Also Sprach Zamolxis

For an European Gypsy Jay Treaty I

2012-02-23T01:00:00.000-05:00

Using recent examples of discrimination against Romanian [most likely] Gypsies, I am arguing that Europe should give Gypsies the same cross-border roaming rights North America has given its First Nations.

As you may have heard, a supermarket in Toulouse – Lindl – is now refusing to serve Romanians:

Ce vendredi 17 février, à 17 h 45, Maria se présente à la caisse n° 1 du supermarché Lidl, avenue d’Atlanta à Toulouse. Elle dépose sur le tapis roulant des bouteilles d’eau, du chocolat et une canette. Le caissier demande à sa collègue la plus proche : «Je l’encaisse ou pas ?» Courte hésitation. Puis le jeune homme saisit les articles et les range sur le côté. Terminé, client suivant. Pas un mot pour Maria, un peu désemparée, qui s’en va lentement sans les marchandises.

«On ne nous laisse pas acheter l’eau, ni à manger»

Maria est roumaine. Comme ses compatriotes installés dans un bidonville à quelques hectomètres du supermarché, elle est refoulée aux caisses de ce supermarché Lidl. Pourtant, vendredi, cette mère de famille avait avec elle l’argent pour payer les articles. À l’extérieur du magasin, elle raconte que, plusieurs fois déjà, on lui a refusé des achats ici, sans plus d’explications. (..)

The funny thing is, less than a month ago a French citizen (O. Bruno) was caught doing the same in a Romanian supermaket, yet nobody is talking about banning the French. Truth be told, they aren’t probably so many, anyways.

Still, our image is suffering almost everywhere else in Europe. From London, where “Romanian” women (because they happen to be whiter, in contrast with the darker Romanians whom the Ro press almost invariably calls “Gypsy”) steal clothes, to Netherlands, where a website launched by a right-wing party invites complaints about Eastern European immigrants:

Ambassadors from 10 central and eastern European countries have written to the Dutch parliament demanding the removal of a website launched a week ago by Geert Wilders’s right-wing Freedom Party (PVV). The website invites complaints about Polish, Romanian and Bulgarian immigrants. (..)

The Netherlands is home to about 125,000 immigrants from central and eastern Europe, about 80 per cent of whom are Poles, and most of whom work in farming and market gardening. Romanians and Bulgarians still require work permits, despite being EU citizens.

Before going further, let us direct our attention to a treaty signed in 1794 between Britain and USA.

jay

A few years after Britain had recognized American independence, the old great power continued to constantly “smack” the emerging new one with every-which occasion it got (cf wikipedia):

The British were still occupying forts on U.S. territory in the Great Lakes region (the Northwest Territory).
The British were continually impressing American sailors into British service
American merchants wanted compensation for 250 merchant ships which the British had confiscated from 1793 through 1794.
Southerners in the United States wanted monetary compensation for the slaves whom the British Army had evacuated with them during the Revolutionary War.
Merchants in both America and in the Caribbean wanted the British West Indies to be reopened to American trade.
The boundary with Canada was vague in many places, and needed to be delineated clearly.
The British were believed to be aggravating Native American attacks on settlers in the Northwest.

Washington sent John Jay, Chief Justice of the USSC to negotiate and he included as part of the treaty the rights of the native populations to roam across the border:

Article III states "It is agreed, that it shall at all times be free to His Majesty's subjects, and to the citizens of the United States, and also to the Indians dwelling on either side of the said boundary line, freely to pass and repass, by land or inland navigation into the respective territories and countries of the two parties on the continent of America, (the country within the limits of the Hudson Bay company only excepted) ... and freely carry on trade and commerce with each other." Article III of the Jay Treaty declared the right of "Indians" ("Native Americans") as well as of American citizens and Canadian subjects to trade and travel between the United States and Canada, which was then a territory of Great Britain.Over the years since, the United States has codified this obligation in the provisions of Section 289 of the Immigration and Nationality Act of 1952, and as amended in 1965. As a result of the Jay Treaty, "Native Indians born in Canada are therefore entitled to enter the United States for the purpose of employment, study, retirement, investing, and/or immigration". Article III of the Jay Treaty is the cause of most Indian claims.

This treaty was opposed by the Jeffersionians who preferred to be closer to France than to Britain, but imposed by Hamilton and his allies, who liked stronger ties to Britain and didn’t like the French. Obviously, the “native” clause was added because it was quite obvious that the Native population had been decimated by European diseases and war, were no longer a threat and the entire European claim to Native land was on shoddy moral ground. The “founding fathers” had a guilty conscience w.r.t. to the “First Nations”.

back..

..in Europe, what is it that prevents a similar attitude toward Gypsies from the main powers?

In Romania, there’s no question that there is a prevailing intolerance and racism toward Gypsies – presented mostly in the l3st conjecture – and this is met with a similar attitude in Western Europe, except that there it is less discriminatory, in a sense that they make no difference between ethnic Romanians and Gypsies: to them it’s the same bird.

Sources / More info: hn-lidl, hu-lidl, dep-lidl, hn-bruno, wiki-jay, cn-us, aadnc, uk-family, rferl, inbo, ptla

asa.zamo.ca, france, french, franta, jay treaty, uk, britain, anglia, tigani, gitanes, schengen (Tags)

mestecau (chewing gum) as currency

2012-02-21T01:01:00.000-05:00

Ever since I have decided to focus on English language blogs, I find every now and then news about Romania that beg to be commented. I never have enough time to do so, but today, as I read about the chewing gum thieves, I shall make an exception.

I just learned from BBC that our beloved contrymen have chosen to further promote Romania’s image as a touristic destination by stealing tones of chewing gum:

On 16 January two Romanian nationals were jailed for stealing £800 worth of chewing gum from stores in Worcester the previous day.

Worcester magistrates ordered Constantin Barbu, 31, and Bogan-Constantin Panait, 23, both from Hounslow in London, to spend seven days in prison after they pleaded guilty to stealing chewing gum from supermarkets.

If you’re like me, upon reading this you might thing that the Brits have decided to place all Romanian thieves in jail and that is the PR piece to convince public opinion that this is the right thing to do. After all, there is no free press left in the world, only PR-driven efforts to sway the public one way or the other. Then again, even if that’s the case, they do a good job in providing “evidence”:

PC Walton said it was a "widespread problem" with the first case he became aware of happening in April 2011. He said: "The values we are talking about are £340, £700, £420, £318. "What they do in effect is they go down the aisles and empty the whole box into their trolley. They always have a vehicle outside, they never use public transport and they target stores on retail parks because there is less chance of getting blocked in by traffic, like in the town centres." (..)

Sarah Cordey, spokeswoman for the British Retail Consortium, said the thefts fitted with recent trends they had identified of shoplifting being carried out by "organised criminal gangs". (..) "Sadly (chewing gum theft) fits into this trend and what's of concern to us is they are more likely to be violent if confronted by staff and are more likely to be responsible for sizable losses because they tend to pre-plan."

Richard Goodchild, who runs the Safer Shrewsbury Pub and Shop Watch Partnership, said at first he thought the problem was just contained to Shropshire. (..) "When we raised the issue at the Midlands Retail Crime Partnership forum we felt a bit daft, but when we mentioned it other places said it had happened to them too." PC Walton and Mr Goodchild are advising stores to reduce the amount of gum they have on display and to heighten their security. (..)

They quote even a Romanian student.

Romanian student Ioana Enea, 20, from Moldova, in Eastern Romania, said it was "not uncommon" to receive gum instead of change in her home country. The digital design student, who is currently studying at the University of Dundee, said: "Bubble gum or other small candies are used as small change but only if the cashier is out of small change and you are asked beforehand if you wish to have a piece of gum instead of currency. "Usually people use large notes to pay for items and shopkeepers, especially in small shops, don't have much small change and that is why they use gum or candy when they run out of it. This is not an uncommon practice."

..and an English man in Bucharest:

John Bagley is an engineer from Warwick who started working in Romania in 2010. He said: "I was given chewing gum at the train station in Bucharest. "It was a bit of a shock at first. I was just buying some water at one of the little kiosks before I got on the train and had handed over some notes and got given some gum instead of bani [the equivalent of pence in sterling]."

Still, how did it come to this? How did Romanians get to accept candy in lieu of change (i.e., “rest”)?!

proster-nation (“restul”)

Romania does not have a culture of customer service, as we find in Protestant countries such as Netherlands, UK, Switzerland and Scandinavia. In the pre-communist Romania we had an incipient customer service culture based primarily on Oriental/Southern (Greek or Turkish, mostly) submissive prostration (“prosternare” in Romanian) on the part of the one receiving the money and moronic machismo from the one giving it. Whomever does not conform to such standards is a “fazan” – p(h)easant. Romanians, like most of those holding lawn tickets at the European concert, have a real difficulty setting the boundaries necessary in any business relationship and do not understand that there is a dignified way of conducting business and there is an Oriental way. They don’t travel much either, so trying to explain such concepts to them is akin to explaining quantum mechanics to orphans in state institutions.

I myself remember trying to purchase stuff from kiosks and never receiving the full change. The vendor tends to assess your hurry and based on that tries to negotiate with you what kind of change she gives you. This does not happen only with street kiosks but even with taxi cab drivers. It happened to me even with bus drivers who would refuse to provide a ticket, preferring to pocket the money despite my repeated requests. Most Romanians are so tired of fighting corruption at every street corner that they no longer differentiate between high and low-level corruption succumbing to a sweet resignation in front of any and all reports of high-level corruption.

So what was the point of all this? Since the use of dumb candy is so widespread, it is a necessity for them to have a large supply of zero-value candy obtained most-likely through illegal means. In so far as people accept to give their business to “kiosks” instead of boycotting them and demanding that their license is revoked, such establishments needed to “innovate” and provide the public what they seem to want and accept: “ciunga” (chewing gum) as currency.

bazooka joe

If there is a silver lining on this new development, is that Romanians have surpassed the Americans (fara rusine putem spune). More precisely, the pre-columbian Americans who – if you didn’t know watch the speech below – used seashells as currency. Besides, I already said that we are very much like the Americans of half a century ago – I’m just off by a few centuries. Furthermore, a “bazooka joe surprise” (bite sized comics that came with the Turkish chewing gum of my childhood) resembles far more a banknote than a seashell a coin.

