca mai multi bani pentru statiunile din tara si sa petreaca juma’ din vacanta in trafic..

Eu am trecut prin socul adaptarii si dezamagire si nici acum nu m-am lepadat de ea. Am ajuns aici cu ochii mari si umezi, imaginandu-mi ca nu exista coruptie, ca guvernul este functional, ca nu sunt probleme in Canada. Problemele sunt, dar unele sunt mai grave, altele mai putin grave decat in Ro. Fiecare tara care accepta imigranti iti ofera o combinatie unica; ideal este s-o alegi pe cea mai buna pentru tine. Am invatat intre timp sa apreciez ce-mi ofera Canada si sa ma multumesc cu ideea ca de bine de rau, pana nu-mi termen procesul, sunt prizonier aici.

C.N.: Se spune ca indiferent de regimul in care traim, ne vom aminti cu placere de copilarie, pentru ca la varsta respectiva nu suntem chiar constienti de cat de grea e viata. Adica o copilarie, fie ca e traita in comunism, fie ca e traita in democratie, ne va trezi amintiri placute, idealizante. Si totusi, ce amintiri aveti despre perioada petrecuta in comunism si cum ati resimtit trecerea brusca la democratie?
A.I.: Am realizat imediat si cu soc, din experientele noastre si cele ale cunoscutilor nostri, ca lucruri care mi s-au parut normale traind intr-o tara socialista, nu exista in capitalism: sportul/arta/muzica pe gratis pentru copii, universitatea pe gratis, ingrijirea medicala pe gratis (in Canada da, America nu), concedii lungi, iesirea la pensie la 55 de ani, bilete la simfonie sau opera la un "affordable price" etc.

Problema creselor este intr-adevar majora. Mi se pare intr-adevar rusinos ca o tara in care saracia copiilor (raportata la OECD) este rampanta – sa se faca atat de putin pentru asta. Totusi, tabere exista pentru toate buzunarele. Eu am facut 2 ani liceul aici si existau cursuri de muzica gratis. Am luat de pian si ghitara, dar nu prea s-au prins de mine. Universitatea era gratis sau aproape gratis in anii ‘80. De-atunci, costul a crescut in mod galopant. Poti face imprumuturi de la banca garantate de guvern, dar daca declari faliment acestea nu se sterg. In acelasi timp, si-n Europa universitatea a-nceput sa coste bani. Nu cred ca are rost sa discutam ingrijirea medicala cata vreme in Romania costa bani si e la pamant – Canada sau USA nu trebuie sa incerce prea tare pentru a fi mai bune. Cele mai bune sisteme din lume sunt considerate a fi cel elvetian si cel francez. Sistemul cubanez, desi laudat de Michael Moore, nu are cum s-o duca bine, intrucat embargoul american a-mpins Cuba inapoi in Evul Mediu. Cat despre biletele la simfonie, exista reduceri de pret uriase pentru tineri sau batrani, si poti merge cu $10-20 aproape la orice spectacol.

Din prima zi m-a izbit cat de multe ore pe saptamana lucrau parintii mei si continua lipsa de bani, obezitatea oamenilor, poluarea de la masini si deprimanta lipsa de lume pe strada, plus mancarea falsa si fructele/legumele de proportii anormale, fara gust si fara miros de la supermarket. Tata lucra de dimineata pana seara la o fabrica de reciclare, era chemat dupa serviciu inapoi daca se intampla ceva si de multe ori mai era chemat si sambata si duminica. Unul din sloganele de pe vremea lui Ceausescu imi aparea in minte: ”exploatarea omului de catre om”.
Dupa care m-a socat scoala mea care arata cam delapidata, colegii grasi si unii dintre ei astmatici, nivelul extreme de slab la toate materiile inclusiv sport (si cel mai groaznic la matematica), deoarece in sistemul Nord American se obisnuieste sa fie invatator pana la clasa a 8-a. Prietenii parintilor mei ma rugau sa le pazesc copii (gradinita se platea), iar alti prieteni ai parintilor mei care stateau in America trebuiau sa plateasca vreo 10.000 $ in anii ’90 pentru o pneumonie pe care o avusese copilul lor.
M-a frustrat foarte tare faptul ca in Canada sportul sau lectii de arta se plateau si nu erau oferite la o scala la fel de larga sau in complexe special contruite pentru asa ceva, ca de exemplu Clubul Rapid. Parintii mei nu isi permiteau sa ma inscrie la asa ceva, deci nu am putut sa continui. Cei mai buni la invatatura din liceul meu erau romanii, rusii, chinezi, polonezii si, in general, cei din tarile comuniste.
C.N.: Era Romania, la momentul respectiv, mai ofertanta decat Canada, la capitolul sport, lectii de arta?

Abia la trei ani dupa ce am emigrat, am aflat cu groaza ca in Canada si America universitatea se plateste. Nu mi-a venit sa cred.

A.I.: In Romania eram obisnuita sa fac inot la scoala si baschet de performanta la Rapid, sa ma duc sa imi privesc prietenii care luau lectii de teatru la Ion Creanga, in Amzei, sau altii care faceau scrima, judo, ping pong, sau mergeam la alte concursuri si distractii in Parcul Tineretului etc. Imediat am inceput sa duc lipsa taberelor si cantonamentelor prin tara, care este si felul in care am ajuns sa invat foarte multe lucruri despre Romania in copilarie.
Incepusem, de asemenea, sa duc lipsa lumii de pe strada. Cand am reusit sa ma reintorc intr-o vizita in Romania dupa trei ani (cand au avut parintii mei bani sa ma trimita), am simtit ca si cum toata lumea din cartierul meu vechi era ruda cu mine.
In Bucuresti, din cauza ca pe atunci erau putine masini si lumea mergea pe strada sau cu transportul in comun, cunosteai aproape toata lumea din cartier, iar aerul era mult mai curat. Windsorul, ca si Detroitul, erau/sunt orase industriale si poluarea era foarte neplacuta. De curand, dintr-un documentar, Toxic Trespass, am aflat ca in zona aia a Canadei, rata de cancer este cu 200% mai ridicata decat in restul tarii.

In Canada si America era pustiu pe strada, deoarece toata lumea era in masina si multe strazi din suburbie, nici macar nu aveau trotuare. Nu existau copii pe strada care sa se joace in gasca. Taberele scolare din Canada erau foarte rare, de scurta durata (2-3 zile) si foarte scumpe.
Abia la trei ani dupa ce am emigrat, am aflat cu groaza ca in Canada si America universitatea se plateste. Nu mi-a venit sa cred. Parintii mei nu aveau bani. M-am calmat cand am aflat in liceu ca ma pot imprumuta de la banca si pot plati studiile in 10-15 ani dupa ce termin facultatea, din salariu. Chiar si cu burse plus un part-time job, am datorat la banca 30.000 $. In comunism/socialism facultatea e pe gratis.
Tata cumparase o casa tipic nord Americana, adica una cu peretii de carton in care se aude chiar tot, cu slaba izolatie termica si care costa o avere sa o incalzesti. A fost platita in rate timp de 20 de ani. Intr-un sistem capitalist, am realizat atunci, a avea casa si masina inseamna, pentru majoritatea populatiei, ca le platesti in ani de zile la banca, lucru la care s-a ajuns si in Romania. A-ti pierde serviciul inseamna ca risti sa iti pierzi casa si masina.

Lipsa banilor este o problema din ce in ce mai grava pentru noii imigranti, carora le este din ce in ce mai dificil sa se integreze. Canada pare sa aiba nevoie mai mare de femei de serviciu, bodyguards, macelari, administratori de blocuri si in general muncitori calificati sau necalificati decat de ingineri sau medici cu diplome straine.

Motivul pentru care sistemul “capitalist” functioneaza atat de bine este ca omul este cointeresat sa munceasca. Parintii Andreei nu mergeau la lucru ca-i obliga cineva, mergeau pentru ca vroiau. Si ca-n orice job, este dreptul si datoria ta sa-ti negociezi limitele. Nu vrei sa lucrezi in week-end? Discuti cu seful, si daca nu se poate, iti gasesti altundeva. In anumite perioade (anii 50-60) si in anumite sectoare se lucra si-n Romania comunista peste program, dar acolo erai platit in aplauze si diplome. Ca sa nu mai vorbim ca Sambetele nu erau libere (ce repede uitam..). In plus, si-n ziua de azi situatia nu-i cu mult diferita in Ro fata de Canada. Oamenii (adultii) au foarte putin timp liber, si-n putinul timp liber citesc carti de self-help despre cum sa fii mai eficient.

Obezitatea endemica este mai degraba un semn ca mancarea este foarte ieftina si mult mai multi oameni nu fumeaza si nu se drogheaza. Societatea este mai competitiva, incepand cu scoala si terminand cu serviciul, si multi oameni isi rezolva aceste stress-uri indopandu-se cu chips si junk food. Ratele mult mai mici de viermi intestinali, disparitia multor paraziti in urma dispersarii masive de DDT, poluarea cronica din pricina catorva secole de industrializare sunt cativa dintre factorii ce au provocat astma – dar am inteles ca asta-i o problema si-n Romania.

Scoala mea aici nu era delapidata, am intrat in echipa de inot a liceului si am devenit chiar salvamar – acesta fiind primul meu job in Canada, luat la terminarea liceului. Existau o multime de programe de sport – asta chiar nu este o problema in Toronto, sau cel putin nu era cand eram eu student. Educatia canadiana nu pune accentul pe matematica asa cum se-ntampla in Europa de Este si inca se mai intampla in Asia. Se pune in schimb accentul pe lucrul si studiul in echipa (deficitar in tarile “matematice”) si deprinderea abilitatii de a ataca mai mult probleme simultan si a le rezolva in timp scurt. Problemele si testele nu sunt dificile, dar intri usor in criza de timp.

Continui in partea a III-a – in noul an .

La Multi Ani!

Sources / More info: canada-tivo, oedipus, electra, hn-ai, yt-analyze

zamo, profa, interviu, interview, canada, viata in canada, adaptare in canada, teenage angst, rage against the machine

Halucinantul interviu al unei diaspo-canadiene I

2009-12-30T14:01:00.003-05:00

Un prieten mi-a trimis un email cu subiectul "halucinant". In e(mai)l, interviul hotnews cu o emigranta romanca din Canada.

Cum ziceam, calificativul “halucinant” apartine prietenului meu. Eu voi lua interviul si-l voi comenta. Partea interesanta este ca tot in aceeasi zi, eu taman am luat un interviu unei prietene ajunsa in Canada acum cativa ani. Din pacate, file-ul este in Voice Memo pe iPhone (eu credeam ca-i in TwitMic), si ca urmare este “stuck” din motive complexe si tehnice. Singura solutie, pe langa o revolutie, ar fi sa sparg protectia marului aifoun, actiune zisa si “jailbreak”, dupa un cantec celebru in care (p)Elvis se izmeneste.

Interviul Andreei Ionescu este un prilej excelent pentru a prezenta cateva opinii personale despre viata si acomodarea in Canada. Voi adopta un ton mai critic si usor ironic, dar asta nu din dorinta de a insulta, ci mai degraba din dorinta de a face comentariul mai interesant si mai usor de citit. Cei interesati in interviul propriu-zis si mai putin in opiniile mele il pot citi urmand link-ul HotNews din surse. Sa purcedem igitur.

Andreea Ionescu este profesoara de matematica si chimie in Toronto. A plecat din tara inainte de Revolutie, la varsta de 14 ani, pentru a se lovi, inca de la inceput, de problemele din Canada: continua lipsa de bani, obezitatea oamenilor, poluarea de la masini, lipsa de lume pe strada, mancarea falsa. "M-a frustrat foarte tare faptul ca in Canada sportul sau lectii de arta se plateau si nu erau oferite la o scala la fel de larga sau in complexe special contruite pentru asa ceva", spune Andreea, vorbind despre diferentele dintre Romania comunista si Canada democrata. "Mama imi facuse o imagine a vestului care era o utopie plina de belsug, dar dupa aceea am realizat ca aceasta imagine fusese create pe baza de zvonuri si nu informatii reale. Comunismul oferea multe avantaje si o viata mult mai lejera decat oferea capitalismul. Gradinita pe gratis, universitatea pe gratis". "Democratia este un mod de functionare a unui stat, dar nu rezolva problemele omenirii".

Istoria Andreei seamana foarte mult cu a mea, dar sunt si diferente. Eu am plecat din tara la varsta de 16-17 ani, absolvent de clasa a XI-a la Balcica (Colegiul National Sf. Sava), dupa ce tatal meu, care era deja in Canada de mai bine de un an, mi-a trimis biletele de avion prin posta cu mesajul “vii acum, sau nu vii deloc”. Am in comun cu Andreea destul de mult, si eu fiind puternic dezamagit de realitatea canadiana.