Sure, most of the world is moving toward virtual (i.e., bitcoin) and / or community based currencies, but can’t Romanians be more minimalist / original?!

The fact is, only rich Romanians get to use cards:

Card payments in Romanian shops reached EUR 4.5 billion last year, up 26 percent on the year before. December was the peak month of the year, with payments in shops exceeding 16 percent of the total card payments in the country. ATM transactions still make up the bulk of operations with cards, some 80 percent, reaching EUR 23 billion in withdrawals. This was 10 percent above the level in 2010.

The average value of a card payment in shops stood at some EUR 40, which is higher than in Western European countries, where cards are habitually used for smaller payments. The average value of an ATM withdrawal exceeded EUR 100 and was slightly up compared to 2010.

There was 13.3 million active cards on the Romanian market at the end of 2011, the bulk of them – 90 percent being debit cards.

A question still lingers though: why steal it? Does it not make more sense to simply purchase chewing gum en gros (wholesale) so that the cost approaches zero? Perhaps the answer to this riddle has more to do with attitudes and the same “communist/cleptocratic/homo sovieticus” culture, where the winner is whomever manages to steal more without getting caught. And maybe, just maybe, UK policies tend to favour and encourage such actions.

intime

Explaining this mechanism is no easy task. Most Romanians do not believe it – in fact, I suspect that there are more British people who understand how discrimination breeds this type of situations, so rather than spelling it out, I will rely on the metaphor provided by the recent movie “In Time”.

This movie is a riddle because it presents the viewer an enticing metaphor yet simultaneously it turns off those apt to understand it by distributing in the lead role Justin Timberlake. [BTW, it’s interesting how for every generation, god’s gift to women is named Justin: my grandma is or was in love with the “OverHappy” Justinian, middle age chicks still dig Justin Timberlake much like Mila Kunis (Lois in Family Guy), and all the underage hormones tend to land on Justin Bieber’s lawn; remember SouthPark’s Goths and their “why don’t you go back to your homework and Justin Timberlake, you conformist asshole?!”? :)] But if we treat it as any work of art deserves to be treated and analyzed, we discover an awesome jewel (underneath all those Justin-generated bodily fluids). In short, in a dystopian future (reminiscent of Gattaca: trailer, full and another, even older movie), time has replaced money as the main currency. Everybody is guaranteed life until 25; over that, you have to work for hours of life. Poor people die young, while the rich live forever.

LE: There's an older movie with a smilar premise (Logan's Run, 1976), but its treatment is different.

If you think about it, our society is already like that, it’s just that this social contract is not fully spelled out, and furthermore nobody yet lives forever, at least not to our knowledge. Yet Nursultan Nazarbayev, Borat’s fearless leader, has come close to [wishing?] that (discovery):

The 70-year-old leader stressed in a speech that a new scientific research institute in the capital Astana should study “rejuvenation of the organism,” as well as “the human genome, production of human tissue and creation of gene-based medicines”.

Of course, who wouldn’t want to live forever when they have a country that they rule–for life. He said back in October that he would be the country’s president until at least 2020 if his old bones can take it, says The Guardian:

“Maybe, then, you’ll offer me an elixir of youth and energy – maybe you have such potions in Korea … I’m willing to go on until 2020, just find me an elixir.”

Yet another situation presented there is more than compelling and almost realistic. This society is partitioned in “time zones”, much like Europe. Though it’s not impossible to move across, it’s difficult, and it costs a lot of currency (i.e., time), so that only the very rich can afford it. The rich and their police (“timekeepers”) are very much like vampires, sucking the very life out of the poor and ensuring that no-one can jump the queue.

And this is the sad situation in most of the civilized world: even if you play by the rules, you will still be unable to get ahead. If you ever win the lottery, either the Mafia or a bunch of lawyers will come knocking on your door, ensuring that you will never jump queue and will continue to live your life as an insignificant “worker ant” or “free-range chicken”.

Sources / More info: bbc, ri, steaua, in time, wiki-mtn, imdb-lr

asa.zamo.ca, debating, hoti, hotie, talharie, thief, thieves, chewing gum, ciunga, guma de mestecat, mestecau, currency, money, bani, lei, ron, moneda nationala, bomboane agricole, coruptie, customer service, profesionalism (Tags)

base S BS I

2011-12-13T11:00:00.001-05:00

I was going to let this one pass, but the stink is still with me days after I got wind of it.

If you haven’t heard about this latest attack of the Romanian president on Holland, let’s read 9oc’s summary:

Bulgaria and Romania were certified in June as having met all entry requirements for entry into the Schengen area. But The Netherlands has led opposition to their entry out of concern about their insufficient progress on tackling corruption and organised crime.

“All legal conditions have been met for the decision on Bulgaria and Romania’s accession to the Schengen area to be taken,” the summit declaration said, calling on interior ministers to adopt this decision as soon as possible. The Council also said that if necessary, it will discuss the issue again at its March 2012 meeting. (..)

Meanwhile, President Traian Basescu said the Dutch opposition to Schengen enlargement is “abusive” and underlined that it was not Romania that legalised prostitution and drug consumption, but The Netherlands. “It’s not Albita (e.n. a border check-point in Romania) that’s the gateway for contraband cigarettes, alcohol and drugs and it’s not Romania that legalised prostitution and drug consumption out of helplessness,” the head of state said after the EU summit in Brussels, quoted by Mediafax.

He continued his attack on The Netherlands this weekend. While shopping in a Bucharest supermarket, Basescu advised Romanians not to buy Dutch vegetables. “There are no Romanian vegetables on sale. I must admit that I avoided Dutch ones. I preferred to buy Turkish and Spanish vegetables (…). And I think we should not buy Dutch vegetables,” the president said.

This isn’t the first time when a Romanian official has a weird reaction to European refusal to accept the return of its Eastern runaways to the continental mass. In 2004, a Romanian official made a remarkably idiotic remark when faced with the Finns’ opposition:

Romania and Bulgaria have successfully completed their negotiations for membership in the European Union. This means that both countries could become members of the EU in 2007.
      The negotiations were nevertheless overshadowed by disagreements over Romania’s readiness for membership.
Last week Finland succeeded in getting support from the old EU member states for its demand to allow a postponement of Romania’s EU membership by one year, if the country does not meet EU membership requirements, and if a qualified majority of member states agree to the delay.
      Normally, such a decision would require unanimity, which means that a single country could block the move. The purpose of the change is to prevent the acceptance of new members for purely political reasons, and to make sure that the applicant really is fit to join the EU.
      The Finnish demand has caused anger in Romania.
      "This is a Calvinist conspiracy, which is carrying out an inquisition in Europe", complained one high-ranking Romanian diplomat.
Calvinism is a branch of Protestantism known for its rigid doctrines on many issues. There are hardly any Calvinists in Finland, which is an overwhelmingly Lutheran country.

Commenting on this accusation, prime minister Matti Vanhanen said that labels used for domestic consumption spread quickly around the world... This is not new in politics. Don’t you wish your leader was cool like dat?

Unfortunately, as it should be obvious from besoareca feudala si pre-crestina, most Romanian “practising Christians” are unaware of a difference between basic concepts such as Easter and Christmas, Adam and Eve or Heaven and Hell. Centuries of rigid hierarchy of their Orthodox Churches and mediation / interposition between believers and God have resulted in mass confusion even among those who count themselves as Believers. In contrast, the Protestants believe that everyone has a duty to study the Bible and interpret it for themselves and should strive to develop a personal relationship with God, cutting out the middleman, with or without their Maserati. Romanians are scared of neo-protestant sects and have no idea what they are about which is not surprising, as those belonging to these splinter Christian groups are often uneducated and their message is often much louder than it is coherent.

The average Romanian’s beliefs is such a murky amalgam of unexamined axioms and primitive views. I see this short article a continuation of the more general takes on religion in Part I, Part II and all holidays. If not, then if there are no Calvinists in Finland, why the confusion? Perhaps that’s because many people confuse Luther with Calvin. The time is ripe for a crash course on Protestantism.

Sources / More info: hn-base-olanda, hn-base-netherlands, cbs-boycott, eurot-ro-bg, 9oc-eu, fi-sanomat,

zamo, imagine, externe, schengen, olanda, holland, netherlands, conspiracy, conspiratie, eu, ue (Tags)

Gallipoli et Mircea the Elder

2011-10-14T01:00:00.000-04:00

I recently read about the Battle of Gallipoli (subject also of a movie with Mel Gibson from back when he still was, apparently, cuter than crazy) and it reminded me of a famous epic poem by the Romanian national poet, Mihai Eminescu.

The aforementioned battle was a “campaign” where the British and their allies (Australia, India, Newfoundland, New Zealand, France) ganged up on the Turks (Ottomans + Germans & Austria) in the hope of a quick victory taking it out of the First World War (wwi) entirely. Instead, they got a resounding defeat after heavy casualties on both sides. Here’s a few choice quotes from the Economist review of a recently published book on the subject (Amazon .com, .ca, .uk, .fr, .de, .es, .it, .at):

The Gallipoli campaign, Peter Hart argues, was doomed from the start. Planning was a matter of wishful thinking, if not outright fantasy. No serious attempt was made to understand the strength of the Turkish army, the nature of the terrain or the numbers of Allied troops. Nor could anyone conceive of logistical support required to make a success of the operation.

And here’s Andries with La Rovine (Amazon Download):

Vorbind pe şleau şi fără sfială
Nu aveam o bază tehnico-materială,
Teoretic vorbind şi privind obiectiv
Recunoaştem deschis că era cam frig,
Din punct de vedere numeric susţin
Că prin comparaţie eram cam puţini, dar

R: La Rovine (La Rovine)
La Rovine (La Rovine)
O mare victorie am obţinut !
La Rovine (La Rovine)
La Rovine (La Rovine)
O mare victorie am obţinut !

Din punct de vedere al vîrstei vorbind
Mircea era bătrîn şi puţin suferind,
Duşmanul, prin spate, încet şuşotea
Cum că-i tremura mîna fiindcă-i plăcea să bea.
Cert e însă că părul i se cam albise
Şi că pe la tîmple i se cam rărise, dar

R:…

Turcii şi-astăzi susţin că nu-s ei de vină,
Că erau condiţii grele de-orientare şi climă,
Că erau bani puţini şi pericol de boală,
Că noroiul n-avea densitatea normală,
Că metoda de luptă era demodată,
Că mlaştina fusese evident trucată, dar

Again, the Economist:

The story is well known. In the spring of 1915 an Allied expedition comprising troops from Britain, France, Australia, New Zealand, Newfoundland and India attempted to capture the Gallipoli peninsula. The objective was to gain control of the Dardanelles Strait, and then to press on and take Constantinople. The operation was supposed to remove Turkey from the first world war at a stroke. But the result was a bitterly contested stand-off that lasted for eight months. The Allied forces were evacuated at the end of 1915, after both sides had suffered appalling hardships and losses.

Scrisoarea a III-a:

O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare.
N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face,
Și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruință se mișcară rîuri-rîuri,
Ori din codri răscolite, ori stîrnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adîncă ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii,
Tremura înspăimîntată marea de-ale lor corăbii!…
La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns
Ca să steie înainte-mi ca și zidul neînvins.
Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă,
Cu o ură nempăcată mi-am șoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…
Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag?
— De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești
Nu e om de rînd, el este domnul Țării Românești.
Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști,
Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oști.
După vremuri, mulți veniră, începînd cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomenește, cu Dariu al lui Istaspe;
Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod;
Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă —
Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt,
Cum veniră, se făcură toți o apă și-un pămînt.
Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai valvîrtej
Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji?
Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus?…
Ce-i mîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier,
A credinții biruință căta orice cavaler.

Corect? Correct.

Youtube: [2005] [end] [oy] [cliffs] [wwI 1/4] [wwI 2/4] [wwI 3/4] [wwI 4/4] [anzac] [letter] [s3 pittis] [s1 albulescu] [s2 albulescu] [rev] [Andries] [mama lui stefan] [vacanta mare] [ungur betoc] [amatorio 1/18]

Sources / More info: wiki-gal, ec-gall, andries-la-rovine, wikisource-s3

zamo, war, razboi, scrisoarea, eminescu, battle, batalie, istorie, history, istorice, cronica, poem, poezie, andries, cantece, cantec (Tags)

Romanistan I

2011-09-14T01:00:00.000-04:00

Am aflat recent ca exista o miscare a romilor pentru formarea unui stat rom, “Romanistan”. Habar n-am daca este chiar un “movimiento”, ideea creata a unui singur om sau o gluma, dar merita discutat.

Dupa cum am mai spus, eu sustin redenumirea “Romaniei” in Dacia din mai multe motive. La prima vedere pare o gluma, intarita de listarea de catre uncyclopedia a steagului “Romanistan”, arborat chipurile la Olimpiada de vara 2008 (HA!). De fapt, vreau mai degraba sa ajung la cifra de cateva milioane vehiculata de Economist si alte publicatii serioase in legatura cu numarul Rromilor din Romania (exprimat in sute de mii, i.e., x100000):

Ce mi se pare interesant este ca exista o organizatie ce incearca formarea unui stat rom pe teritoriul Suediei. Citand din Daily Kos (dk-romanistan):

Sinti Polajki, president of the World Romanist Association, is on a mission. For many years now, he has been lobbying world leaders to fulfill his lifelong dream: based on the right of all peoples to a country of their own, Polajki argues for the creation of a sovereign Gypsy state in the country of Sweden. (..) A sensible idea, of course. If it happens, though, I don't think the swedes would be very happy. But who the hell cares about the swedes?

Mai jos, in comentarii, cineva ii pune autorului intrebarea de bun simt “de ce taman in Suedia si nu in India?!”, la care acesta raspunde:

This diary is about Israel. I used Swedes and Gypsies to put the Palestine/Israeli question into perspective.

Cu alte cuvinte, stirea este inventata. Daca se va inventa vreodata un Romanistan, acesta va fi probabil pe teritoriul Romaniei (cum par sa vrea europenii) sau pe teritoriul Basarabiei (cum sugereaza rusii) . Romanistan este un cuvant folosit chiar de Caterina, o romanca, atunci cand scrie (apcat-missed) despre o expozitie romaneasca si din cate-am auzit realizatorii Borat erau cat pe ce sa-l foloseasca, dar uzul unui stat real a avut beneficiul de a starni reactii vehemente care au ajutat in reclama.

Ar mai fi si posibilitatea rebotezarii Parisului unde – ne spune in Daily Mail Peter Allen citandu-l pe ministrul de interne francez – unul din 10 arestati este “imigrant roman”, din care jumatate sunt copii.

Speaking to Le Parisien newspaper today, Mr Gueant said: ‘About 1,200 Romanian nationals were brought to justice during the first seven months of this year in Paris. 'Romanian offenders make up one in 10 in the capital. Half were adolescents.’ As far as arrests were concerned – as opposed to convictions – some 4,800 Romanians were detained during the first half of 2011, compared to 2,500 over the same period in 2010. Mr Gueant said Romanian crime ‘is a crime that is difficult to fight because of one aspect that is extremely cruel: it frequently uses minors. ‘Half of the arrested offenders are Romanian children and adolescents as young as 12 or 13 who are forced to take part in various crimes.’

Incercarile noastre (desi probabil justificate) de a prezerva o diferenta denominativa intre romani si romi sunt slabe, tardive si sortite esecului, dat fiind ca majoritatea romilor sunt – cel putin din pdv oficial – cetateni romani:

The issue was picked up by the OSCE, which issued a diplomatic reprimand to Romania. The government backed off and cancelled its earlier note. Since then "Roma" has been the term used in all official documentation and at international meetings. But the underlying issues were not addressed: Romania's Romanies still live in dire poverty, and Romanian media continued to encourage the impression that the presence in western Europe of people called "Roma" was damaging Romania’s reputation. The recent economic crisis, which has hit Romania particularly hard, has added fuel to the glowing embers of resentment and prejudice.

Nicolae Gheorghe, a sociologist and former Roma adviser to the OSCE, helped lead the charge against the proposed name change in 1995. He told me that the current proposal shows "the populist and nationalist direction that the present leadership of Romania is going in". He explains that "the term 'Roma' was never used by all Romani groups, particularly at the local level, but it has become the internationally accepted generic term that groups from Spain, Romania and other countries choose to call themselves. If this name change takes place it will represent a big step backwards."

Of the 19 public institutions that were consulted about the proposed name change, just one supports it: the Romanian Academy, a bastion of elderly scientists and linguists charged with defending Romanian culture. In a statement, the academy says that it supports the name change on the grounds that "many European countries use, without any restrictions, words with the same origins [as Ţigan]". In Germany the term is "Zigeuner", in France "Gitani" and in Russia "Tzigan". The concept of self-determination deployed successfully by the Romanies in 1995 is nowhere to be seen in the academy's statement.

Un bun candidat la titlul de Romanistan ar fi si tabara Greenacre, unde mai multi tigani sarmani erau tinuti in conditii de sclavie, unii chiar de 15 ani.

Un francez (GUY-LAURENT WINTERSTEIN) a facut deja un film cu acest nume: Romanistan. Il putem gasi pe vimeo, teaser cu Alain Delon si in 4 parti pe youtube: 1, 2, 3, 4.

Sources / More info: dk-romanistan, apcat-missed, ec-roma, re-sclavi, bbc-greenacre, bbc-9-nu, dm-1in10

zamo, tigani, gitanes, zigeuner, gypsy, gypsi, gypsies, gypsyes, gypsys, dezinformare (Tags)

112 nervi cu francezii

2011-09-13T07:36:00.001-04:00

Chiar daca ministrul de externe s-a aratat matur si a reactionat potrivit functiei sale, iata ca totusi exista suficienti porcusori isterici in plutocratia romaneasca (vezi la sfarsit). Prilej pentru a ne aminti de o brosura publicata de americani pentru a evita “frecarea” cu parizienii eliberati.

Dreptul si pasiunea de “rigoler” a francezilor, de cele mai multe ori cu umor ofensiv si arogant, n-ar trebui sa fie ceva nou. Cu atat mai mult cu cat inaintea expulzarilor fortate (si probabil si dupa) aveau motive conlocuitoare. Ce este mai putin cunoscut este ca frictiunile dintre americani si francezi (care au culminat cu adoptarea recenta a titulaturii de “cartofii libertatii” in loc de vechea “cartofi francezi” pentru “cartofi prajiti”) au inceput imediat dupa eliberarea Parisului de catre americani. Pentru a evita conflicte de proportii, oficialii comandamentului armatei americane au tiparit o brosura pentru soldati: 112 Gripes about the French sau, pe limba noastra, 112 nemulţumiri cu privire la francezi. Iata cateva extrase:

Q6: Ne pierdem timpul scotandu-i pe francezi din mizerie. Au facut ei ceva pentru noi vreodata?
- Sigur c-au facut. Ne-au ajutat la o ananghie si mai crunta. In timpul Revolutiei Americane, cand aproape toata lumea ne era impotriva sau indiferenta, Franta ne-a sarit in ajutor si ne-a fost cel mai mare benefactor.
Q7: Ne-ntelegem mult mai bine cu nemtii fiindca nemtii respecta legea.
- Da, nemtii respecta legea – chiar si cand e barbara. Ei isi asculta conducatorii – chiar si cand acestia sunt corupti, cruzi sau obsceni. I-au ascultat pe Bismarck, Kaiser William and Hitler. Oare francezii i-ar fi urmat asijderea?
Q21: De ce ne pasa de francezi? N-au insemnatate in lumea postbelica.
- Dincolo de probleme de onoare si simpla decenta, ar fi stupid diplomatic si politic sa abandonam o natiune de 40 de milioane de aliati. Intr-o zi sau alta, s-ar putea sa avem nevoie de ajutorul lor din nou.
Q42: De ce nu exista canalizare ca lumea in casele lor? WC-urile sunt groaznice.
- Cam sunt. Ce pot ei sa faca? Costa sa ai canalizare ca lumea. De-asta multi oameni in Franta n-au. Nici in Statele Unite nu are toata lumea. Germanii au canalizare mai buna decat francezii fiindca si-au putut permite. Majoritatea cladirilor frantuzesti sunt foarte vechi. Este mult mai dificil si mai scump sa instalezi canalizare intr-o casa veche decat intr-una noua. Intamplator, 9400000 de case in US n-au electricitate. 80% din ferme nu au baie sau apa curenta. Cam 3607724 din case nu au WC-uri private. (seamana cu Romania, nu?)
Q46: In metrou pute a usturoi, transpiratie si parfum.
- Metroul parizian azi este aglomerat, imbacsit si pute. Metroul duce si tot traficul ce era absorbit de autobuze. Mirosi usturoi fiindca francezii, care sunt bucatari excelenti, folosesc mai mult decat noi. Mirosi transpiratie fiinca francezii n-au sapun – nemtii l-au luat pe tot de vreo 4 ani si acum primesc unul prost de abia 4 bucati (20 g) la 2 luni. Pe piata neagra 310 grame costa 125 de franci. Mirosi parfum fiindca frantuzoaicele prefera sa miroasa a parfum decat a nespalare. Cand n-ai sapun, parfumul este un substitut. Intamplator, chinezii iti vor spune daca le esti prieten ca mirosul albilor, indiferent cat se spala, este neplacut chinezilor. Mirosul intim se coreleaza cu ce mananci. Schimba mancarea si schimbi mirosul.
Q62: Se saruta in vazul lumii, pe strada.
- Asta-i surprinde pe americani intotdeauna la inceput. Sarutul pe ambii obraji este o traditie franceza. Pentru cordeala ei prefera sa fie singuri daca e posibil, ca si noi.
Q63: Mi-ar place mai mult francezii daca ar fi mai curati.
- Este de inteles.
Q108: Toti politicienii francezi sunt corupti.
- Asta-i la fel de stupid cu a spune ca toti politicienii americani iau spaga. Unii politicieni (francezi si americani) sunt corupti.

Alte asemenea intrebari, in brosura din link-ul din surse: Q 55-58 au de-a face cu femeile, care in viziunea americanilor sunt toate curve si prea ieftine pe deasupra, 49 cu siesta, 29 cu critica si 96 cu uniformele. Intre timp, americanii i-au botezat pe francezi cheese eating surrender monkeys, adica maimute defetiste mancatoare de branza.

Dan Voiculescu adauga la lista nemultumirilor scriind Consiliului Audiovizualului din Franta pe seama emisiunii o scrisoare pe care n-o va citi nimeni (Consiliul cu pricina deserveste cetatenii francezi) si in care cei doi comentatori rasisti sunt satirizati:

Va scriu in calitate de european responsabil, care cunoaste istoria incarcata si sensibila a acestui continent in materie de rasism, xenofobie sau agresivitate inter-etnica.
Faptul ca in Franta zilelor noastre - Franta, o tara care a infruntat direct agresiunea hitlerista! - sunt posibile, in cadrul unor emisiuni de larga audienta, jigniri desprinse parca din repertoriul miscarii naziste la adresa unui popor european mi se pare incredibil si incalificabil.
"Glumele" si ofensele gazduite de emisiunea "Les Guignols de l'Info", din data de 6.09.2011, reproduc cu fidelitate cliseele proferate in anii 30-40 de miscarile anti-semite la adresa evreilor: "hoti", "paduchiosi", "nespalati", care traiau in "ghetto-uri mizerabile". Incadrarea unor astfel de ofense in cadrul "satirei" justifica si legitimeaza - pastrand logica scuzei invocate - fecunda activitate "satirica" a unui personaj precum Joseph Goebbels.
Marea problema ridicata de ofensele proferate in cadrul emisiunii "Les Guignols de l'Info" nu consta in jignirea sensibilitatii unui popor european, ci in posibilitatea reactivarii - in inima Europei civilizate - a unui discurs de o agresivitate simbolica care frizeaza nazismul.
Va adresez solicitarea de a analiza oportunitatea sanctionarii emisiunii "Les Guignols de l'Info", mergandu-se pana la suspendarea acesteia pana la stabilirea unui cod deontologic aflat in concordanta cu valorile elementare ale Uniunii Europene - valori pe care realizatorii emisiunii le sfideaza in mod asumat.

Pe langa ca-i sforaitor si deplasat, Voiculescu mai face si comparatii cu nazismul. Evident, el spera sa castige puncte cu electoratul lobotomizat. Includ intreaga emisiune dedesubt.

Sources / More info: wiki-112, ercps-112, 112g, bbc-plus, hn-dv

zamo, rigoler, papusi, marionete, divertisment, franta, francezi, francezii, france, french, americaines, americanii, soldati, paris, parizian (Tags)

doctorii romglezi

2011-09-10T01:00:00.000-04:00

Imboldit de intrebari cum ar fi cea a Dianei Coman, am decis sa sparg tacerea asternuta pe acest blog cu o stire din UK. Aflu dintr-un recent articol in Daily Mail ca britanicii sunt pe cale sa interzica sau sa restrictioneze accesul doctorilor si asistentelor medicale din Romania la piata muncii, urmand exemplul spaniol, francez si italian, violand spiritul normelor UE.

Lordul Winston, un bulibasa de doctori britanici cu mustata de porn star al anilor ‘70 si coincidental “professor of fertility studies at Imperial College London” declara ca doctorii si asistentele medicale din Romania si Bulgaria pun pacientii in pericol fiindca nu sunt in stare sa vorbeasca engleza, ca nu sunt obsinuiti sa comunice cu pacientii si ca nu sunt capabili sa comunice nici macar in propria limba:

Nurses from Eastern Europe put NHS patients in danger because they can’t speak proper English, one of Britain’s top doctors has warned. Lord Winston said yesterday that he was particularly worried about those from Romania and Bulgaria who had limited communication skills ‘even in their own language’. He told the House of Lords they had been trained in a ‘completely different way’ to British nurses, and were not used to speaking to doctors or their own patients.

Mai departe, aflam ca britanicilor nu le este permis sa testeze cadrele medicale pregatite in alte tari din Zona Economica Europeana din pricina unor reguli antidiscriminare, dar ca francezii fenteaza regula facand testarea la nivel local, ceea ce-i permis:

Under strict EU laws, the Nursing and Midwifery Council (NMC) watchdog is banned from testing nurses coming in from European countries on either their language or clinical skills. Such tests are deemed to restrict the ‘free movement of labour’ – the same rules apply to doctors. Some countries, however, including France, get round the rules by ensuring candidates are tested by local health boards rather than a national watchdog.

Lordul Kakka(na)r, chirurg, este insa si mai meserias decat colegul sau mustetat:

He told peers the situation was ‘intolerable’.

‘It is not right for fellow practitioners to have to work with these individuals,’ he said.

‘But most of all it is not right for citizens of our country, who at times when they are unwell and becoming patients in our healthcare systems need to be absolutely certain that the practitioners to whom they are exposed are competent, meet the standards required of medical practitioners in our country and therefore can with certainty provide the quality of care that citizens in our country deserve.’

Hearing evidence at the Lords’ inquiry into free EU movement of medical workers, the peers were told that patients were being put at risk by incompetent doctors and nurses who cannot speak English or understand basic medical terms such as ‘nil by mouth’.

“nil” inseamna “nema” adica zero, zilch, nada – chiar daca suna ciudat, greu imi vine-a crede ca vreun roman n-a priceput-o.

Lord Winston said his own experience working abroad had shown him that nurses from Eastern Europe were not used to communicating with doctors or patients. (..) In one case, a GMC spokesman said, a foreign doctor’s husband contacted the council to register her because she could not speak English herself.

Scriam inca din 2007 despre migratia masiva a celor educati si bine-pregatiti. Taierile salariale recente nu au putut decat sa sporeasca migratia medicilor care, cum spuneam in nesanatatea rumuneasca, erau deja cu 40% sub media europeana in 2008 (222 la 100000 de locuitori). Oare cat o mai fi acum? Pe baza datelor furnizate de britanici si stiind cati erau in 2008 putem calcula, ca in clasa a II-a din lumea a III-a:

The number of European nurses registering to work in Britain has doubled since strict checks on their competence – including language skills – were scrapped last October. In the first five months alone, almost 1,500 new nurses arrived.

The General Medical Council said that 22,060 – around 10 per cent – of doctors licensed to work in the UK were from the European Economic Area, including 1,862 doctors who qualified in Romania and 722 with Bulgarian qualifications.

UK va urma asadar exemplul francez de misculatii:

'But we want to go further, working with the GMC, to strengthen the whole system of local checks on the suitability of doctors, including their communication skills. Responsible officers will have a key role to play in this.'

Cam asta fu articolu’ mama. Ian sa videm in continoari daca-i broblem real.

Sources / More info: dm-winston-xenophobia

zamo, imigratie, doctori, xenofobie, xenophobia, medicina, doctor, pacient, pacienti, sanatate, interactie (Tags)

stiri de sub Pres II: coruptia

2011-06-26T01:00:00.000-04:00

Este greu de evitat scandalul Severin, cu atat mai mult cu cat nu demult vorbeam despre Nastase si in episodul anterior despre Malaxa. Nu cred ca Severin este mai corupt decat alti politicieni europeni; este insa mai prostut si mai naiv si, ca si diplomatul din Singapore si in general oamenii proveniti din societati in deriva, cam fara busola etica.

Povestea este interesanta nu atat datorita domnului Severin ci in principal pentru ca de cate ori Romania este conectata cu un scandal de coruptie, toti suntem manjiti. Propozitia “Romania este corupta” este echivalenta cu “tiganii sunt inferiori” in aceea ca are mai mult a face cu prejudecati si predispozitia noastra de a nu ne pasa si a accepta astfel de etichete decat cu realitatea. Coruptie si incompetenta birocratica si / sau guvernamentala exista peste tot; diferenta consta in cat de departe se merge si cat de bine se musamalizeaza astfel de afaceri. Romanii stau mai prost la capitolul musamalizare si “ochii lumii”. Un ministru al agriculturii britanic n-ar accepta in vecii vecilor spaga sub forma de oi, porci si gaini, precum omologul sau roman; acesta are metode mai sigure, testate si cimentate de colegii de partid de ani de zile.