Gradul de (ne)multumire al emigrarii in Canada este dat, am impresia, nu atat de realitatea canadiana cat in special de cat de mult ai muncit ca sa ajungi aici. Daca, asa ca mine sau ca ea, ai venit aici fortat mai mult de imprejurari decat din dorinta proprie, sunt sanse mari ca vei avea ceva nemultumiri in privinta Canadei, iar o parte din spiritul revolutionar comun adolescentilor va fi indreptat impotriva tarii adoptive. In ce ma priveste, eu sunt nitel mai moderat in criticile mele poate si pentru ca venirea aici a fost decizia mea intr-o masura mai mare, in sensul ca la varsta de 16-17 ani ai mai multa libertate de a zice “nu” decat la 14 ani – totusi nu MULT mai multa.

Eu am aplicat acest principiu in relatii cu foarte mult succes. Cand comunic in mod intim cu o pretena, o las aproape intotdeauna sa se exprime on top, pen’ca orgasmul astfel obtinut, cu munca, este mai pretios si mai real. Si cand, la sfarsit, ea-mi sopteste sfielnica si oarecum rusinata la ureche “am terminat de n ori”, stiu ca n este o suma din orgasmele reale muncite de mine (x) + orgasmele reale muncite de ea (y) + orgasmele mimate ca sa ma simt eu bine (z). Mai stiu ca y > x dar sper ca nu y >> x si sper ca z –> 0.

In curand pe ecrane episodul II.

Sources / More info: HotNews, notcanada

zamo, interviu, interview, canada, viata in canada, adaptare in canada, teenage angst, rage against the machine, orgasm

Imigratia si societatea canadiana

2009-05-01T15:19:00.005-04:00

Continui discutia imigratiei in contextul canadian descriind si regurgitand cateva din luarile de pozitie ale ministrului imigratiei cat si cateva din particularitatile sociatatii si sistemului canadian.

Cateva date importante despre Canada si imigratia canadiana:

Unul din cinci canadieni (20%) nu s-a nascut in Canada. Canada este cea mai primitoare tara din lume, judecand dupa numarul de imigranti acceptati raportat la populatie.
In 2006, dupa StatsCan, cei care nu se nascusera in Canada erau din UK 9.4%, CN 7.5%, IN 7.2%, PH 4.9% and IT 4.8%
Imigratia recenta vine cu precadere din Asia. Pentru Toronto, in 2001 sursele sunt:
1 India 147,170 7% 2 United Kingdom 142,990 7% 3 Italy 138,990 7% 4 China, People's Republic of 136,140 7% 5 Hong Kong 110,740 5% 6 Philippines 103,170 5% 7 Jamaica 92,200 5% 8 Portugal 78,900 4% 9 Poland 70,500 3% 10 Sri Lanka 68,790 3%
In prezent, 20% din canadieni vorbesc o alta limba iar 11.9% vorbesc acasa o limba straina, comparativ cu 10.4% in 2005.
Desi s-a discutat recent reducerea imigratiei pe perioada recesiei, s-a decis ca aceasta sa se mentina la 250000 PRs pentru 2009. “Canada is facing a long-term labour shortage so the government is not going to turn off the immigration tap only to have to turn it back on later,” stated Minister Kenney. British Columbia and Alberta alone are going to need an additional 600,000 foreign workers over the next five years, he went on to say, as aging workers retire and their economies continue to expand.
Canada este de departe tara considerata de Natiunile Unite (UN) ca fiind cea mai “traibila” tara din lume (de 8 ori Number One).
6 din 10 Canadieni nascuti aici (60%+) nu pot trece examenul de cetatenie (Dominion Institute Survey) continand cateva intrebari simple despre istoria si geografia Canadei; imigrantii au un scor mult mai bun – numai 30% au picat.
Ca urmare a crizei din Liban din 2006, cand s-a descoperit ca unii dintre cei “salvati” din Liban, desi cetateni canadieni, n-au trait niciodata in Canada. Nu este clar cati “cetateni de convenienta” exista, dar din 15000 de oameni adusi in Canada la un cost de $94 de milioane, 7000 s-au intors inapoi in Liban dupa 1 luna, cand situatia s-a calmat. Ca urmare, ultima lege de imigrare a decis ca acei copii ai cetatenilor canadieni nascuti in strainatate care ar fi mostenit cetatenia de la parinti nu o vor mai primi automat.
Imigrantii recenti – veniti in ultimii 20 de ani – nu s-au descurcat la fel de bine economic ca predecesorii lor. Noii veniti par sa ramana in urma din ce in ce mai mult. Dupa Statistics Canada, un om ajuns inainte de 1970 se putea astepta sa ajunga sa castiga la fel de bine cu unul nascut aici dupa 10 ani. In 2000, cineva ajuns in Canada cu 10 ani mai devreme facea numai 80% din venitul celui nascut aici. In 2005, numai 63%.
In ciuda retoricii progresiste din legea multiculturalismului lui Trudeau, politica imigratiei canadiene a fost pragmatica si legata de performanta economica – tot Trudeau a introdus sistemul “punctelor”. Mai mult, pe vremea lui Trudeau (Liberal), in anii ‘70-80, Canada accepta 100000 de imigranti anual. Abia pe vremea lui Mulroney (Conservator) in ‘90 limita a fost ridicata la 250000.
In 2005, the Fraser Institute released a report by economist Herbert Grubel that showed immigrants who arrived in Canada during the 1990s cost taxpayers $18.3 billion in various types of welfare payments in 2002 alone. When asked about it, Joe Volpe, who was the Liberal immigration minister at the time, slammed the Fraser Institute as anti-immigrant. "There doesn't seem to be an immigrant that they've seen that they wouldn't want to send back," he said at the time.
Cea mai buna sursa de informatii referitoare la imigratia in Canada este sit-ul Guvernului Canadian, CIC (vezi in surse / more info). Poti de asemenea discuta cu un avocat sau consultant de imigrare, care iti poate face un rezumat al datelor oferite gratis de guvern pentru $100-500/h.

Noua imigratie sub Progressive-Conservatives

Recent, Jason Kenney (conservativ), ministrul federal al imigratiei a inceput o campanie de convingere si reforma a societatii canadiene si a ministerului sau. Campania sa vizeaza o diminuare a multiculturalismului si o subliniere a abilitatii de a vorbi limba engleza sau franceza, abilitate pe care el o considera esentiala in integrarea imigrantilor in societatea canadiana. Iata cateva date, idei si comentarii despre Kenney:

Multiculturalism: "Marvellous, established, irreversible." Just don't expect taxpayers to foot the bill for cultural festivals. "We don't need government grants for cultural communities to celebrate their customs."
diverting the focus of the multiculturalism department from anti-racism programming to what he calls community "bridge building."
"The best way to combat bigotry, racism or stereotypes is for people to get to know each other," he said. "I'm a little skeptical that sending people to sterile sensitivity-training seminars is going to address those who harbour racist sentiments."
current pet project is a pilot program in Toronto that matches Jewish-run businesses with Somali teens for internship and mentoring. "Chances are that a young Somalian refugee has never met a Canadian Jew ... and chances are that most successful Jewish professionals in Toronto don't socialize very much with Somali refugees."
too many people become Canadian citizens without having basic competencies in either official language. That's why he's working to have Canadian immigration officials enforce existing rules on citizenship more consistently -- including failing people who don't pass a basic test. "They don't need to be able to write a PhD thesis, but they should be able to turn on the news and follow the debate in this country."
wants to avoid the types of ethnic enclaves that exist in some parts of western Europe. Not that he thinks it's currently a major problem, but "we cannot take for granted the relative success of Canada's model of pluralism." With 80 per cent of immigrants ending up in Canada's three biggest cities, it's natural newcomers would want to first settle in neighbourhoods populated by their cultural group. "I just want to be sure we're not locking people into those communities without a chance to move outside of them, to get jobs in the so-called mainstream."
It all sounds very reasonable -- "Integration does not mean assimilation. It's not about forcing people to cut themselves off from their religion, their faith, their customs. It means keeping those things, celebrating them, but not staying locked in a mini-version of one's country of origin" -- but it's the boldest shift an immigration minister has made in decades.
The general public may be of a similar mindset. When polled, Canadians overwhelmingly support immigration as a concept. But 60 per cent believe newcomers are "too slow" to adopt Canadian values. What those values are is not exactly clear. Learning English or French is one. Accepting gender equality and embracing tolerance are two more.

Pragmatism sau altruism?

Is it about altruism or pragmatism? Do we have a moral responsibility to welcome those looking for a better life? Or is it about finding people to do the jobs, both skilled and unskilled, that Canadians can't or won't do?

Ar trebui politica de imigratie sa fie bazata pe altruism sau pragmatism? Are Canada o responsabilitate morala sa-i primeasca pe cei ce cauta o viata mai buna? Sau politica de imigrare se refera la a-i gasi pe cei ce pot face muncile pe care canadienii nu pot sau nu vor sa le faca?

Prefer ca discutia sa aiba loc in comentarii.

Surse / More info: Can2009req, Mclns-Jason-Kenney, OttCit-Jason-Kenney, Weak-Identity, CIC

A Fair Country: John Ralston Saul: Books

Payback: Debt and the Shadow Side of Wealth: Margaret Atwood: Books

zamo,canada,cetatenie,citizenship,canadian,cetatenie dubla,dual citizenship,imigrare,emigrare,immigration,emigration

Cetatenia canadiana + dubla si imigrarea in Canada in 2009

2009-05-01T12:46:00.002-04:00

O recenta discutie de 55 minute pe TVO, televiziunea publica din Ontario, este un bun prilej de a considera ce-nsemna sa fii canadian si ce inseamna cetatenia dubla dual citizenship.

In general, eu nu sunt un mare fan al societatii canadiene. Consider ca multi dintre romanii care vor sa plece din tara catre Canada ar trai mult mai bine acolo daca si-ar folosi entuziasmul si dorinta de schimbare pentru a schimba ceva in Ro. Ii voi ajuta pe cei care vor sa vina, daca asta este decizia lor (mess log), dar opinia mea sincera este ca nu Canada te va face om, daca nu esti deja. Eu am ajuns aici cand eram pusti si nu prea am avut de ales – am fost chiar profund dezamagit de Canada (I, II, III). In plus, dupa cum am scris in repetate randuri, exista o gramada de imigranti care n-o duc tocmai bine (Caraman, NYC).

Ambele dezbateri dureaza cam o ora, dar – zic eu – merita urmarite. Am facut un rezumat in limba romana dedesubt.