Sa incepem cu reactia lui Adrian Severin la ridicarea imunitatii sale de catre colegii sai din Parlamentul European:

Ridicarea imunitatii face posibila cercetarea. Faptul ca aceasta cercetare abia acum urmeaza sa inceapa este in sine o dovada ca tot ceea ce s-a afirmat pana acum este expresia unui justitiarism rau si mincinos. Din pacate, el nu m-a lovit doar pe mine, ci si Romania care, prin mine, in ultimele luni, a pierdut importante pozitii de influenta deloc usor de recuperat. De aceea, bucuria multor romani este absurda.

Severin si-a inceput cariera politica la Stefan Gheorghiu, trecand apoi prin FSN, PD si in final PSD. Dupa cum Tom Gallagher scria in Revista 22 in 2005, el ar fi fost printre cei mai influenti romani din Parlamentul European:

Prea putin conteaza ca Severin vine din Academia “Stefan Gheorghiu” sau ca Geoana provine dintr-o familie bine ancorata in vechea nomenclatura. Eurocratii, mai ales cei de stanga, cred ca e de prost gust sa zabovesti prea mult asupra evenimentelor de dinainte de 1989. Social-democratii, precum danezul Poul Rasmussen, sunt foarte dispusi sa accepte ideea ca vechiul regim s-a stins odata cu Ceausescu. Asa se face ca Geoana are intrare deschisa la baronii de la Bruxelles, de exemplu la conservatorul german Elmer Brock, pe cand un biet ministru al Justitiei, ca Monica Macovei, trebuie sa se consoleze cu doar cateva minute din pretiosul timp al acestuia pentru a discuta reforma sistemului romanesc de justitie.

Dl Gallagher vorbeste chiar de un “profesionalism politic”:

Din pacate, rolul lor este aproape identic cu cel jucat de Iliescu si Nastase: aplicarea de schimbari artificiale care sa menajeze retelele care au apucat parghiile puterii in 1990-’91. Dar cei doi o fac intrucatva mai profesionist, ascunzandu-si alura postcomunista sub o spoiala progresista. In primavara, cand facea campanie impotriva planurilor de reforma in justitie ale Monicai Macovei, Severin chiar se mandrea: “PSD ca partid nu trezeste pretutindeni simpatia democratiilor occidentale. Multi dintre oamenii sai se bucura insa de mai multa incredere si au mai multe contacte utile decat actuala guvernare”.

Europenii prefera coruptia tacuta:

..utilizarea de catre Iliescu a trupelor muncitoresti de soc s-a tradus prin trantirea usilor diplomatice in nasul emisarilor ca Severin, cand acestia voiajau in Occident prin 1990-’91. Iliescu parea atunci un anacronism, cineva incapabil sa prezideze o tranzitie lina unde matrapazlacurile se pot consuma eventual in umbra, nu in plina lumina. Pe 29 martie 1991, Severin l-a infruntat pe Iliescu: “Din pacate, domnule presedinte, dumneavoastra inca mai credeti ca stalinismul si ceausismul au fost niste erori in aplicarea marxism-leninismului. Noi suntem de parere ca singurii care au aplicat in mod corect tezele lui Marx si ale lui Lenin au fost Stalin si Ceausescu”

Severin se remarca oferind o alternativa mai moderata la nationalismul generalizat al liderilor romani:

Probabil ca inclinatia periodica a lui Roman de a face pe placul nationalistilor si de a tolera interesele acestora a impiedicat dezvoltarea unei relatii oficiale normale intre liderul PD si ministrul de Externe al Romaniei, functie detinuta de Severin pentru exact un an, intre 1996-’97. Intre timp, Severin se reinventase in calitate de avocat al post-nationalismului, insistand ca reconcilierea franco-germana de dupa 1945 ar constitui modelul necesar pentru emanciparea Europei de Sud-Est. Asta i-a adus o oarecare recunoastere pe scena internationala si a ajutat la stergerea imaginii Romaniei ca fortareata a nationalismului intolerant.

Ca raportor ONU cu drepturile omului in Belarus, a produs 3 rapoarte: 2005, 2006, 2007.

In urma scandalului, cand liderul socialistilor i-a cerut sa demisioneze, a refuzat, cauzand exact genul de hoopla pe care politicienii europeni incearca sa-l evite cu orice pret. Refuzul de a demisiona este o idee stupida si a “ars mai multe poduri” decat insusi scandalul cu coruptia, care oricum vine la un moment foarte prost pentru stanga europeana, ceea ce probabil explica si ridicarea imunitatii sale:

(Publicatia britanica sugereaza ca economia afecteaza preferintele electorale mai mult decat invers si ca stanga are probleme cand economia pica.)

Este oarecum remarcabil ca dupa 20 Martie, pagina wikipedia romaneasca a dlui Severin (care ii este destul de favorabila) a fost modificata de pe IP-uri multiple, apartinand de SanosConsulting.ro, OpenSys.ro si chiar Boston U, pe langa utilizatori cu cont.

Cat despre Romania, consemnez un articol remarcabil in Evenimentul Zilei, despre profesorii care pretind sex ca spaga, aparut sub semnatura lui Mihai Şoica si Georgeta Petrovici. Genul asta de “activitate” e vechi de cand lumea si se-ntampla bine-merci si la case mai mari.

LE: Pentru comparatie, iata ce apare in Wikipedia la rubrica de "controverse" din articolul lui Boehner: In June 1995, Boehner distributed campaign contributions from tobacco industry lobbyists on the House floor as House members were weighing how to vote on tobacco subsidies. In a 1996 documentary by PBS called The People and the Power Game, Boehner said "They asked me to give out a half dozen checks quickly before we got to the end of the month and I complied. And I did it on the House floor, which I regret. I should not have done. It's not a violation of the House rules, but it's a practice that‘s gone on here for a long time that we're trying to stop and I know I'll never do it again.” Boehner eventually led the effort to change House rules and prohibit campaign contributions from being distributed on the House floor. A September 2010 New York Times story said Boehner was "Tightly Bound to Lobbyists" and "He maintains especially tight ties with a circle of lobbyists and former aides representing some of the nation’s biggest businesses, including Goldman Sachs, Google, Citigroup, R.J. Reynolds, MillerCoors and UPS."

Sources / More info: hn-severin, cr2020-as, r22-asvechi, wiki-severin, ec-leftout, evz-spaga-sex

zamo, severin, corruption, coruptie, mep, imunitate, dizgratie, reputatie, renume, corupt, corrupt, currupt, oua, psd (Tags)

ma-inna-lizarea si piata online

2011-05-31T10:39:00.001-04:00

Iata ca tara concertelor a devenit “tara pop-ului dulce”, in special datorita YouTube. Un prilej excelent de a arunca o privire asupra pietei de reclame onlain.

Un articol AFP semnat de Isabelle Wesselingh ne spune ca “sunetul” romanesc de dans (ghilimelele ii apartin autoarei) cucereste mapamondul. Avangarda acestei invazii ar fi Inna (Alexandra Apostoleanu) si Edward Maya (Eduard Marian Ilie). In acest moment, cantecele Innei inregistreaza fiecare milioane de views (Love, Amazing, Deja Vu, 10 Minutes, Hot, Sun is Up, Club Rocker) in timp ce Stereo Love al lui Maya are aproape 123 de milioane de vizionari.

But what explains their international success?

Some say it's the "glamour", videoclips that show the leggy Inna, Alexandra Stan and other Romanian artists in breathtaking seaside settings with dancers straight out of glossy fashion magazines. But this is nothing new in pop music.

Industry figures, instead, point to a basement studio in a house in a leafy residential district of the capital. There, a determined 20-something trio called Play & Win mix sound for hours on end in a room with a piano, a large table and some powerful computers.

The three, Radu Bolfea, Marcel Botezan and Sebastian Barac, all born in the mountains of Transylvania, are credited with creating a "Romanian" sound that has turned out some of the country's biggest dance music hits, by Inna and others.

"Club music did not really have melody so we tried to introduce more melodic lines in it," they said modestly.

For Terry, the artistic director -- who goes by one name -- at the famous Loft Metropolis club near Paris where Inna and Alexandra Stan have played live, the Romanians have come up with a sound that's "very efficient and dedicated to the dance floor", even if it's "nothing extraordinary".

Spinnin'Records' Van Kooten calls it friendly. "Romanian dance music has its own sound: simple melodies, catching course lines," he said. "It's easy to sing along and very radio friendly with a midtempo."

At the moment "it's the trend," he added. "But like fashion, trends go fast."

Play & Win also site Internet's role in promoting Romanian dance music. "It's a real test because people truly say what they think about your music, and you can get worldwide," they said.

Neither they nor singers or managers were keen to talk about how much they make from dance music. "We can live well from what we do," Play & Win said.

Poti cumpara Hot, albumul Innei, de la Amazon.

In alte stiri imbucuratoare, piata publicitatii online a crescut in 2010 cu 32%. In al doilea semestru din 2011 a crescut cu 5% fata de primul semestru din 2010 (de ce nu compara cu al doilea?!) si cu 11% fata de al doilea din 2009:

„Cresterea de 32% a pietei de publicitate online inregistrata in anul 2010 atesta disponibilitatea din ce in ce mai mare clientilor de publicitate de a investi in acest sector, ducand suma totala raportata peste pragul de 20 de milioane de euro. Reticenta clientilor fata de investitiile in online in 2009, anul cel mai marcant al crizei mondiale, care a adus o scadere de 10% fata de anul anterior, a fost compensata in 2010 de intensificarea si diversificarea activitatilor de publicitate in domeniul internetului. Un factor determinant al dezvoltarii a publicitatii online este prezenta tot mai mare a internetului in mixul de media al majoritatii advertiserilor” declara Cristian Petriceanu, Presedinte IAB Romania.