Tuesday, April 28 2009 8:00 PM (CanCitTVO)	Thursday, April 23 2009 8:00 PM (2xCitTVO)
Sharryn Aiken is an assistant professor in the Faculty of Law at Queen's U and is a past president of the Canadian Council for Refugees. Natalie Brender is author of Our Home and Native Lands: Canadian Citizenship in a Globalized Age. Marc Chalifoux is executive director of The Dominion Institute. Avvy Go is director of Metro T.O. Chinese and SE Asian Legal Clinic. Mahfooz Kanwar is a professor of sociology at Mount Royal College. Daniel Stoffman, author of Who Gets In: What's Wrong with Canada's Immigration Program & How To Fix it.	Martin Collacott is a senior fellow at the Fraser Institute. Rudyard Griffiths is co-founder of the Dominion Institute, and the author of Who We Are: A Citizen's Manifesto. Ravi Jain is a partner with Green and Spiegel, and is a certified specialist in citizenship and immigration law by the Law Society of Upper Canada. Audrey Macklin is an associate professor in the Faculty of Law at the University of Toronto. Michele Wucker is executive director of the World Policy Institute.
In prima parte a dezbaterii este discutata necesitatea fluentei intr-una din limbile oficiale pornind de la o declaratie a ministrului imigratiei (mai multe despre el in partea a II-a). Avvy Go a copiat raspunsurile pentru testul de cetatenie dupa o prietena (she’s cool ). Mahfooz e suparat pe ghetto-uri si concentrari etnice. Kenney este citat cu o poveste cu o femeie aflata in Canada de 15 ani, cetateana de 12, care lucra in Surrey, BC, isi aducea un sot pe care-l sponsora dar nu putea sa discute cu ofitera de imigratie. Daniel Stoffman comenteaza ca problema este ca majoritatea imigrantilor vin din 2-3 zone geografice ceea ce rezulta in comunitati uriase, monolitice care nu pot fi integrate. Natalie vorbeste despre un alt citat din Kenney, care zice ca numai 25% din imigranti intra in programul LINK de cursuri gratuite de invatare a limbii engleze de catre imigranti dar ea considera ca asta se poate datora accesibilitatii acestora (orele cand sunt oferite etc). Participantii considera ca testul de cetatenie ar trebui sa contina mai multe “valori canadiene”. Avvy vorbeste despre rasism si xenofobie ca “valori canadiene” si necesitatea sinceritatii (chinezii n-aveau voie sa se marite cu femeile albe, evreii erau nedoriti, indienii masacrati), in timp ce Daniel considera ca “avem dreptul la eroi” si ca aceasta tara nu este multiculturala ci numai “diversa”. Ca exemple aduce anumite obiceiuri etnice (droguri, circumcizie feminina) care raman ilegale in Canada. Natalie considera ca sublinierea gender equality este heavy handed si inutila – nu e treaba guvernului sa reguleze relatiile interpersonale (bravo!). Sharryn puncteaza ca “egalitatea” nu este ceva ce imigrantii trebuie sa invete, din contra, majoritatea au asteptari mari in aceasta privinta. Marc considera ca pot exista alegiante multiple, atat catre Canada cat si catre etnie. Daniel observa ca in Quebec asta se intampla demult si ca guvernul federal ar trebui sa se inspire de la cel quebecos. Natalie considera ca testul este OK asa cum este, Avvy crede ca ar trebui subliniata istoria noastra cu aboriginalii, iar Daniel zice ca peste tot pamantul a fost furat de la altii care erau deja acolo, si mai mult, drepturile femeilor trebuiesc subliniate pentru cei care vin din tari unde aceste drepturi nu exista; Mahfooz, care este musulman, pontifica pentru cei din comunitatea sa care nu sunt de acord. In ultimele 10 minute, Steve discuta Canada: cultural mosaic vs melting pot (modelul US). Sharryn considera ca nu este mare diferenta intre US si Canada – ambele sunt un mosaic. Nici Natalie nu considera ca asimilarea este OK daca este interpretata ca fiind adoptarea valorilor liberal-democratice. Avvy vorbeste despre o integrare culturala, sociala, politica si economica ce trebuie sa aiba loc inainte ca aceste valori sa poata fi adoptate. Marc subliniaza ca acest cel mai mic numitor comun, limba, este numai primul pas, iar Daniel citeaza un studiu sociologic de la U of T care demonstreaza ca absorbtia imigrantilor in Canada este foarte asemanatoare cu cea din USA, diferenta fiind ca americanii ar fi mult mai toleranti la cultura strainilor. Sharryn considera ca multiculturalismul nostru este de fatada si-ar trebui sa mearga mai departe, iar Natalie pare de acord. Daniel considera c-ar trebui ca ministerul sa se numeasca al Integrarii iar Marc considera ca ar trebui sa-l aplaudam pe Kenney.	Pentru inceput, se discuta cum poti ajunge cetatean aici si-n alte parti. Cetatenia dubla a fost introdusa in 1977, si tot atunci s-au acceptat alegiante multiple. Mai mult, sunt aproape 3 milioane de canadieni care au cetatenii (si alegiante) duble. Rudyard zice ca este dificil de produs un numar exact, intrucat legea s-a schimbat pe 17 Aprilie si copiii nascuti in alte tari nu capata automat cetatenia canadiana. Michele spune ca incepand din anii ‘90, foarte multe tari, in special in America de Sud au inceput sa accepte cetatenie dubla intrucat vor sa pastreze o legatura cu cei care pleaca, in dorinta de a-i aduce, eventual, inapoi. Ravi considera ca posibilitatea cetateniei duble este tocmai ce face Canada atat de atractiva, in timp ce Martin considera ca cetatenia dubla poate fi ceva rau, intrucat a fost folosita de Mussolini si Mexic pentru a influenta votul in alte tari. Rudyard considera ca “cetatenia noastra nu este suficient de sticky” si ca de aceea multi pleaca rapid, imediat ce primesc cetatenia. Audrey vede o problema de integrare economica – cetatenii pleaca pentru ca nu-si gasesc de lucru si pentru ca nu le sunt recunoscute calificarile si nu din pricina legilor de imigrare. Martin este de acord, dar trage un semnal de alarma in privinta multor cetateni care traiesc si platesc taxe in afara, dar planuie sa se pensioneze in Canada. Michele descrie exemplul Irlandei care da dreptul unei a doua cetatenii numai celor care au stat o vreme acolo si al Indiei, care nu acorda dreptul de vot, dar ofera dreptul de a intra si iesi din tara oricand. Audrey observa ca un cetatean dual poate trai intr-o singura tara intr-un anumit moment, deci “cetatean de convenienta” este o insulta gratuita. Martin si Rudyard sunt suparati pe cei care sunt cetateni, traiesc in afara si nu platesc taxe. Martin mai spune ca nu-i plac turistii care vin aici ca sa faca un copil si apoi sa ramana, in timp ce Ravi observa ca un astfel de copil ar trebui sa-si sponsorizeze parintii si sa aiba un venit limita, ceea ce n-ar putea face pana cand ajunge la 20+ de ani. Michele, Audrey si Ravi amintesc de exemplele ziaristei iraniene si al altor cetateni sirieni si somalezi care au fost acuzati de tradare a tarilor natale tocmai pentru ca au pastrat cetatenia acelor tari. Martin este de acord, si precizeaza ca guvernul canadian nu poate ajuta cetateni canadieni in tari ostile a caror cetatenie acestia au pastrat-o. Rudyard merge mai departe cu un exemplul unor cetateni canadieni care sunt alesi si ocupa roluri in guvernul sau legislativul unor tari straine cum ar fi India. Rudyard observa ca avem una dintre cele mai ravnite si totodata simple cetatenii. Audrey observa ca guvernul a luat o masura gresita si idiosincratica, in timp ce Martin spune ca Auditor General a sugerat asta si ca dual citizenship e ok, dar nu si dual allegiance. Mai mult Tamil-ii imping guvernul canadian sa se imiplice in razboiul din tara lor de bastina. Michele zice ca asta se-ntampla si cu cubanezii si albanezii din USA dar si oameni care-si ajuta tara de bastina la ananghie (tsunami, cutremur) si nu e un zero-sum game – nu este o problema asa mare. Steve introduce o metafora familiala: nu poti fi credincios decat unei singure sotii, dar iti poti iubi doi copii. Rudyard spune ca ambii copii vor fi canadieni. Audrey spune ca oamenii isi vor aduce problemele de acasa indiferent daca exista sau nu dual citizenship. Alte exemple includ Rudyard, care va renunta la UK cit, Ravi (US) al carui fiu si-ar pierde cetatenia americana daca ar servi armata canadiana si chiar Michelle Jean, Governor General care are si ea cetatenie duala. Stephane Dion (FR) vede in frica de cetatenie duala este o frica de globalizare si xenofobie. John Turner, fost prim-ministru avea UK de asemenea. Audrey modereaza opiniile oarecum extremiste ale lui Marc. Michele crede ca americanii n-ar accepta niciodata un presedinte cu cetatenie duala (echivalentul lui JT), dar Ravi nu-i de acord si citeaza exemplul lui Arnold. Martin isi reconstruieste punctul demolat de Audrey, iar ea il intreaba daca are aceeasi opinie despre Jewish Congress ca si despre Tamil Tigers si el e de acord :)

Cu sau fara cetatenie duala, Canada ramane in continuare insa un rai al “insuratorii fraudulente” (marriage-fraud). In partea a II-a, discut mai pe larg Imigratia si Societatea canadiana.

Surse / More info: CanCitTVO, StatsCan, 2XCitTVO, marriage-fraud

Who We Are: Rudyard Griffiths: Books

ISBN: 1553651243
ISBN-13: 9781553651246

Who Gets In: What's wrong with Canada's immigration program - and how to fix it: Daniel Stoffman: Books

ISBN: 1551990954
ISBN-13: 9781551990958

Shakedown: How Our Government is Undermining Democracy in the Name of Human Rights: Ezra Levant: Books

ISBN: 0771046189
ISBN-13: 9780771046186

zamo,canada,cetatenie,citizenship,canadian,cetatenie dubla,dual citizenship,imigrare,emigrare,immigration,emigration

Romani deportati din SUA dupa 15 ani din pricina avocatilor

2009-03-28T15:02:00.004-04:00

Am aflat recent despre o familie de romani deportati din USA dupa ce timp de 15 ani au trait in State cu casa, serviciu, catel, taxe platite si $15000 aruncati pe avocati. Povestea cuplului in varsta din New York este feerica in comparatie.

Tiberiu Caraiman are 45 de ani si traieste de 15 ani in State fara acte in regula. A avut 4 avocati care l-au secat de bani dar n-au facut nimic pentru el. In nestiinta de cauza, omul s-a-nsurat, are un copil de 9 ani, Gabriel, care mergea la scoala, lucra atat el cat si sotia, aveau casa, catel, tot tacamul.

Sotia sa Gina de 44 de ani este cetatean american. Cand s-au insurat n-au stiut ca Tiberiu a fusese deja deportat in acte, el vorbind prost engleza la vremea aceea.

Au un nou avocat, Gabriel Triculescu, dar e putin probabil ca el va reusi blocarea deportarii catre Romania care va avea loc Luni. Biletele au fost deja cumparate.

In Ianuarie, agentii serviciului de naturalizare i-au facut o vizita acasa, l-au intrebat daca masina din fata casei este a lui, el i-a poftit in casa si apoi ei l-au arestat cu catuse si lanturi si l-au tinut o luna in arest, pana cand Gina a strans $10000. Apoi, intr-o scrisoare datata 18 Martie, i s-a dat ordin sa se prezinte Luni la 4 p.m. pe Aeroportul International din Detroit. Nu va avea voie sa se reintoarca in US pentru 10 ani.

Zice Tiberiu despre USA:

Prea multa birocratie. Dar totusi, o tara faina.

Surse / More info: mlive

zamo,emigrare,deportare,deportation,immigration,emigration,USA,America,Amerika,SUA,US,birocratie,bureaucracy,red tape,law,lawyers,enforcement,green card,landed,immigrant

Romanian family deported

Canada si lopatirea

2009-02-13T13:02:00.001-05:00

O poveste des primita prin email se refera la munca patriotica de dezapezire pe care toti cei cu casa sau business stradal trebuie s-o depuna cand ninge. Ceea ce, in Canada, se-ntampla destul de des.

Munca la lopata nu se compara cu sexul in zapada, focul de artificii in ninsoare si de obicei are putine in comun cu zapada galbena sau Zappa. Dar e un bun exercitiu fizic, si pentru unii, durere iar pentru altii, prilej de haz:

Diary of a Demented Snow Shoveler

*December 8 6:00 PM*

It started to snow. The first snow of the season and the wife and I took our cocktails and sat for hours by the window watching the huge soft flakes drift down from heaven. It looked like a Grandma Moses print. So romantic we felt like newlyweds again. I love snow!

*December 9*

We woke to a beautiful blanket of crystal white snow covering every inch of the landscape. What a fantastic sight! Can there be a more lovely place in the whole world? Moving here was the best idea I've ever had!
Shoveled for the first time in years and felt like a boy again. I did both our driveway and the sidewalks. This afternoon the snowplow came along and covered up the sidewalks and closed in the driveway, so I got to shovel again. What a perfect life!

*December 12*

The sun has melted all our lovely snow. Such a disappointment! My neighbor tells me not to worry- we'll definitely have a white Christmas. No snow on Christmas would be awful! Bob says we'll have so much snow by the end of winter, that I'll never want to see snow again. I don't think that's possible. Bob is such a nice man, I'm glad he's our neighbor.

*December 14*

Snow, lovely snow! 8 inches last night. The temperature dropped to -20. The cold makes everything sparkle so. The wind took my breath away, but I warmed up by shoveling the driveway and sidewalks. This is the life! The snowplow came back this afternoon and buried everything again. I didn't realize I would have to do quite this much shoveling, but I'll certainly get back in shape this way. I wish I wouldn't huff and puff so.

*December 15*

20 inches forecast. Sold my van and bought a 4x4 Blazer. Bought snow tires for the wife's car and 2 extra shovels. Stocked the freezer. The wife wants a wood stove in case the electricity goes out. I think that's silly. We aren't in Alaska, after all.

*December 16*

Ice storm this morning. Fell on my ass on the ice in the driveway putting down salt. Hurt like hell. The wife laughed for an hour, which I think was very cruel.

*December 17*

Still way below freezing. Roads are too icy to go anywhere. Electricity was off for 5 hours. I had to pile the blankets on to stay warm. Nothing to do but stare at the wife and try not to irritate her. Guess I should've bought a wood stove, but won't admit it to her. God I hate it when she's right. I can't believe I'm freezing to death in my own livingroom.

*December 20*

Electricity is back on, but had another 14 inches of the damn stuff last night. More shoveling! Took all day. The damn snowplow came by twice. Tried to find a neighbor kid to shovel, but they said they're too busy playing hockey. I think they're lying. Called the only hardware store around to see about buying a snow blower and they're out. Might have another shipment in March. I think they're lying. Bob says I have to shovel or the city will have it done and bill me. I think he's lying.

*December 22*

Bob was right about a white Christmas because 13 more inches of the white shit fell today, and it's so cold, it probably won't melt till August. Took me 45 minutes to get all dressed up to go out to shovel and then I had to pee. By the time I got undressed, peed and dressed again. I was too tired to shovel. Tried to hire Bob who has a plow on his truck for the rest of the winter, but he says he's too busy. I think the asshole is lying.

*December 23*

Only 2 inches of snow today. And it warmed up to 0. The wife wanted me to decorate the front of the house this morning. What is she, nuts?!! Why didn't she tell me to do that a month ago? She says she did but I think she's lying.

*December 24*

6 inches - Snow packed so hard by snowplow, I broke the shovel. Thought I was having a heart attack. If I ever catch the son of a bitch who drives that snow plow, I'll drag him through the snow by his balls and beat him to death with my broken shovel. I know he hides around the corner and waits for me to finish shoveling and then he comes down the street at a 100 miles an hour and throws snow all over where I've just been! Tonight the wife wanted me to sing Christmas carols with her and open our presents, but I was too busy watching for the damn snowplow.

*December 25*

Merry Christmas! 20 more inches of the damn slop tonight - Snowed in. The idea of shoveling makes my blood boil. God, I hate the snow!
Then the snowplow driver came by asking for a donation and I hit him over the head with my shovel. The wife says I have a bad attitude. I think she's a fricking i***t. If I have to watch 'It's A Wonderful Life' one more time, I'm going to stuff her into the microwave.

*December 26*

Still snowed in. Why the hell did I ever move here? It was all HER idea. She's really getting on my nerves.

*December 27*

Temperature dropped to -30 and the pipes froze; plumber came after 14 hours of waiting for him, he only charged me $1,400 to replace all my pipes.

*December 28*

Warmed up to above -20. Still snowed in. The BITCH is driving me crazy!!

*December 29*

10 more inches. Bob says I have to shovel the roof or it could cave in. That's the silliest thing I ever heard. How dumb does he think I am?

*December 30*

Roof caved in. I beat up the snow plow driver, and now he is suing me for a million dollars, not only for the beating I gave him, but also for trying to shove the broken snow shovel up his ass. The wife went home to her mother. Nine more inches predicted.

*December 31*

I set fire to what's left of the house. No more shoveling.

*January 8*

Feel so good. I just love those little white pills they keep giving me. Why am I tied to the bed?

Un episod adevarat din jurnalul unui emigrant roman in Canada

12. Aug. : -Ne-am cumparat o casa noua in Canada. Sunt foarte emotionat. : Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia astept sa ii vad acoperiti de zapada.

14. Oct.: -Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele au primit toate acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie. M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in paradis. Iubesc Canada.

11. Nov. : -Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos. Sper ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.

2. Dec. : -Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat). Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii. Tara deosebita! Iubesc Canada!

12. Dec. : -Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat intrarea in curte. Aici e splendid.

19. Dec. : -Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru. Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada (lopatarie). Din nou masina aia blestemata.

22.Dec. : -Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La naiba.

25. Dec. : -Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca il prind pe obsedatul ala cu masina il omor. Fu.. le …… ca nu arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.

27. Dec. : -Azi noapte iarasi zapada. Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, auto este blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.

28. Dec. : -Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm. Daca se continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa ii dau in cap cu lopata.

4. Jan. : -Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?

3. Mai : -Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa topeasca zapada si tot degeaba.

10. Mai : -Ma mut inapoi in Romania. Nu imi pot imagina cum cineva normal poate trai in Canada asta!!!!!!!

File de jurnal: Canada II (intoarcerea)

Un episod adevarat din jurnalul unui emigrant roman in Canada, intors in tara:

8 Decembrie 2000 Aterizez pe frumosul Otopeni. Nici nu ies bine ca sunt inconjurat de co-nationali romi-romani care imi smulg bagajele din mana: “Lasa-ma boiarule sa te ajut la masina”. Vai ce primitoare tara! Imi dau lacrimile! Nu am lei asa ca le dau dolari. Cu siguranta privatizarea in Romania e pe cale buna.

15 Decembrie 2000 Nici urma de zapada! Cald si bine! Umblu in canadiana (sic) subtire! Ca iubitor de animale, aici e pentru mine: un grup de 10 caini ma inconjoara de fiecare data cand ies din bloc si ma conduc spre tramvai (adevarul e ca ma cam fugaresc). Nu mai duc viata sedentara din Canada cand ma urcam imediat in masina din garajul subteran al blocului. Ce era sa fac! Tentatia era mare caci benzina era mult mai ieftina! Sunt fericit ca m-am intors! Cel mai bun pas facut in viata! Imi caut un apartament!

31 Decembrie 2000 Aproape am uitat cum arata zapada! Ce frumos e! Maine e Anul Nou! Am facut aceleasi aprovizionari ca in Canada dar m-a costat dublu! Ce bine ca am strans destui bani in Canada!!! Inca mai stau cu restul familiei intr-un apartament de 2 camere. In Canada I se spunea “one bedroom apartment” dar aici nu avem incotro si folosim si sufrageria ca dormitor! E sublim! Cu totii ne simtim asa aproape unii de altii (si la propriu si la figurat)!

3 Ianuarie 2001 Gata! E cazul sa-mi caut de lucru. Bine ca e soare afara si chiar stam cu geamu-rile deschise caci termostatul termocentralei si-a pus in gand sa ne usuce ca pe mumii! Aici nu-ti poti regla caldura dupa voie. Ce dor imi era de transportul in comun! Aproape uitasem de mirosurile imbietoare! Noroc cu cainii caci am prins si eu tramvaiul! Noroc ca l-am prins si am scapat de caini dar ghinion ca m-am urcat caci am fost jefuit in aglomeratie. Parca era mai bine cu masina!

9 Ianuarie 2001 Mi-am gasit un servici cu 400$. Pe langa media de 150$, sunt meserias! Nu gasesc nimic de inchiriat. Chiriile sunt scumpe, mancarea e scumpa, telefonul ma usuca iar benzina tocmai s-a scumpit! Dar ce-mi pasa mie caci oricum nu mai am masina! De doua zile nu mai avem nici apa calda nici rece. Cica e seceta! Mai bine ningea cand trebuia sau se luau masuri cand s-a anuntat seceta!

3 Februarie 2001 Mi-am luat masina si sunt fericit! A trebuit sa caut in dictionar cuvantul “spaga” si l-am gasit ca slang. Inseamna tip or gratuity cu diferenta ca aici nu poti obtine nimic fara asa ceva. Cred ca toate spagile la un loc fac cat ? din masina. Nu mai mentionez lupta pentru inregistrarea masinii si nenumaratele birouri la care a trebuit sa ma duc cu tramvaiul. Nu a fost o idee buna cu masina caci benzina iar s-a scumpit. Parca si in Canada fluctua pretul dar si in jos nu numai in sus!

10 Martie 2001 Azi a plouat in sfarsit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la masina din cauza strazilor. Apa acopera gaurile si nu ai cum sa le colesti. Nu exista canalizare! Ba da, caci am vazut o tanti luand apa dintr-o balta cu cana si o punea intr-o galeata! Asta da privatizare! Cam ineficienta, e adevarat, dar sa mai zica Vestul ca nu avem initiative! Am calcat intr-o groapa si cred ca mi-am rupt glezna. M-am urcat in masina si, pentru ca nu e automata am apasat pe ambreiaj cu umbrela. M-am indreptat spre Urgenta urmarind o Salvare care, la un moment dat si-a deschis usile si a dat drumul la un om sa cada pe strada. Nimeni nu a bagat de seama. Am ajuns la urgenta de unde a trebuit sa fug la farmacie sa-mi cumpar radiografii, bandaje si un sac de ghips. A inceput sa arate cam lugubru pe aici.

9 Aprilie 2001 Inca nu pot merge la servici din cauza gleznei asa ca imi voi deschide un business de acasa! Nu se poate caci imi trebuie prea multe hartii care se obtin de la 5 birouri localizate in 5 cartiere diferite. Nu am cum sa o fac prin internet ca in Canada! Da noroc ca am masina! Stiam eu ca nu am luat-o de pomana!

10 Aprilie 2001 Ma uit pe geam la masina mea din fata blocului si observ ca arata cam ciudat. Cobor si constat ca era schioapa de o roata si oarba de oglinzile retrovizoare si violata la portbagaj. Chem militia (pardon, politia) si ii astept in statia de tramvai caci nu aveau benzina pentru masinile lor Renault recent achizitionate. Voi vinde masina!

1 Mai 2001 Cald afara iar in casa si mai cald. Acum nici nu pot deschide geamurile caci la coltul blocului e un caine mort intrat in putrefactie de aproape o saptamana care miroase rau si nimeni nu il ia. In schimb, masina mi-a disparut aproape complet. Numai caroseria mai sta marturie a ceea ce a fost odata “masina mea”. Daca stiam, bagam cainele putrezit in ea si poate disparea si el! Trebuie sa fi venit Primavara in Canada! Maine imi iau bilet.

2 Mai 2001 Am incercat sa-mi iau bilet dar cel mai curand e pe 15 Iunie 2001. Doamne, cati Romani pleaca! Ii inteleg.

13 Iunie 2001 Imi dau seama ca ACASA e acum Canada unde e zapada cand trebuie sa fie zapada, unde e soare cand trebuie sa fie soare, unde imi pot lasa masina deschisa si cu cheile in ea pe strada, unde caini gasesti doar de cumparat sau pe gratis de la magazine, unde nu sunt injurat pe strada, unde nu sunt gropi sa-mi rup picioarele, unde imi pot controla temperatura in casa, unde am aer conditionat, unde vanzatoarele au placerea de a ma servi si nu obligatia de a imi face un serviciu, unde soarele se reflecta in geamurile zgarie-norilor si nu in gunoaiele de pe strada, unde “spaga” nu exista decat printre grupurile de emranti care vor sa transforme Canada in Romania, China, Uganda, unde lumea iti spune “Yes, please”, “No, please” si “Excuse me” in loc de “Da nu vezi, de ce mai intrebi?”, “Nu ba!” si “Uita-te ba pe unde mergi bai ochelaristule”, unde in caz de urgenta sosesc politia (in masini), pompierii si salvarea in acelasi timp. Poate nici Canada nu e perfecta dar macar acolo mai sunt inca oameni care lupta pentru acest lucru.

1 Decembrie 2001 E clar ca toate greselile se platesc! Nu am realizat ca am depasit cele 6 luni cat aveam dreptul sa stau in afara Canadei si prin urmare mi s-a refuzat intrarea.

Iata si jurnalul unui roman care spameaza cu prostii de pe Internet fara a-si mentiona sursele:

File de jurnal: Bucuresti

25 Iulie

Tocmai am gasit un material super despre Canada. Am ras cu lacrimi.
Le-am trimis-o tuturor prietenilor de pe Yahoo, Hotmail si Gmail. Sa vezi ce o sa ne mai amuzam. Hi hi hi

26 Iulie 8:30

Am postat-o si pe forumul de emigrare. Sunt convins ca o sa faca furori.
Nu ma pot abtine si mai citesc cateva randuri.
Si iar ma bufneste rasul.Este deliranta.

26 Iulie 10:00

Ma intorc pe forum si postez. Am uitat sa precizez ca nu-mi apartine.
Poate vede tipul care a scris-o si ma da in judecata pentru drepturi de autor. Si iar rad Hi hi hi.
Acum incep sa ma intreb : O fi adevarat? Eu cred ca da.
Astept comentariile.

27 Iulie

Niciun mesaj de la prieteni.E ciudat.Imi verific inca o data setarile de Internet. Hmm...
Incerc sa trimit un mesaj. Mi se intoarce inapoi. Respins. Zice ceva de mail recipient being rejected. Cred ca am luat un virus. Lasa ca il chem pe Marcel el le are cu calculatoarele.
Intru pe forum. Slaba miscare. Vad ca l-au citit multi dar nimeni nu rade
Mai sa fie...
Auzi cica e veche poanta.

28 Iulie

Email ul tot nu merge. Marcel zice ca mesajul cu povestea pe care l-am trimis celor 500 de prieteni a fost etichetat drept spam si acum sunt pe nu stiu ce lista neagra.

29 Iulie

Primesc instiintari de la Google, Hotmail si Yahoo anuntandu-ma ca imi vor anula contul datorita spam-ului. Ce naiba vor astia de la viata mea !!
Deja m-am suparat

30 Iulie
Mergem in vizita pe la niste prieteni.Citesc povestea bunicii amicului meu
care are 96 de ani. Batrana imi spune ca i se pare cunoscuta. Ceva asemanator a citit intr-o revista de umor de prin anii '30.
Doamne unde am trait de eu sunt singurul care n-o stie.

1 August

Tot nimic pe forum
Dau o cautare. Surpiza. Acelasi mesaj a fost postat de 224 de ori
Ca sa vezi. Ma simt deja penibil

Dau o cautare pe Google.Imi returneaza 3.546.228 rezultate.Wow!!
Sunt fara grai.Cum .... Cum .... De ce...

2 August

Internetul mi-a fost taiat.Fara instiintare.
Sun la firma.Mi se spune ca din cauza spamului

Ce de rahat sunt astia.
Sunt hotarat sa emigrez cat mai repede.La naiba cu toti.

Trebuie sa-mi fac alt abonament la Internet si alt cont de email
Sa nu uit sa schimb adresa de pe forum
O sa dau o cautare inainte sa postez alte istorioare

Surse: moca_catalin @ rt

zamo,snowjob,snow job,snow,zapada,zapezire,dezapezire,deszapezire,lopata,lopatire,romani,spam,spamare,spamat,plagiat

Have a nice week!