„Ritmul sustinut de redresare a publicitatii online in anul 2010 confirma potenţialul ridicat de crestere al acestui segment de piata in Romania. La nivel global se estimeaza ca publicitatea online insumeaza deja 15% din cheltuielile de publicitate, depasind cheltuielile de publicitate pentru reviste, radio-uri si outdoor, pe cand in Romania, cheltuielile pe publicitatea online totalizeaza doar 6% din valoarea pietei de publicitate. Companiile din industria telecom, servicii financiare, cele din industria auto si a bunurilor de larg consum sunt cele mai receptive la posibilitatile oferite de publicitatea online, care permite o adresare mult mai precisa a potentialilor consumatori”, a adaugat Ruxandra Bandilă, Director, Marketing, Communications and Business Development Director, PwC Romania.

Alte cifre importante de la IAB:

Romania este abia a 5-a in Europa centrala si de est in privinta cheltuielilor de advertising online pe internaut, cu numai EUR 2 / user (compara cu Czech Republic, EUR 48 / user)
7.5 milioane internauti romani din 21 de milioane populatie (Rusia: 40.9/142, Turcia: 21.6/72, Polonia: 15.5/38, Ucraina: 8.9/46.9)
in urma vizionarii unei reclame online, 37% din ei se informeaza in vederea cumpararii iar 29,9% raspandesc mai departe mesaje legate de brand, produs sau serviciu
15% din respondenti declara ca au cumparat produsul advertizat in urma vizionarii unei reclame online. Cei care cauta ulterior mai multe informatii online l-au cumparat in proportie de 28,7%, cifra comparabila cu proportia celor care l-au cumparat in urma unui click pe banner (30%)
72% din utilizatorii sondati completeaza cu ajutorul internetului informatiile despre branduri, produse sau servicii primite din alte medii si au o intentie mult mai puternica de a achizitiona produsul(37,6% au raspuns ca au cumparat produse in urma cautarii pe internet, ca urmare a unei informari din alte medii)
Probabilitatea de a cumpara un produs dupa ce s-au informat suplimentar prin intermediul internetului creste pentru cei care au cautat ce spun bloggerii despre produs/companie(45,4%) si in cazul celor care au cautat pe forumuri sau retele sociale mai multe informatii despre produs(44,2%).
Intrebati daca dau click pe reclama pe care si-au amintit-o cel mai bine, 31% au raspuns "Da, pentru a urma link-ul", in timp ce un procent apropiat, 26%, au raspuns "Da, pentru a inchide reclama". In acelasi timp, reclamele catalogate ca "sacaitoare" au obtinut cele mai mici punctaje la fiecare din efectele publicitatii online analizate in studiu.

Din motive inca neelucidate, RenaLu PuLo nu este mentionata in acest articol.

Sources / More info: afp-rosound, roin-adv, vk-adv, iab-pta, iab-eu, iab-2010

zamo, onlain, muzica, pop, takeover, numa-numa, inna, maya, eduard maya, eduard maia, edward maya, rom-pop, ro-pop, ropop, ro-dance, euro-dance (Tags)

comunismul a/occidental

2011-05-14T08:17:00.001-04:00

Incep acest articol inspirat de un blog abia descoperit, aflat de la karl. Il scriu fara nici un plan, fiindca articolul original este mult prea fain, vreau sa-l impart cu voi, dar nu vreau sa-l citez pur si simplu.

Ajuns aici in Canada am fost surprins sa descopar cat de multi oameni inca mai cred in Marxism. Aceasta era probabil modalitatea principala de a te impotrivi “establishment-ului” pre-1989. De-atunci, pare a fi fost inlocuita de libertarianism, chit ca multi dintre cei care se declara aderenti nu-nteleg nici ce-i una, nici ce-i cealalta. Intr-un fel, ce-i ramasi marxisti sunt niste rebeli conservatori, cam ca PRM. Au ramas incremeniti in proiectul revolutionar. TlonSociety le ofera o scapare, citandu-l pe Nietzsche (che dice):

cele 8 Intrebari Fundamentale

daca vrem sa fim mai complicati sau mai simpli
daca vrem sa devenim mai fericiti sau mai indiferenti fata de fericire si nefericire
daca vrem sa fim mai multumiti cu noi insine sau mai exigenti si mai necrutatori
daca vrem sa devenim mai blanzi, mai concesivi, mai umani sau mai inumani
daca vrem sa devenim mai intelepti sau mai lipsiti de scrupule
daca vrem sa atingem un tel sau sa ocolim orice fel de teluri
daca vrem sa fim mai respectati sau mai temuti sau mai dispretuiti
daca vrem sa devenim tirani sau ispititori sau pastori sau animale de turma

Revenind la Soirs, un blog croit parca pe acelasi calapod – minimalist si fara comentarii – iata si articolul care mi-a atras atentia:

Politician francez: ‘Nu sunt de acord cu această absurdă egalizare a celor două totalitarisme. Nu-i putem pune pe acelaşi plan pe nazişti, care ne-au invadat, cu comuniştii, care ne-au eliberat’.
Fraza rezumă atitudinea Occidentului. Niciodată nu vom avea, de acolo, o egalizare morală între nazism şi comunism. După douăzeci de ani, e cazul, în Est, să ne resemnăm. Toate aceste ţări au fost invadate, răvăşite şi umilite de nazism, nu de comunism. Comunismul era un raft de cărţi, ceva localizabil în bibliotecă. Memoriile noastre traumatice nu coincid. E ca şi cum, pentru cruzimile expansioniste ale Japoniei, ţi s-ar cere să condamni azi tradiţia shinto. Ei bine, oamenilor li se rupe delicat de ravagiile shintoismului.

Urmeaza partea cu “oamenii climei”, care e nitel cam unfair pensionarilor cat si celor mai boemi, dar pe care nu o mai citez fiindca atunci as copia intreg articolul si iar vine ZBiM in zbume.

Din sacul cu surprize: Saga lu Biorn

Sources / More info: soirs, tur, PhiBLO [valkyrie]

zamo, nazism, isms, communism, comunisme, france, french, vikingii, crestinism, crestinatate, cretinatate (Tags)

Viata in Canada: Monica Radu

2011-04-17T09:54:00.001-04:00

In Toronto ninge si un ziar din Winnipeg, care are obiceiul de a culege oameni de pe strada (in particular femei) si a-i pune sa-si descrie stilul vestimentar, au cules o romanca si-am decis s-o descriu si eu intr-un PA.

Azi m-am trezit cu cantec de pasarele si zgomotul fulgilor de nea lovind acoperisul deck-ului. Cum zicea Prince:

Sometimes it snows in April
Sometimes I feel so bad, so bad
Sometimes I wish life was never ending,
and all good things, they say, never last

Springtime was always my favourite time of year,
A time 4 lovers holding hands in the rain (..)

Bine, eu nu ma simt chiar bad, da’ ma gandesc la concursul leusteanului unde-mi cam slabesc sortii de izbanda..

Revenind la oile noastre, iata si PA-ul meu pe seama Monicai Radu:

E greu sa introduci sensibilitati europene in mlastina Manitobei, intre bastinasi si ceata insecticida. Subtirimea batranului continent e perceputa aici, pe cel mai obez continent ca semn de saracie si / sau slabiciune, ca sa nu mai vorbim ca asemanarea cu tantarii e de evitat acolo in mod special. Stilul ei imi aminteste de moda romaneasca “de export” a anilor ‘80, cand incercam si noi sa ne infiripam pe piata mondiala. Nu ma mira deci ca poseta e a mamii, ceasul e de 15 ani si asculta Strokes.

Monica Radu pare sa fie genul de om care nu pierde ore in fata oglinzii in fiecare dimineata si asta, desi nu se vede, este probabil motivul pentru care apare in ziar.

Sources / More info: wfp-mr

zamo, snow, zapada, ninsoare, toronto, aprilie, prince (Tags)

dacia tunata dar si reclamata I

2011-03-28T01:00:00.000-04:00

Cum vinzi o Dacie? Am cautat video footage pentru ca doream sa fac un mic filmulet din Rugamintea unui Dac a lui Geo Bogza si nu vroiam sa bag făţău' mio ca fundal. Ocazie cu care am descoperit o gramada de reclame pentru Dacia si m-am gandit ca nu-s singurul care nu vazuse nici una dintre ele..

Prima reclama ni-l prezinta pe Dan care-a cazut din lac in put; mai precis, a scapat de-o rabla si si-a luat o Dacie:

Buna, azi il vom cunoaste pe Dan. El a aflat cum sa economiseasca bani in criza. S-a mutat la Ploiesti si conduce zilnic noul lui Logan pana la serviciu in Bucuresti. Face tot 40 de minute, iar pe chirie plateste jumatate. Numai avantaje.

Alt avantaj ar fi ca poate citi toata blogo.ro-oaia pe ecranul telefonului mobil, in trafic. Ideal ar fi sa-si ia piese (cat mai) originale .

Cele mai faine sunt insa, de departe, reclamele facute de strainezi. Ei nu sufera de snobismul romanesc care face costul de 6400 euro, Anna Lesko sau remat leasing / iubita un minus. Nu au de ce sa se planga, dealer-ii au un produs de calitate medie la pret de dumping; prost sa fii si tot il cumperi, fiindca o masina nou-nouta nu are cum sa se compare cu un BMW sau Mertzan din mileniul trecut. Daca vrei totusi sa vezi si alti supermani si supermance care-ti schimba viata uita-te la reclama Prestige sau, mai jos, reclamele indiene.

Nemtii de la dacia.de au scos o reclama “revolutionara”, unde toti barbosii suparati stau mandri (cum se cade unor la ei in tara) si viseaza sa si-o ia: versiune lunga, scurta si director’s cut. Ii putem vedea pe Fidel Castro care probabil taman a trecut dincolo si-ajunge la un purgatoriu darapanat de revolutionari. Mao Tse-Tung cara un sac de gunoi, Karl Marx adormit cu Capitalul in mana, Lenin joaca Pacman plictisit de eternitate si tot moare, un Gandhi sta in pat si mananca chips cu telecomanda in mana, Martin Luther King si Rosa Luxemburg trag de manerele unui joc de minifotbal, Ho-Chi Minh rade si el cu cineva iar afara Mahatma incearca sa-l convinga pe Che Guevara ca-i randul lui sa spele vasele in timp ce Martin Luther King Jr. si Lenin sed pe banca si-si arunca ochiade unul altuia. Lui Che nu-i place sa spele vase (nici mie), asa ca zice “e timpul s-o mai punem de-o revolutie”. Karl Marx, care s-a trezit intre timp, ii spune impaciuitor: “Che, conteaza ce vor oamenii!”. Si-uite-asa ne e prezentata Dacia Logan MCV, care la 8400 de euroi e-o masina de familie pe care oricine o poate cumpara. Ceea ce descopera de altfel o alta familie cand intreaba “ce obtin pentru juma’ de pret de VW?” O drujba uriasa taie masina-n doua – nu mai uiti acum ca Logan-ul e juma’ de pret. Un oarecare pas inainte fata de 2008, cand Dracula vindea Dacii. Altele – Status-Symptome – ataca snobismul cred, desi nu le prea inteleg Das Cafe, die KFZ. Ar mai fi si baguette vs cremwurst care incearca s-arate cat e de “safe”.