2009-02-09T12:06:00.003-05:00

Sunt un pic mai fericit azi decat de obicei. In primul rand, e-o zi cu soare. In al doilea, primavara este in aer, o simti. Si-n al treilea, stiu exact cum voi ~~sponsora~~ ajuta ToRo Film Festival: voi da niste bilete gratis!!!

Inainte de a da bilete gratis, va trebui, desigur, sa contactez organizatorii. Va trebui sa fac asta rapid, intrucat acest festival al filmului romanesc incepe in cateva zile! Pan-atunci, iata cateva video clipuri sa te inspire la o saptamana mai placuta:

Este nevoie sa pun si-un astfel de articol, cu atat mai mult cu cat in ultima vreme am scris o gramada de articole negative: despre pedofilie, despre cat de nasol e-n Canada, s.a.m.d.

Si totusi, viata in Canada nu-i chiar asa de ingrozitoare. Tot ce incerc eu sa spun este ca exista motive valide sa emigrezi, dar acestea nu sunt motivele care-i imping pe majoritatea romanilor sa emigreze. Vorba lu’ Cartarescu:

Dacă trăieşti numai în România, e posibil să nu-ţi dai seama că e ceva în neregulă cu lumea din jur. Ai culoarea mediului şi te mişti odată cu el. Eşti una cu toţi ceilalţi. Dar dacă te întorci, după o vreme indelungată în ţară, e cu neputinţa să nu fii izbit de cât de anormală e umanitatea de aici. De cât de chinuiţi sunt oamenii şi de cât de răi devin din cauza asta.

Nu se poate să nu fii uluit de faptul, de pildă, că una dintre cele mai răspândite strategii de supravieţuire e mitocănia agresivă. În orice ţară civilizată oamenii încearcă să-şi menajeze nervii cât se poate de mult. Sunt prevenitori unii faţă de alţii în forme duse aproape până la caricatură. Şi-au dezvoltat zâmbete sociale şi ritualuri de contact care să elimine, practic, posibilitatea oricăror conflicte. Când cineva te contrazice, îi zâmbeşti şi spui: “We agree to disagree” (”am căzut de acord că nu suntem de acord”). Când cineva te calcă pe picior, te grăbeşti să-ţi ceri tu scuze. O ipocrizie blândă şi surâzătoare te întâmpină peste tot, ca un balsam care alină toate rănile şi satisface toate susceptibilităţile. Această ipocrizie poartă numele de politeţe şi e esenţială pentru fluidizarea substanţei sociale.

Românul nu este aşa pentru că nu poate fi, obiectiv, aşa. Pentru că la noi, dacă eşti bun, eşti călcat în picioare.

Iata de ce am adaugat cu aceeasi ipocrizie blanda si surazatoare clipurile de mai sus. Toate-s mai mult sau mai putin vesele si pozitive, chiar daca primul este cu calcat in picioare.

O saptamana placuta!

Playlist: ythanw

zamo,urari,videos,youtube,iutub,video,canada,politete,cartarescu

roman despre america II: Telefonia

2009-01-30T10:45:00.005-05:00

Continui “analiza fugara” a scrisorii googleman-ului catre popor. In acest fragment, omul cu pricina si eu la randul meu ne uitam la telefonia din America de Nord.

Iata ce zice el:

Hai sa va povestesc cum functioneaza telefonia mobila aici. Pai in primul si in primul rand: platesti si ce dai si ce primesti. Prima oara cand mi-a zis asta la dealer, am ras, am crezut ca glumeste. Dar si ea a zambit ironic si a zis ca da, noi europenii si asiaticii avem altfel sistemul. Deci, daca suni, platesti, daca esti sunat si raspunzi, platesti. Daca trimiti mesaj, platesti, daca primesti mesaj (si nu prea ai cum sa refuzi), guess what? Iar platesti. Si da, trist, dar nu glumesc.
Dar cea mai tare faza a telefoniei mobile americane: in timp ce suni (adica telefonul suna) si alalalt inca nu a raspuns... Guess what? Deja PLATESTI :)) Ca cica e air time sau nu mai stiu ce. Ihi. Deci cand vb cu D...., platesc ca vb cu D...., si ea plateste ca a raspuns, deci ajung sa platesc de doua ori ca vb cu ea. :)) Cum toti fac asa, si mai mult, li se pare chiar normal... tac si inghit.

Am remarcat ca, intr-adevar, noii veniti au probleme in a-ntelege cum functioneaza treaba asta. Chiar daca inteleg ca platesc, tot nu-nteleg cand, cum si de ce, si continua sa aiba surprize. Incerc sa explic ce se-ntampla cu cele 3 “telefonii”: fixa, mobila si VOIP. Asta-i povestea lunga ce-mi va permite sa spun oricui “pe scurt, vei plati de te spargi; daca vrei sa stii tot, citeste aici”.

1. fixa

In America de Nord, telefonia fixa a fost cu mult mai avansata decat cea europeana, atat ca adoptie in randul maselor, cat si ca pret. Pentru un abonament lunar de $10-20 / luna, puteai vorbi nelimitat, cu o calitate exceptionala; numarul de telefon era activat in 24 de ore de la comanda. Practic, toata lumea avea telefon si-l folosea din plin. Companiile de telefon Bell erau in general monopoluri si nu li se permitea sa aiba profit pentru convorbirile din interiorul tarii; in schimb, convorbirile internationale erau scumpe. Incepand de prin anii ‘70, cativa hacker-i s-au prins ca emitand un sunet de 2600 Hz pot obtine controlul centralei. Descoperirea a fost folosita de cracker-i care in scurt timp au adoptat numele de phracker-i. A aparut un newsgroup, alt.2600 centrat in jurul lor, si un magazin, phrack.com. Companiile de telefoane au pierdut milioane de dolari anual din pricina acestor activitati. Sistemele de telefonie erau foarte simple si protejate de securitate minima, care functiona numai datorita cunostintelor tehnice reduse ale populatiei si faptului ca diseminarea acestor informatii se facea cu greu (Internetul nici nu aparuse pe vremea aia). Majoritatea celor care se jucau cu centralele telefonice o faceau pentru distractie, dar unii au reusit sa supere rau corporatiile in cauza, cum ar fi Kevin Mitnick.
Un numar de telefon in USA si Canada este impartit in cateva unitati distincte:
+ 1 (1) 321 282 6373 <=> IDD CC NDD AC XC umplutura
+ 40 (0) 72 xxx xxx

International Direct Dialing (IDD) prefix este 00 in Europa si 011 in America de Nord. Cu alte cuvinte, daca eu din America de Nord vreau sa sun un numar din Europa care mi s-a dat cu +4072xxxxxx, voi substitui 011 pentru +. Daca din Europa sun in America de Nord un numar care mi s-a dat ca fiind + 1 321 282 6373, voi forma 0013212826373. In Asia, Australia si-n America de Sud (in special Venezuela, unde-i o nebunie totala) se folosesc alte prefixe. De-aia e bine sa bagi in memoria molecularului numerele cu +, pentru ca in cazul ca treci oceanul, substitutia sa se faca automat de catre centrala si sa nu trebuiasca sa modifici tu numerele.
CC - Country Code este 1 pentru USA si Canada si 40 pentru Romania.
National Direct Dialing (NDD) se omite cand numarul este apelat din afara tarii. Cand numarul este apelat din interiorul tarii, se omite Country Code si se formeaza NDD. Daca sun 1-321 din Romania, voi forma 0013212826373 iar daca-l sun din America de Nord, voi suna 13212826373.
AC sau Area Code este codul specific unei anumite zone geografice mai mari. De pilda, in Toronto AC locale sunt 416, 647 si o parte din 905. Pana acum cativa ani, era suficient sa formezi ultimele 7 cifre ale numarului si sistemul stia ca este local in AC 416. Apoi s-a introdus AC 647 si s-a trecut la 10-digit dialing, iar acum pentru convorbiri locale formezi ultimele 10 cifre ale numarului, deci inclusiv area code. Unele numere din 905 sunt locale, altele long distance, in functie de XC-ul lor. Daca formezi un numar 905 care-i long distance, un mesaj inregistrat iti spune sa formezi 1 in fata (1 fiind NDD). Toate numerele pentru care trebuie sa formezi IDD, CC sau NDD sunt taxate suplimentar, in functie de planul pe care il ai cu compania ta de telefoane. Exista cateva AC-uri speciale: toll-free sunt 800, 888, 877, 866 (plateste compania respectiva), pay per call sunt 900 (acestea de obicei au o taxa mica), pay per minute sunt 967 (acestea sunt de obicei phone sex si costa mult pe minut), si-ar mai fi cateva speciale.
XC este exchange si este practic un numar de trei cifre dat centralei propriu zise. Fiecare arie geografica mica are cateva XC-uri. Asta inseamna ca toti vecinii tai vor avea numere de telefon asemanatoare, incepand cu numai cateva XC-uri. Poti deasemenea sa ghicesti din ce arie provine un numar de telefon dupa XC, cata vreme apartine Bell-ului (companiei de telefonie fixa). De exemplu, cateva numere din High Park din Toronto vor avea XC-uri 603, 604, 606, 395, 394. Daca te muti in High Park si vrei un numar de telefon nou va trebui sa alegi intre numerele disponibile din aceste XC-uri.
Umplutura poate fi orice, evident, in functie de ce se poate obtine. Este bine daca poti si stii cum s-alegi ceva care poate fi scris in litere usor de tinut minte. De pilda, +1-321-282-6376 poate fi scris si +1-323-AT-ANDRE.

2. mobila

Primul meu telefon mobil, prin anii ‘90, a fost un telefon analog Motorola. Nu era caramida aia vesela care se vede in filmele cu James Bond din ‘80 – era un pic mai mare decat telefonul pe care-l folosesc acum, dar spre deosebire de acesta, nu era anti-shock si water resistant, si ii lipseau FM radio, lanterna LED, termometru, etc. Tehnologia se chema AMPS (sau N-AMPS, dupa cum aveai sau nu semnal ). Opera la frecventa mica intrucat nu erau foarte multi oameni sa-l foloseasca si existau putine turnuri, care sa acopere o arie cat mai mare. AT&T si Rogers au trecut apoi la telefonia digitala pe sistem TDMA (time-division-multiple-access). In Europa, chinuita de companii de telefonie fixa tampite, s-a inventat si impus de catre guverne standardul GSM, bazat pe TDMA dar cu mai multe extensii. Europa a operat pe frecvente diferite oficial din motive militare, dar eu cred ca din motive de segmentare a pietei (doar nu din motive militare au DVD-urile region codes si TV-urile standarde diferite). Treptat, retelele TDMA din America de Nord au devenit GSM si-a mai aparut un standard, CDMA, pionierat de Qualcomm si licentiat Nortel. Desi superior tehnic, standardul acesta nu s-a bucurat de acelasi nivel de adoptie cu GSM. Companiile care l-au adoptat in Canada (Bell si Telus) se gandesc sa treaca si ele la GSM. In Romania, Zapp opereaza tot pe CDMA. Telefoanele GSM nu pot opera pe reteaua CDMA si invers. Unele telefoane GSM (triband sau quadband) pot opera pe ambele continente, dar ma-ndoiesc ca la fel se-ntampla cu CDMA. Pe scurt, recomand evitarea companiilor care inca functioneaza pe CDMA.
Intrucat telefonia fixa este mult mai ieftina si mai raspandita in America de Nord decat in Europa, cea mobila a fost adoptata mai tardiv si nu este la fel de dezvoltata. Preturile sunt deseori mai mari pentru servicii mai slabe. Unul din motivele pentru care companiile de telefonie mobila de aici supravietuiesc cu o oferta inferioara sunt imigrantii care s-au obisnuit cu telefon in buzunar si accepta orice preturi, neintelegand cum functioneaza sistemul. In Europa, operatorilor nationali li se dau mai multe arii de cod (072, 073, 074, etc), in timp ce in America de Nord compania de telefonie mobila nu are asa ceva. Vei primi un numar pe care-l poti ghici ca-i mobil numai dupa exchange – de pilda, numerele de telefon din AC 416 care incep cu 821, 822 si 823 apartin Fido Rogers (mai sunt, desigur, si altele). Asta inseamna ca pentru cel care initiaza apelul, costul este acelasi indiferent ce numar suna, atat timp cat este in acelasi AC. Eu nu am nevoie sa stiu daca un numar care incepe cu 416 este mobil sau fix, pentru ca a-l suna este inclus in abonamentul lunar pentru o linie fixa, si costa $0.50 sa-l sun de la un telefon public indiferent de durata apelului. Costul convorbirii telefonice mobile este suportat de cel cu telefonul mobil. Exista companii care ofera planuri cu taxa la secunda, free incoming calls si free incoming text messages, dar trebuie sa le cauti. De asemenea, este bine sa eviti sa cumperi un telefon dintr-un magazin specializat, intrucat ei nu vand telefoane, ci planuri. Tu cauti telefon, vezi unul care-ti place, ei ti-l dau “gratis” si te trezesti intr-un plan de cateva zeci de dolari pe luna pe care il poti sparge numai cu o penalizare de cateva sute de dolari. Este mult mai ieftin sa cumperi un telefon unlocked (de pe eBay, kijiji sau craigslist) si sa alegi un plan care-ti convine decat sa cumperi un telefon “gratis” dar cu un plan de 2-3 ani, care apoi poate creste in pret fara ca tu sa poti face nimic. Mai mult, daca vrei sa pleci in alt oras si sa anulezi planul, platesti penalizari de sute de dolari. Nu uita: cu majoritatea planurilor platesti si pentru outgoing, si pentru incoming calls iar unele companii te taxeaza la minut, nu la secunda (daca vorbesti 1 minut si 1 secunda platesti 2 minute).
In Canada, prima si singura companie GSM a fost Fido Microcell. Ei erau singurii care taxau la secunda, au fost primii care au oferit Internet (GPRS si EVDO) si au avut la un moment dat un plan de convorbiri nelimitate pentru $40/luna. Rogers, monopolul scarbavnic, i-a acaparat acum cativa ani, crescandu-le preturile si schimbandu-le identitatea corporata, transformandu-i intr-un mare rahat. Atat Competition Bureau cat si CRTC au autorizat magaria si in momentul de fata, Rogers are un monopol tehnic asupra sistemului GSM.

3 VOIP

Voice over IP este un mod de a folosi telefoane direct prin Internet. Skype de pilda ofera un plan de $2-3/luna convorbiri nelimitate in Canada si USA. Skype insa foloseste un protocol proppriu, inchis. Alte companii, precum GizmoProject iti permit sa folosesti SIP. Nu vreau sa intru in prea multe detalii, dar daca ai un telefon Nokia din seria N sau E, poti suna si primi telefoane prin WiFi, evitand sa folosesti minutele mult prea scumpe ale companiei de telefonie mobila, si pastrand neatinsa adictia pentru telefonul mobil. Poti suna pe oricine gratis in sistem, dar va trebui sa platesti o suma modica pentru a suna un numar de telefon real in afara sistemului.
Majoritatea celor care folosesc VOIP cumpara serviciile de la companii precum Primus, Vonage, Acanac, G3, etc. Aceste companii ofera si un SIP gateway, adica o bucatica de hard care se conecteaza la Internet si are 2 sau mai multe mufe de telefon fix. Altii folosesc un mix and match si eventual Asterisc/Trixbox/MCE, si-nvata ce-nseamna DID, DND, FXO, FSO, etc. Ratele internationale variaza, si exista metode de a le folosi automat pe cele mai mici cu un astfel de sistem, pentru economii insemnate intr-un sistem cu zeci sau sute de telefoane pe zi.
Desigur, exista si telefonie prin satelit, dar eu n-am avut nevoie de-asa ceva, asa ca nu prea ma intereseaza. In episodul urmator vorbim despre finante.

Sources / More info: flickr-telefoniste, flickr-mobil, flickr-voip, flickr-tel

zamo,USA,canada,america de nord,telefonie,voip,mobil,celular,molecular,skype,gizmoproject

Raspuns unui "roman despre IuEsavEi" I

2009-01-29T08:00:00.004-05:00

Am avut recent o discutie cu Mircea Popescu despre IuEsavEi, al carui blog l-am descoperit dupa ce mi-a lasat un comentariu. Si iata ca descopar prin Arhi scrisoarea unui roman angajat la Google catre cei ramasi in tara. O redau si-o comentez.

Inainte de a ataca scrisoarea, vreau sa discut atitudinea prevalenta a europenilor (si nu numai) fata de USA. Pe unde-am fost in Europa (si-am fost cam peste tot), am intalnit acelesi atitudine vis-a-vis de IuEsAvEi: or fi ei cei mai puternici, dar nu au istoria/cultura noastra. Acestea (Istoria si cultura) sunt un fel de premiu de consolare, decernat post-mortem popoarele sau natiilor muribunde. Si aceiasi oameni care profeseaza acest fals dispret sunt de asemenea cei mai mari consumatori de produse americane, incepand cu masinile americane, pe care nu le cumpara nimeni acasa, dar se gasesc cumparatori in Europa, si terminand cu muzica si filmele americane. In mod similar, americanii numesc Europa the old world dar in marketing-ul lor, adjectivul “european” este sinonim cu “stilat” sau “de calitate”. Europenii rad de “prostia” americana, dar mai putin de 1% pot gasi Wyoming pe o harta, sau stiu in ce an a fost data “Declaratia de Independenta”. De fapt, majoritatea europenilor habar n-au de propria lor cultura si istorie, dar nu le poti spune asa ceva, ca se supara si nu achita nota cand iti fac cinste.

Despre aceste standarde duble si Bush am mai scris intr-unul din primele mele articole in mai multe episoade.

In ce ma priveste, eu ii respect pentru ca au reusit cumva, acum cateva secole, sa porneasca primul sistem in care raportul traditional dintre individ si stat a fost intors in cap: individul este mai important decat statul. Pana si constitutia elvetiana (alta tara pe care-o iubesc) este bazata si se inspira din cea americana. Pentru asta, sunt gata sa le iert pana si ultimele doua mandate prezidentiale care, sincer sa fiu, n-au fost cele mai stralucite din istoria lor.

Iata de ce am intrat intr-o discutie cu Mircea Popescu pe Trilema – este USA natiune? Este dificil sa ajungem la o concluzie, dat fiind ca din start natiunea e definita pe baza de feeling. Mai mult, judecand dupa argumentele aduse (cum ar fi China, una dintre cele mai vechi culturi), istoria joaca un rol major in feeling-ul sau ca de altfel si in al meu. Eu insa pun mai mare pret pe individualism, sub semnul caruia s-a desfasurat cea mai mare parte a istoriei Americane, in timp ce el pare sa fie mai impresionat de durata mai mare a istoriei chineze.

Si-uite-asa ajungem la scrisoarea cu pricina. Gigel Chiajna ne spune ca scrisoarea a fost scrisa de un roman angajat Google la un an de la plecarea in USA.

Sal everybody si la multi ani!

Mailul asta are un kilometru... ba nu, o mila :)) Ca astia masoara in mile, uncii si alte prostii de pe vremea lui pazvante chioru :)) Deci risc sa va plictisesc cu parerile mele despre america :) Sorry if I do.

N-am prea scris... deloc despre marea si minunata, cea mai beton si ca lumea tara din lume... pentru ca nu prea stiam ce sa zic. La inceput a fost socul, si apoi frustrarea, apoi dezgustul, apoi am asteptat sa vad, poate ma insel... si acum mailul asta :))

Deci, la noi in america, unde totul este cald si bine si frumos...

Ehe as vrea eu. Ma tot gandesc ce sa va zic despre fundul asta de lume? Si cu ce sa incep? Ca sunt atat de multe...

Pai in primul rand sa incepem cu distractia americana: "FUN". Pai nu trecu mult, o zi doua, de cand am ajuns aici si tot aud reclame, in taxi, la radio, la tv, cu tot felul de chestii, toate ducand la aceeasi idee, idee pe care o desprind dintr-un mare si important ghid turistic despre/din San Francisco: "and... What can be more fun than shopping?"

Deci citind eu ghidul acesta si incercand sa gasesc ceva "fun" sau macar interesant de facut prin San Francisco... asta era top of the list. Doamne si ce m-am excitat la gandul de ore de cumparaturi in diverse magazine ale patratului uniunii (Union Square).

Da' oricum, radio si tv, si net nu contenesc sa iti aduca aminte ca "shopping is so fun". Hai sa zicem ca e reclama, acceptabil. Asta pana cand vezi americanii in actiune. Dupa cum zicea cineva (roman plecat in state, stabilit aici de 10 ani): americanii sunt ca lacustele.

Si asa e. Dupa promotiile de sarbatori magazinele au rafturi goale, mai nimic nu mai gasesti, ca a trecut valul de lacuste. Si cumparara frate tot, da tot. Am zis sa incerc si eu. In primul rand: magazinele sunt, sa zicem ... nici cat jumate dintr-un magazin mediu european? Dar, marimea nu conteaza nu?

Dar calitatea? Doamne daca nu m-am invartit de mi-au iesit ochii si mi s-a facut parul maciuca. Calitatea produselor americane, toate facute pe vapor, undeva in apele internationale sau langa taiwan sau china... e EXECRABILA.

Si iarasi, am zis sa ma abtin, ca poate nu am nimerit eu in magazinu care trebe, nu am cautat suficient ... ce stiu eu. Dar nu, este o stare generala: haine de cel mai prost gust ever to be shown to me :)), chestii electrice pe care le folosesti de doua ori si apoi le arunci la gunoi ca s-au stricat si tot asa.

A... si macar de ar fi ieftine, pe masura calitatii. Dar dai la bani de te usca... Oricum lacustele cumpara tot.

Presupun ca-i o gluma, dar pentru cei care nu s-au prins, Square inseamna nu numai patrat, ci si Piata. Este vorba deci de Piata Uniunii. Nu de alta, da’ s-ar putea sa vina romani in cautare de patrate.

In primul rand, San Francisco este un oras in care te vei simti bine daca ai vederi de stanga (se cheama liberale in USA), daca este homosexual, sau ambele. Daca nu intrunesti aceste conditii, sunt sanse mari sa nu te simti bine, si s-ar putea ca nici macar sa nu stii de ce.

Este adevarat ca americanii sunt nitel obsedati de shopping, intr-o asa masura incat se calca-n picioare si se omoara cand se deschide un nou Walmart. Acum, nu stiu cum e-n Romania cand un magazin pune anunturi cu reduceri de 80% la TV si electronice while quantities last si astea sunt chiar pe bune; probabil ca oamenii sunt tare calmi si respectuosi. In US, oamenii mai saraci nu sunt.

In ce priveste marimea magazinelor, este clar ca omul nu are masina, altfel ar fi mers uptown, in suburbia, unde se afla warehouse-uri uriase, selectie larga si preturi derizorii. Downtown, unde real estate e mult mai scump, preturile sunt mari, spatiile mici si selectia slaba.

Ca peste tot in lume, gasesti produse in intreaga gama calitativa si pentru toate buzunarele. Este posibil ca el sa fi intrat in magazinele pentru saraci. Cand am fost in California acum cativa ani buni, am fost si eu surprins sa vad aceleasi probleme: preturi foarte mari si nimic din ce cautam sa cumpar. M-am gandit insa ca e din cauza ca turist fiind si avand gusturi diferite de majoritate, mi-ar fi luat mult mai mult timp sa caut si sa gasesc ce vreau. Astazi nici macar nu mai intru prin magazine. Imi cumpar tot ce am nevoie online, si daca ma duc intr-un magazin, e de obicei Costco (.ca si .com).

Cert este ca in ultima decada si poate mai mult decat atat, economia mondiala s-a sprijinit pe aceste lacuste. Cand lacustele n-au mai putut imprumuta pentru a cumpara in prostie, economia mondiala s-a prabusit. Germania si Japonia, si mai nou, Korea de Sud, cunoscute pentru produsele de calitate, depind intr-o foarte mare masura de consumatorul american, intrucat piata lor interna este practic inexistenta. Nu reusesc sa convinga consumatorii interni sa cumpere in aceeasi masura cu cei americani, si asta se-ntampla cam peste tot in lume.

Americanii au fost printre primii care s-au orientat catre disposables – produse de unica folosinta. Exemplul Gilette este cel mai cunoscut. Inventatorul s-a chinuit mult si bine sa convinga consumatorii sa arunce briciul si sa-i cumpere saptamanal lamele, si dupa cateva decenii, a reusit. A facut astfel mult mai multi bani decat cei care produceau lamele de folosinta indelungata. Poate cineva spune ca lamele de ras sunt superioare calitativ unui brici? Nu. Gasesti usor un brici astazi oriunde-n lume?

Si iata de ce cumparam cu totii-n draci produse chinezesti: cand costa de 10-20X mai ieftin, oare conteaza ca sunt de 2-3X mai proaste? Chiar Google, pe vremea cand SATA inca nu devenise standard si toate enterprise-urile foloseau SCSI exclusiv, a scos un paper in care explica in ce mod foloseste cateva mii de HDDs Maxtor intr-un storage farm, cu redundanta masiva. Nu mult mai tarziu Maxtor, producatorul celor mai ieftine PATA HDDs a cumparat Quantum, producatorul celor mai performante si scumpe SCSI HDDs.

In ce ma priveste, am comandat recent din China 5 module USB care adauga functionalitate Bluetooth unui desktop. Am nevoie de unul singur, cel mult doua pentru servere MCE, dar cand cele 5 m-au costat US$16 inclusiv S&H, am luat mai multe fiindca daca vreunul nu merge il arunc, n-o sa stau sa-l trimit inapoi. Si-asa face toata lumea.

Continui povestea in partea a II-a.