Aproape la fel de “revolutionara” este reclama britanicilor. Un cuplu de pensionari intra in biroul unui trashy used car salesman si are loc o “tocmeala high-pressure”. Dialogul e superb, iar subtitrarea romaneasca nu-i chiar la inaltimea originalului.

O reclama similara ataca iar snobismul – shockingly (also FR, ES): Dupa o tura in care toata lumea “ii baga in seama”, un cuplu aduce masina dealerului inapoi spunand: "Great car! What's the price?" Dealerul raspunde "11.900,- Euro!" El pare sa accept, dar ea exclama "Only???" "We are not going to spend that little naturally!"

Shockingly affordable. Dacia Duster.

Ca orice “masina nationala”, Dacia isi are superfanii ei care pompeaza bani seriosi in “hot tuning” si carora le cade parul cand vad filmuletele de productie, cum ar fi cel MCV. La clipul unui indian cu un Logan tunat, un roman comenteaza:

Guys I'm Romanian, I'm from the country where this car is actually built, under the name of it's original maker Dacia and I can't help to notice that you have leather seats and the dashboard is all beije, plus the steering wheel is also beije, does that come stock or did you make it afer market. I also have a Logan black with black and beije interior, but leather was not an option for me...that's why I am so curious. Thanks! (90Alex27)

Si-acum ca i-am facut praf pe germanici, sa vedem cum se descurca Dacia / Renault in tarile latine.

Sources / More info: flickr, IQads-dacia, 3/10K-dacia-sorry, raluxa-dacia

zamo, dacia, dacia duster, renault, masina, auto, autoturism, tunat, tunata, logan tunat, logan mcw, dacia tunata, tuning (Tags)

ge(pe)tto-daccia

2011-02-27T19:28:00.001-05:00

A trecut ceva timp de la ultima sesiune tlon si simteam o oarecare lipsa / absenta / angoasa... Aici este inca Duminica dar in Ro este deja Luni – de-aici si decalajul intre ziua publicarii pe acest blog si celelalte 14.

Ce-am vrut de fapt sa spun ma jos dar nu mi-am gasit cuvintele in timp util este ca tratam tiganii intr-un mod profund latin-jeffersonian. Facem scandal si-i injuram, in timp ce “Europa cilivizata” ii ucide metodic dar pe sest si de-a lungul secolelor, ni-i expediaza, ii sterilizeaza (Cehia) si ne pretinde sa-i tratam asa cum ei nu vor si nu pot – intre altele, pentru ca ii considera romani cam tot asa cum rusii vor Basarabia stat rom. Discriminarea paneuropeana nu-i un permis sa facem asijderea – ar fi superb sa le dam o lectie de civilizatie printr-un comportament legislativ etic, luminat. Solutia complexa este sa ne civilizam, sa ne educam atat pe noi cat si pe ei. Solutia scurta si rapida este sa schimbam ceea ce putem schimba, cum ar fi numele nostru in daci sau geti.

LE: Si-apoi, nu-i evadarea din Ghetto-Dacia un sport romanesc?

yakshemash, hope u like, it is nice

[Zum]

trebuie sa stiti de la-nceput: la fel ca la sesiunea despre feminism, eu vorbesc dintr-o bula. am trait intr-o lume aproape ideala, in preajma unor oameni pentru care diferentele de culoare, sex, religie etc. nu au fost niciodata chestiuni arzatoare. simplu si, poate, naiv, omul e om. si il tratezi ca atare. de fapt despre subiectul de azi nici nu pot spune ca am opinii “ferme”, cu atat mai putin solutii. integrati, pastrandu-si obiceiurile [adica?], cred ca toate-s posibile daca uitam de tampenii ca tiganii sunt hoti / nespalati / asculta manele [romanii au si ei din belsug toate aceste calitati]. nu izolezi omul, multumit ca nu-l mai vezi pe langa tine si ca asa isi poate pastra linistit "obiceiurile". nu-l obligi sa faca decat, eventual, ce esti si tu obligat sa faci. Iar educatia, atat de des adusa in discutie, ar trebui aplicata si populatiei majoritare. fiindca iti trebuie mai intai o societate in care sa integrezi. avem asa ceva?

[Utopia]

daca tot se incapataneaza istoria sa ne tina intre tot felul de granite, ar trebui sa punem mana de la mana sa le facem un stat al lor. pe bune fratica, e lipsa de Romaniland pe harta Europei si-i mare pacat fiindca tiganii sunt un popor mult mai putin boring ca suedezii, finlandezii sau altii care au statele lor de o mie de ani si n-au reusit nici pana acum sa scoata niste muzica. am zis.

poate fac o gafa da’ zau asa, i-ar fi cuiva dor de Oltenia?

[Diacritica]

eu zic asa:

sa-i asimilam in acea cultura in care trebuie sa asimilam si majoritatea majoritarilor, si anume cultura spalatului pe dinti si pe cap si prin diverse alte parti esentiale si a alfabetizarii si a respectului fata de lege*.

si sa le lasam in pace côtéu’ pitoresc. daca majoritaru’ vrea sa vina la serviciu cu turu-n vine si cu creasta, tiganu’, pardon, rromu’ de ce sa nu vina cu palarie, fuste-nfoiate si salbe, dupa caz?!

*daca dai teapa la restaurant sau lu' tanti la butic esti fix la fel cu tiganu', pardon, rromu' care fura cupru, chit ca esti corporatist de buricu' targului.

[Dragos]

1. dupa ce am citit de curand o carte despre istoria tiganilor, am ajuns sa-i admir pentru permanenta incapatanare de a se adapta civilizatiei europene - tiganii sunt un exemplu de anarhism avant la lettre.

2. cat despre tiganii de azi, inclusiv despre cei din Romania, evident ca militez pentru asimilarea fiecaruia, pe rand. din simplul motiv de bun simt ca, daca vrei sa te respect, respecta si tu aceleasi drepturi ca si mine. iar aici ma gadesc ca intra, alaturi de tigan, si politicianul.

3. as aminti pericolul generalizarilor care imi pute a fascism - tiganii sunt asa si pe dincolo - asa ca prefer sa spun tiganul X e asa si pe dincolo.

[Tomata]

nu m-a interesat niciodata problema rromilor nici din tara, nici din afara ei. poate si pentru ca n-am avut de-a face cu ei. prea mult. imi amintesc o singura intamplare, care a fost doar neplacuta, nu tragica. asta nu inseamna ca sunt de acord cu toate libertatile pe care si le iau si nu sustin ca ar trebui lasati de capul lor. insa nici nu sunt de acord sa fie marginalizati sau exclusi din societate. urasc discriminarea in toate formele ei si generalizarea ma calca pe nervi in cele mai multe dintre situatii. daca un tigan a omorat o italianca, nu inseamna ca toti sunt criminali si cu atat mai putin inseamna ca tiganii reprezinta Romania. ca sa raspund strict la cele doua variante propuse, o aleg pe cea de-a doua: diversitatea si obiceiurile lor [nu alea proaste, ci traditiile] ar trebui incurajate pentru ca, pana la urma, fac parte dintr-o cultura si un mod de a trai. a incerca sa ii schimbam ar insemna sa le omoram libertatea.

[Voroncas]

nu cred ca suntem pregatiti sa-i asimilam pe rromi, asa cum nici ei nu se straduiesc prea tare sa se integreze. propun ca cei care nu s-au adaptat inca, care nu urmeaza vreo forma de invatamant sau nu lucreaza "pe bune” sa fie plasati intr-un soi de comunitate [statala?] independenta, artificial & experimental creata [eventual guvernata succesiv de cate o tara or smtht si vedem ce se intampla dupa 2-3 generatii. astfel de bule sociale alternative ar trebui incercate si pe o buna parte dintre romani. in fine, nu zic sa dam liber la rasism ca principiu arbitrar, dar nici sa ne amagim cu discursul multicultural fals conciliant. zic ca oamenii, minoritati sau nu, sa-si vada de treaba lor – cam simplu, stiu, pentru o chestiune deloc simpla, dar ma gandesc ca uneori recursul la elementar s-ar putea sa ne dea idei. interesante.

[Adina]

s-au fiert epopei telenoveliste la ceaunu' de celuloid avandu-i in prim plan, gross plan, plan american, plan inclinat si plan de bataie, deci romanu e fascinat de rrom, ii place sa-l vada de la distanta ca pe un exponat de muzeu, ca pe o pictura suprarealista din care nu pricepe mare lucru, dar care ii trezeste asa un zvac, romanu e un voyeurist, adulmeca si imglobeaza ca un burete obiceiurile exotice ale coabitantului insa odata ce acesta intra in sfera lui intima si ii invadeaza proximitatea pac cochilia huaaa hotii, nespalatii, pedofilii, ingratii bla bla, iar inglobarea de la distanta legata cu panglica nu se face, ar mirosi toxic a experiment de lab, asimilarea n-o vrea nici unu nici altu, asimilare cu numele, cu patalama da, poate, ca sa se mai linisteasca gurile spurcate, n-ai cum sa fortezi paradigmele sa se pupe, sunt de acelasi gen si hetero fiecare in parte, nu vad o solutie clara pentru ca ea probabil nici nu trebuie sa existe, unitate iluzorie in diversitate aparenta domne :D

[Khronos]

bine stiut e faptul ca nomazii nostrii tuciurii sunt al doilea grup minoritar ca marime de pe intinsul spatiului Carpato-Danubiano-Pontic. dar, spre deosebire de celelalte grupuri minoritare iese in evidenta printr-o originalitate nativa, de necontestat. problema se pune la modul in care sunt tratati de catre majoritate. iar ca studiu de caz imi sunt oferite doua solutii, prima fiind asimilarea lor in cultura autohtona cu tot ceea ce implica acest lucru sau tratarea lor ca o minoritate separata, de sine statatoare in cadrul populatiei generale cu dreptul la practicarea culturii si a obiceiurilor proprii in voie. as veni cu o a treia solutie si anume o noua evacuare a lor, asemanatoare celei infaptuite de maresalul Antonescu, solutie din pacate inacceptabila pentru standardele secolului XXI intr-un stat membru al Uniunii Europene, dar totusi placuta gandului.

de scurta vreme trei lideri europeni [german, englez, francez] de la carma UE incep sa conteste ideea multiculturalismului invocand motive cu iz nationalist pe buna dreptate. in acelasi mod putem trata si noi problema rromilor de pe teritoriul Romaniei.