Surse: Chiazna via Arhi, Trilema, proces RFS

zamo,USA,America de Nord,America,imigrare,imigratie,romani peste hotare

Nu toti emigrantii o duc bine…

2008-12-16T00:05:00.001-05:00

…si nu toti cei de pe asistenta sociala sunt milogi. Dupa ce am relatat ca IHT s-a uitat la o familie de romani din Spania (stirea 4 din 10), iata ca si NYT, simbolul presei libere ucigatoare de copaci, descrie cazul unui cuplu de romani in varsta care au preferat sa faca foame decat s-ajunga pe welfare. Este greu de zis daca o duc sau nu mai bine in New York decat oriunde altundeva in Romania.

Inainte de a continua, este util sa clarific diferenta intre imigrant si emigrant, diferenta data practic de sistemul de referinta. O clarific in special pentru mine, intrucat uit tot timpul. Desi ambele cuvinte practic se refera la aceeasi persoana, e~ este cum persoana respectiva este numita de catre sine sau conationali, in timp ce i~ este numele pe care i-l dau cei din tara gazda. De pilda, romanii vor numi capsunarii emigranti, in timp ce spaniolii ii vor numi imigranti. In mod similar, romanii ii vor numi pe somalezii sau arabii ramasi in Romania imigranti, in timp ce ei isi vor zice emigranti. NB: in engleza se scrie immigration, emigration si exista si migration, dar asta nu importa (migratie e mult mai impersonal, referindu-se la grupari mari demografice sau chiar animale sau placi tectonice). De pilda, putem spune ca Majoritatea romanilor vad emigrarea ca solutie la problemele personale dar si ca VC Tudor, Becali si Neika s-au luat de mana si-au plecat in coloana de Capalna catre Zimbabwe, intr-un fenomen numit de istorici Migratia Natangilor.

Asa cum spaniolii si italienii au invatat in ultimii 2-3 ani (iht, 4) romanii si tiganii romani nu le vor parasi tara indiferent la cate porcarii, umilinte si manarii vor fi supusi. In mod similar, oamenii continua sa zboare cu avionul in ciuda masurilor de securitate din ce in ce mai demente. Tot astfel, romanii nu se-ntorc pentru simplul motiv ca in Romania este in continuare mai rau decat in Occident si ca multi considera ca nu se pot intoarce acasa cu mana goala (in Spania se gasesc mai greu manusile, probabil). Unii isi vor inventa chiar o realitate alternativa, in care sunt bogati, si vor incerca sa-i convinga pe altii si pe ei insisi de ea (“vai, dar ce se-ntampla?”) Si daca asta-i situatia oamenilor tineri si proaspat plecati din tara, cu atat mai dificil este pentru cei care practic si-au trait viata in NYC. Moise G. Balan si sotia Steriana, romani refugiati politic traind in Manhattan, au fost exilati in 1981 de Ceasca, care le-a dat un pasaport ce expira in 6 luni, sperand sa scape astfel de ei si de greva foamei lor.

Viata celor doi este deosebit de interesanta. Dl Balan a fost nascut la Auschwitz, unde parintii lui au murit. NB: asta nu-nseamna neparat ca-i evreu, putea foarte bine sa fie tigan sau din parinti saraci; oricum, nu asta-i important. Cert este ca medicii nazisti au facut cateva experiente pe el, inlocuindu-i un ochi si lasadu-i cateva cicatrice pe fata, aruncandu-l in final la gunoi, de unde a fost recuperat de bunic. Acum traiesc din asistenta sociala, dar refuza uneori ajutoare, preferand sa faca foame. Steriana nu a primit cetatenia americana, desi traieste in US de mai bine de 10 ani si el este cetatean.

Forbes publica un articol (frbsc) despre un sondaj facut intre expatriati, care incearca sa afle ce tara este cea mai prietenoasa din lume – prietenoasa insemnand unde cunosti localnici cel mai usor. Rezultatele HSBC Bank International's Expat Exploreer Survey arata ca 95% din expatriatii canadieni si-au facut astfel de prieteni, urmati de 92% in Germania si 91% in Australia. E interesant ca USA e abia pe locul 6, dupa UK si respectiv India, iar Spania-i pe 7, la egalitate cu Hong Kong. Cei mai tristi sunt cei din UAE, numai 54% – probabil d-aia tot fac sex pe plaja.

It's no wonder they likely find Canada so welcoming. It has an accessible language, diverse culture and low levels of government corruption, says Patricia Linderman, editor of Tales from a Small Planet, an online newsletter for expats.

It also has other expats. This is important, Linderman says, since even the most gracious locals already have busy, established lives and can be unwilling to put in the effort to befriend someone they know could leave within several years.

"I'm not suggesting that it's good to live in an 'expat ghetto'. It's immensely rewarding to live among local people and make friends with them," she says.

Linderman says other expats are important because they share similar needs like making friends and adjusting to life in a new country. They also understand the frustrations daily life brings.

"A significant expat community," she says, "also means that there will be at least one truly international school, expat support groups and amenities like English-language bookstores."

Joining a recreational sports team or community group can help speed integration. Almost half of respondents reported taking this action, with Germany leading the pack at 65%. Churches, organizations and schools provide good places to forge friendships with people who possess common interests and beliefs.

"When I was an expat in Hong Kong, I became a member of the local football club and found it was a fantastic way of meeting like-minded people," says Paul Fay, head of marketing and communication at HSBC Bank International, of his expat experience in Hong Kong. "Particularly in Asia joining these clubs works to your advantage."

Australia scored high in friendliness but ranked last when it came to joining a group. That's because expats in Australia tend to be younger, with 51% in the 18-34 age group, and may not need organized groups to facilitate meeting new people.

Groupthink is less of an issue in Germany, since meeting people there is relatively easy.

"I'm not surprised that Germany is a popular choice whether you are going for a short-term cultural experience or a long-term job assignment," says Robin Pascoe of expatexpert.com, a Web site for families living and working abroad. "Germany has fantastic international schools for the kids of expats."

Germany is also considered middle-of-the-road culturally, according to Neil Payne, who works for Kwintessential, a translation services company in the U.K. Anyone you stop on the street can talk to you in English, he says. What's more, "working conditions are also very well respected and there is a nice delineation for work life and social life, which we don't have in England."

China,India and United Arab Emirates scored low overall because cultural differences from the West made integration difficult.

This doesn't surprise Payne.

"Our experience is that people do struggle and find it hard to adapt," he says. "It's the psychological difference: so far removed from what Western expats are used to."

Still, says Fay, don't eliminate a country simply because of a language barrier.

"Cantonese and Mandarin can be very challenging for Western expatriates," he says, "though for those who are resilient and do invest, it can be an incredible experience."

Articolul de sus e mai important pentru barbati, dat fiind ca femeile au in Forbes un articol dedicat special lor (forbsf), si anume unul dedicat WEF’s Global Gender Gap Index, un studiu care masoara in ce masura fumeile au ajuns la egalitate cu ele insele (ca barbati nu prea mai sunt, in multe din aceste tari), la urmatoarele categorii:

participare, remunerare si promovare in munca
sanatate si speranta de viata (habar n-am cum si mai ales de ce se mai masoara)
educatie (cand m-am uitat la statistica asta erau aici 3 univ grad f la 1 m)
participarea in viata politica nationala

Cum era de asteptat, Norvegia e pe primul loc si o tara araba (Yemen) pe ultimul.

The Philippines ranks sixth, Sri Lanka 12th and Lesotho, Mozambique and Cuba roll in at 16th, 18th and 25th respectively--all ahead of the U.S., at 27th place, and Canada, at 31st.

Huh?

To be sure, the study doesn't claim that these countries have high levels of opportunity or freedom overall--just that, while Lesothoans may be poor and Cubans oppressed, men and women are these things equally. But I still consider some of the findings dubious. My impressionistic takes are just that--impressionistic. But here are what some of them tell me.

Consider the placement of France, a country I lived in for two years, at 15th place--12 spots ahead of the U.S. I don't buy it. Or rather, while I'm prepared to believe the report when it says that in two of its four categories, health and political empowerment, women in France have achieved greater parity with men than in the U.S., I don't feel it.

France is a society obsessed with correctness. There's a correct way to speak, a correct way to dress and a correct cheese to eat with a bottle of Sancerre in the month of June. Which has its charm, but is also part of the reason that even as women advanced professionally, France never experienced their revolt against expectation.

While perhaps taken to excess in North America, the U.S. strain of bra-burning feminism, the one that said "I will not look pretty or behave properly," achieved some refreshing results. Like American men, American women have much more permission to self-invent than citizens of most of the rest of the world.

France, like many European countries, has imposed gender quotas for political office holders at various levels of government--in effect affirmative action for women. (Which is odd, because the government has a history of rejecting affirmative action for minorities despite obvious discrimination.) And yet French legal rigidity in other areas makes social change difficult.

For example, you can't really buy groceries on a Sunday in Paris because of labor laws. Likewise in Germany--11th place for equality--it wasn't until 2006 that the government did away with a federal law banning stores from staying open after 8 p.m. on weekdays. It's pretty much impossible to have a two-career family if you can't buy groceries in the evening. Heavy meddling in the economy reduces everyone's options.

I was also surprised to see how high South Africa scored--22nd--given the number of times I've read about the country's high rape statistics; at least one study has reported that it leads the world.

South Africa ranked highly--9th place--in just one of the four categories, political empowerment, which brought up its overall rank. Underlying that score was a high ratio of women to men among government ministers, at 0.81 to 1. Outgoing President Thabo Mbeki may have admirably led the way in appointing female ministers, but maybe such high-level political participation shouldn't be weighted as heavily when measuring equality. There's no parity when basic safety for women doesn't exist.

One final observation: I was surprised that the Philippines, at 6th place, beat out not just the U.S. but uber-egalitarian Denmark and the Netherlands, places where it's unusual for the guy to so much as pick up the check. The Philippines gets top marks for female heads of state, to be sure--prior to current President Gloria Macapagal Arroyo there was Corazon Aquino--and is among the minority of countries where female unemployment is a little lower than male unemployment.

But that statistic made me think of all the Filipinas around the globe working as nurses and housekeepers. Women are the country's expatriate workers, remitting their earnings back home, some lucky enough to be legally employed in well-to-do democracies--and some toiling with virtually no rights in places like the Gulf states. Certainly, they get a status boost from being their families' breadwinners. But is exporting the female population as labor a sign of equality?

As far as measuring what it claims to measure, the Gender Gap Index is sober enough. But true equality may be too slippery to compute. Social pressure and cultural attitudes are impossible to quantify but still have a dramatic effect on one's quality of life.

As totted up by the WEF, I'd rather live in a less equal U.S. than a more equal South Africa, Cuba ... or France.

Eu am tot scris despre feminism si diferentele culturale intre Canada si Romania. Ce-as vrea eu sa desprind dintr-un astfel de studiu este cum poti integra in sistem o femeie care nu-si doreste altceva decat sa apartina cuiva, de obicei unui barbat, care vrea sa fie iubita, si-n rest sa-i lase pe altii (de obicei barbatii) sa-si bata capul cu procente si locuri in parlament. Si-as mai vrea sa stiu in ce masura majoritatea femeilor se identifica total cu feminismul cu par scurt si belciuge pe fata, sau este asta o forma de protest impotriva barbatilor care n-au rabdare si termina mult prea repede?

Pana una-alta, aflu de la limpede (lmpd) ca romanii iar fac coada sa plece in Spania la cules de corcoduse, chit ca somajul este in crestere acolo, majoritatea fiind romani care nu vor sa vina inapoi in Ro nici macar platiti. Si cum ar putea romanii sa aiba incredere in economia si guvernul roman, daca pana si prim-ministrul desemnat nu vrea sa aiba de-a face nici cu una, nici cu alta (evz1-4, cl, st)?!?

Surse: NYT, evz, evzi, frbsc, frbsc-ss, frbsf, lmpd, evz1, evz2, evz3, evz4, c1, st

zamo,emigratie,imigratie,migratie,welfare,asistenta sociala,batranete,Spania,Canada,expatriat,expatriati,cea mai prietenoasa

Canada, taram al fagaduintei dilematice - excluderea indezirabililor

2008-09-27T10:56:00.003-04:00

M-a deranjat intotdeauna rasismul la romani si argumentele gen "hai sa-i belim pe tigani, ca si altii au facut la fel". Cand ma pronunt impotriva acestor atitudini, o fac nu pentru ca altii n-au facut la fel, ci taman d-aia. Continui deci sa descriu politicile discriminatorii din trecutul Lumii Noi.

"Je ne comprends pas grand chose aux États et aux frontières. Je sais seulement que la Terre est ronde, et contrairement aux arbres qui ont des racines, les humains ont des pieds pour marcher." - nooneisillegal

In privinta imigratiei (nu numai in Canada, ci si in Australia, NZ, Africa de Sud, USA, etc), ordinea dezirabilitatii era Europa de Nord urmata indeaproape de Europa Latina si de Sud, Centrala si abia la sfarsit Europa de Est. Restul natiunilor veneau dupa religie: crestinii au fost de obicei favorizati, dar si intre crestini, catolicii mai putin decat protestantii. Cert este ca noi romanii eram cam pe la coada, in aceeasi oala cu altii din afara Europei. La un moment dat, pe cand erau eugenics si legile de puritate rasiala in voga (in perioada interbelica), s-a-ncercat trierea imigratiei in "baze stiintifice", cu teste de IQ. Testele erau administrate in engleza si cu un puternic cultural bias, ceea ce a facut ca rusii sa iasa idioti de obicei. De-aia le-a picat americanilor falca pe jos cand rusii au trimis primul om in cosmos.

Canada a adus propria inovatie in imigratia discriminatorie printr-o lege de-a lu' Mackenzie (parc-asa-l chema, nu mai tin bine minte). Acum un secol, englezii ii vrajeau pe indieni ca e mai bine sa stea in Imperiu, fiindca ei ((indienii) oricum nu stiau cum sa-si foloseasca bogatiile, si-n plus puteau calatori oriunde in Imperiu (Commonwealth) fara viza - cum ne zice si noua EU. Si evident ca multi indieni au venit in Canada, unde-aveai loc sa respiri. Si-atunci Canada a dat legea "calatoriei neintrerupte". Adica puteai sa vii in Canada cata vreme veneai pe-o nava care nu se mai oprea in alt port al Imperiului. Cand a dat legea, erau doua companii care ofereau asta si-n cateva luni le-a-nchis p-amandoua. Si-uite-asa a lansat Canada o ~~inovatie~~ care a ramas in uz pana azi in legislatia de refugee / asylum si mai mult, a fost adoptata cam peste tot in lume, si persista si azi, in ciuda multiculturalismului.

Tensiunile cele mai mari intre imigratia asiatica si populatia autohtona au fost intotdeauna in British Columbia (BC). Nu toate au fost pe baze rasiste, majoritatea au avut de a face cu abiliatatea chinezilor de a lucra pentru salarii de 3 ori mai mici decat europenii. In ce-i priveste pe indieni, ei au avut intotdeauna o reputatie pentru docilitate si inteligenta. Intr-adevar, britanicii i-au folosit pe indieni la administrarea teritoriilor din Africa. Singurii mai putini docili, in afara musulmanilor, au fost indienii Sikh, care au format o secta separata dedicata luptei impotriva expansiunii musulmane. Cateva sute de indieni Sikh s-au suit pe o nava, Komagata Maru s-ajunga pe pamantul fagaduintei. Desi au respectat cerinta de "calatorie neintrerupta", cand au ajuns in Vancouver au fost inconjurati si nu li s-a permis sa debarce. Canadienii au incercat sa forteze nava sa plece, dar n-au reusit decat cu ajutorul unei nave de razboi. La intoarcerea in Calcutta, o parte din indieni au fost impuscati. Incidentul a facut subiectul documentarului Continuous Journey (2004) (see also) si va fi de asemenea tratat de celebra Deepa Mehta in Exclusion (2008), un film finantat de guvernul canadian, aflat inca in productie.

(Este interesant ca intr-un incident oarecum similar de prin anii '90, o nava incarcata cu imigranti ilegali romani a preferat sa-i arunce pe-acestia peste bord decat sa plateasca amenda ofiterilor de imigrare care se pregateau s-o inspecteze - Maersk Dubai.)

Urmatorul act major de discriminare s-a-ntamplat impotriva japonezilor, care au fost detinuti in lagare de concentrare pe durata razbelului, chit ca nu facusera nimic rau (tot in BC).

Dar cel mai nasol - practic, genocid - au fost tratati indienii bastinasi. Dupa ce le-a luat pamantul pe-o lada de bere, guvernul canadian a dus o politica de "educatie fortata", smulgand copiii din sanul familiei si ducandu-i in scoli boot-camp unde nu li se spunea nimic de limba sau istoria lor, expusi la tuberculoza intr-o inghesuiala infernala, in conditii insalubre, rezultand in mortalitate de 69%(!!!). Asta a continuat pana in anii '90 si este unul din motivele pentru care comunitatile lor sunt cele mai afectate de alienare, alcoolism, droguri si sinucideri. In 1969 Jean Chretien, care pe vremea aceea era Ministrul cu Problemele Indiene a scris un White Paper care recomanda respingerea tuturor cerintelor indiene privitoare la pamant si asimilarea indienilor. In 1970 s-a descoperit ca o fabrica de chimicale poluase de ani buni apele unei rezervatii din Ontario, distrugand practic comunitatea respectiva, in ceea ce s-a numit Ontario Minamata Disease. Prin anii '90, Jean Chretien, avocat, ajuns prim-ministru, isi sprijina fiul adoptiv indian intr-un proces de viol. John Ralston Saul, sotul fostei guvernatoare a Canadei, va publica in timpul alegerilor A Fair Country, Telling Truths about Canada o carte in care avanseaza ipoteza ca aici in Canada nu ne vom atinge potentialul pana nu vom face pace cu trecutul nostru Metis:

What better time than now for voters and campaigning politicians alike to address Saul's central question: What's wrong with Canada – why has it not reached its full potential, under either the Liberals or the Conservatives?

He raises several sub-questions, which he elaborated on in an interview with me:
Why is it that Canadians "imagine ourselves playing particular roles at home and abroad, yet rarely play them?"
Why do we allow more foreign ownership than any other democracy, thereby losing control of such key sectors as the steel industry?
Why do we have more trade barriers between provinces than with the U.S. and the rest of the world?
Why are more than 4 million Canadians without a family doctor, the emergency wards overwhelmed, and waiting times for essential surgery unacceptably long?
Why do we allow our school boards to sell junk food in return for a few corporate dollars, even though youth obesity will cost us all a lot more in health dollars in the long run?
Why have 5 million Canadians fallen below the poverty line and 750,000 are dependant on food banks, 40 per cent of them children, and nearly 70,000 Torontonians are waiting for affordable housing?

Saul says it took him 10 years to think through these questions and come up with one answer.

In the past, he has lambasted the Canadian bureaucratic/managerial class that, starting in the 1980s, replaced visionary political and economic leaders. Now he has combined that critique with an intriguing hypothesis:

Canada is in trouble because it has been untethered from its aboriginal moorings. It pretends to be what it is not. It is not European or American.

He writes: "In spite of the enormous role played by churches over the centuries, ours is not a civilization that emerged out of the Judeo-Christian line. Nor did we rise out of the opposite, the secular or the laic. The central inspiration of our country is aboriginal ...

"How we imagine ourselves, how we govern, how we live together, how we treat one another when we are not being stupid is deeply aboriginal ...

"We are a Métis civilization. What we are today is inspired as much by four centuries of life with the indigenous civilizations as by four centuries of immigration."

The aboriginals, with their "idea of expandable and inclusive circles of people," welcomed the French settlers. They taught the newcomers how to survive. They encouraged intermarriage, as did Champlain: "Our young men will marry your daughters, and we shall be one people."

But this mutual approach was abandoned by later settlers in favour of land grabs, broken treaty promises and an assault on the aboriginal way of life.

The Orangemen, in particular, importing their extremist Protestantism, applied their "old European prejudices in a new place," and imposed the language of a "monolithic nation-state, with its ideas of racial purity."

The First Nations were to be assimilated. "This was the underlying theory of the residential school system, with its deadly health conditions, the banning of language and culture, the sexual degradation, physical violence and the disruption of families."

All this was an "artificial Europeanization of Canada."

Along the way, Canada's old governing principle of peace, welfare and good government was replaced by the British in the 1860s with peace, order and good government. This, too, changed the nature of Canada. Gone was the sense of societal welfare, of "the public good, the public weal and the welfare of the people."

If we feel adrift today, Saul argues, it is because we refuse to accept who we were and still are.

It is the aboriginal ideas of harmony, balanced relationships, an inclusive circle, and an appropriate equilibrium between peoples and the land that explain Canada's invention of peacekeeping, the pioneering environmental efforts of Greenpeace, Maurice Strong and David Suzuki, and multiculturalism.

Yet "we have trained ourselves not to see the aboriginal nature of Canadian society ... Our single greatest failure has been our inability to normalize – that is, to internalize consciously – the First Nations as the senior founding pillar of our civilization."

If we did, we would, first, "see the native as a normal person in his or her own right," settle land claims and help stabilize aboriginal communities and, second, come to terms with our identity, develop enough self-confidence to eviscerate our "colonial mentality" and "get on with life."

This would also "give us the strength to transform our ruling elites," who remain hobbled by a colonial insecurity, an inferiority complex. They remain fixated with "the Empire" – London-Paris in the old days, Washington today. They believe that Canada is too insignificant a player in the world to decide its own fate. But it is not.

Nu zau ...

Surse / More Info: embedded

A Fair Country (Hardcover) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)

What Is America?: A Short History of the New World Order (Hardcover) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)

The Audacity of Hope: Thoughts on Reclaiming the American Dream (Mass Market Paperback) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)

zamo,politica,imigratie,emigratie,discriminare,ipocrizie,discrimination,emancipare,emancipation,second class,clasa a doua,lumea a treia,third world,3rd world

Antiamericanismul si Standardele Duble I

2008-09-01T00:05:00.003-04:00

Usurinta cu care toti romanii, aproape fara exceptie, au acceptat motivatia americanilor pentru neacordarea de vize mi se pare teribil de penibila. La fel de ridicol mi se par standardele duble care domina atitudinea noastra - si, de fapt, a lumii intregi - fata de gigantul militar, politic si economic.

Americanismul, americanofilia, americanofobia si nevrozele aferente sunt subiecte care vin si tot revin in blogosfera romaneasca si nu numai. Am scris recent despre americani si shmenurile lor din Orientul Mijlociu, despre IQ-ul si eficienta lui Bush, sau, mai demult, despre frictiunile dintre ambasadorul american si guvernul roman. Iata de ce, cand INconstantIN a scris recent pe aceeasi tema, l-am citit si l-am si comentat. Vedem lucrurile intr-un mod foarte apropiat, dar mi s-a parut ca desi critica "generalizarile", el insusi face una. Sigur, este dificil sa critici astfel de generalizari fara sa cazi tu insuti in ele (si mie mi se-ntampla), dar aceasta "scapare" este simptomatica pentru standardele duble care exista in multe privinte in insasi politica americana.

Politica Uniunii Europene este clara: statele membre ale Uniunii nu pot fi tratate diferit pe scena internationala. Este sau ar trebui sa fie inadmisibil ca unele state UE sa n-aiba nevoie de vize pentru State, dar Romania si altii sa aiba. Statele au sarit cu o explicatie cretina, iesita parca direct din putzul gandirii lui Bush: cum ca legislatia americana prevede ca vizele nu pot fi ridicate pentru state (ca Romania) care au o rata de refuz de peste 20%. De ce e asta complete BS? Pentru ca tot State Department, sau functionarii / birocratii de-acolo sunt responsabili pentru acordarea acestor vize. Ei taie si spanzura, ei accepta sau refuza, ei fac si desfac regulile. Teoretic, regulile ar fi uniforme, dar nu sunt. Nu este nici un secret ca multi din cei care vroiau sa imigreze pana acum cativa ani aplicau la consulate in afara Romaniei, tocmai din acest motiv: anumite capitale ale altor state aveau consulate mult mai ingaduitoare.

Discutia / dezbaterea dintre pro-americani si anti-americani s-a redus in soocietatea noastra la discutia dintre Liiceanu si ctp la un targ de carte romanesc. Din pacate, n-am reusit sa-l gasesc pe iutub, si oricum, nu era asa nemaipomenit - Liiceanu avea chef de o dezbatere publica, pe ctp l-a durut in scartz. Am gasit in schimb cateva clipuri de muzica cu si despre USA:

Usurinta cu care romanii - si in special politicienii romani - accepta astfel de justificari insultatoare prin nerozia lor este rusinoasa. Romania este membra NATO alaturi de US iar US inchiriaza bazele noastre militare, dar cand militarii americani dau cu masina peste vreun rocker din Compact sunt zburati de urgenta la ei acasa, ca sistemul nostru juridic nu este suficient de transparent la mita. Cu alte cuvinte, americanii nu s-au murdarit sa plateasca judecatorii romani sa-l scape basma curata pe american, in sistemul romanesc de coruptie institutionalizata, preferand in schimb sa puna gaz pe foc (care, pare-se, a cam murit de-atunci). Romania ramane in ochii americanilor o republica bananiera europeana. Si e firesc sa fie asa, cel putin cata vreme romanii continua sa rada de prostia americanilor in conditiile in care Romania este printre ultimele in E.U. la testele standard si in conditiile in care cultura americana ramane singura cultura pe care multi o absorb, dincolo de culturile microbiene de sifilis, gonoree si candida albicans.

Cred ca putine se vor schimba in viitor: romanii se vor uita cu jind si dispret la tara sperantei, in timp ce americanii ne vor da vizele in cativa ani, dar vor continua sa ne vada ca pe niste maimutzele computeriste abia coborate din mainframe, care se considera insa superioare altor nationalitati conlocuitoare.

Intr-un episod viitor ne vom uita la inconsecventa si idiosincraziile politicilor americane.

zamo,americani,america,US,USA,United States,Amerika,antiamericanism,fear,paranoia,phobia