[Micawber]

neavand habar ce sa raspund la intrebarea de azi, am incercat sa-mi risipesc un pic ignoranta si am frunzarit cartea lui Yaron Matras, Romani - A Linguistic Introduction, lucrare de referinta in domeniu. cu ocazia asta am aflat, printre altele, ca n-avem niciun motiv sa scriem rrom. niciun motiv, evident, in afara de spaima noastra de romani ca am putea fi confundati cu tiganii, ceea ce se si intampla oricum de multe ori. da, ati citit bine, am scris "tiganii“ pentru ca asa am apucat si pentru ca nu inghit reformele lexicale impuse cu anasana corectitudinii politice. e drept ca unii reprezentanti ai etniei in cauza cer insistent sa li se zica romi pentru ca termenul de tigan ar fi capatat o conotatie profund nefavorabila. asa o fi. dar pana sa facem noi asta, propun ca nemtii sa schimbe termenul pe care il folosesc pentru polonezi, nu de alta, dar in germana expresia "polnische Wirtschaft“ are si ea un sens cat se poate de putin magulitor pentru compatriotii lui Chopin. poftim, am scris deja 780 de caractere din cele 1000 permise si n-am dat un raspuns privind solutia de [ne]integrare a minoritatii tiganesti. am tras eu de timp, dar tot nu stiu ce sa spun. probabil solutia, care o fi ea, presupune multa educatie si costa foarte multi bani. numai sa n-ajunga [pardon!] malaiul la Elena Udrea & co.

[Anton]

RRomania?

o mie de ani Romania a fost nitel insarcinata cu etnogeneza poporului roman. in perioada aceea, datorita ospitalitatii noastre traditionale, am fost mereu in pericolul de a ne gotiza, slaviza, ba chiar si bulgariza. tocmai cand se apropia sorocul nasterii noastre, pericolul de cumanzare a fost mult mare decat cel actual de tiganizare a natiei. insa tot nu s-a produs, desi cumanii erau clasa conducatoare si intemeietoare a statului Muntenia.

un secret: la fel de firesc ca si evolutia limbii noastre, etnogeneza continua. asijderi sirul conspiratiilor mondiale antiromanesti.

[Milf]

incep spunand ca singurul pumn in gura l-am luat de la un tigan. actele mi s-au furat o singura data. tot tiganii. la politie prin cataloagele cu infractori erau 90% tigani. eu cred ca tiganii nu pot fi integrati in nici un mod intr-o societate politically correct cum ne vrea Europa. parafrazand o gluma primita pe ym, sa faci asta e ca si cum ai incerca sa apuci cacatul de capatul curat. o solutie utopica: pe baza unor studii, sa fie luati din familiile nefunctionale social copiii de tigani sub X ani si sa fie crescuti in niste spatii aseptice intru detiganizare. in paralel sa se aplice legea drastic si sa se mai construiasca inca vreo 50 de puscarii. Elvetia, in urma nu cu foarte multi ani, a avut un program de sterilizare a tigancilor, dar na, Elvetia nu-i Romania. exista si tigani care-mi plac: aia care canta la televizor, in calculator sau prin baruri. mi-a mai placut o tiganca din emisiunea Schimb de Mame. cam atat!

[Veone]

Endlösung? ntz, mai intai Anfanglösung

LE: Zaiafet acum, Bloggerii duium, Giacardea

relativ recent am avut o revelatie: noi, romanii, nu suntem latini. si nici macar slavi, sa zici ca avem demnitatea stupefianta a sarbilor sau sufletul romantico-alcoolic al rusilor. ba mai rau, nu suntem nici europeni. adevarul este ca suntem un fel de albanezi, de arabi, oricum ceva oriental, niste turcaleti crestini care traiesc in Europa, dar in sinea lor raman asiatici. dovezi: purtam papuci [vanzatoarele in magazine, muncitorii pe santier, lumea buna vara pe bulevard], dam tzepe, muzica de suflet este arabeasca, indiana, tiganeasca, manele. fiind orientali, suntem mai apropiati sufleteste de tigani, cum si arabii aduc mai mult a indieni decat a norvegieni. asa ca rromii mi se par cea mai mica problema a noastra, gen comisarul Moldovan, in Un comisar acuza, suparat ca aia 40 de legionari care trageau in el pe deal la Plumbuita i-au zgariat alunitza cancerigena! noi nu putem sa rezolvam problema tiganilor pana cand nu rezolvam problema noastra. noi, astia din Micul Istanbul.

[Capricornk13]

sa fim sinceri: tiganii au fost pentru noi toti un cosmar – pentru mine, crescuta in “selectul” cartier bucurestean Pantelimon, erau o amenintare foarte concreta in copilarie si adolescenta: trebuia sa fug de gastile lor in drum spre scoala sau in parc, sa suport cuvinte obscene carora nici nu le banuiam intelesul. erau agresivi si periculosi. nu cred ca solutia e sa-i “integram” fortat in populatia majoritara [au incercat comunistii, n-a mers]. nici sa le incurajam “multiculturalist” diferentierea, fiindca nu avem parghii pentru asa ceva. cred ca o posibila solutie [cu rezultate exclusiv pe termen lung] ar fi sa dezvoltam institutii ale socitetatii civile care sa se ocupe de problemele lor specifice: incurajarea educatiei, crearea de locuri de munca pe placul lor. ar trebui sa consultam membri ai comunitatii atunci cand se pregatesc astfel de proiecte si sa-i implicam in derularea lor. sunt foarte sceptica in privinta posibilitatilor economice ale Romaniei, insa, de a face asa ceva.

[Tloni]

tratand problema fara prejudecati [fasciste sau liberale] raspunsul pare destul de simplu. o cultura nu e o ciorba in care adaugi si scoti ingrediente dupa chef. cultura tiganilor, plina de pitoresc, e din pacate fundamental premoderna [in sens istoric] putin compatibila cu valorile actualului spatiu european. daca ne implicam doar atunci cand tiganii incalca legea, toleram in continuare mecanismele sociale si culturale mai adanci care produc devianta la suprafata. si care, mai ales, ii izoleaza si ii ghetoizeaza ca pe freaks. in cazul tiganilor, multiculturalismul e doar o solutie aroganta comoda: ii inchidem in epoca de piatra si, culmea, ne simtim virtuosi.

inca ceva. refuz termenul "rom". refuz in general remanierile lingvistice edulcorante, noua limba de lemn a pseudointelectualilor americanizati.

[Zamo.ca – acesta eu mi-s si-asta-i versiunea usor modificata]

categoria “romi” are acum 23 de articole. asta-i pentru mine un prilej de a trage niste concluzii si a scrie niste idei pe care – sper! – sa reusesc sa nu le mai repet.

tiganii traiesc putin si oarecum murdar, dar sunt liberi – de asta si sunt atat de urati si dispretuiti.
stirile reflecta partea negativa a realitatii lor, in timp ce filmele lui Kusturica, Satra etc reflecta partea pozitiva; adevarul, in masura in care exista – de fapt nu exista.
am impresia ca traiul intr-o satra are echivalente cu societatea civilizata, echivalente pe care le negam si le respingem.
nu avem dreptul sa-i Prigonim cu legi care sa le impuna cum sa-si zica, tot astfel cum nici italienii nu ne pot Berlusconi cu legi care sa ne opreasca sa ne zicem romani.
Europa e condusa de eroii cantecului “don’t want no short, short men” (LE: nicio legatura cu Claudiu Bleont). Sarco, Putin si Berlusconi sunt nationalisti fiindca altfel ar fi transparenti.
de cate ori se discuta tiganii fiecare se simte obligat sa povesteasca ce a patit el. astfel de “experiente”, chiar adevarate si neimbogatite fiind, isi au locul la sedinta de psihoterapie sau intr-un jurnal personal dar nu pot servi ca baza legislativa.

Lachho dives!

---

Acestea fiind zise, eu inca sper, precum tipul din Simian Mobile Disco.

Sources / More info: ca-manele, tg-sarko, wiki-sterilizare-fortata

Documentaries: [bbc1] [bbc2] [bbc3] [bbc4] [bbc5] [bbc6] [hn-spania] [sb1] [sb2] [sb3] [sb4] [sb5] [sb6] [sb7] [sb8] [sb9] [sb10] [sb11]

zamo, tigani, tiganime, tiganisme, romanisme, romani, integrare, multiculturalism, aculturalism, asimilare, melting pot, aculturalizare, societate de onoare, honor rule, honour (Tags)

cum decade democratia cumsecade

2011-02-24T12:18:00.001-05:00

Sunt in chinurile facerii mai multor articole lungi si nici nu am timp, asa ca pana incepe cuptorul uterin sa beep-aie - adica pana le zamislesc - ce-ar fi sa ne uitam la Indexul Democratiei si ce ne dezvaluie despre Romania si-alte tari?

Publicat in Decembrie anul trecut (2010), indexul ne prezinta ca fiind o “democratie viciata” – chestie la care mi-am adus si eu contributia cu deviza din coltul de dreapta sus: “ai venit, ai vazut, te-am viciat”. Sigur ca ocupand locul 56 din 167 cu nota 6,6 nu stam chiar prost, chiar daca am cazut de pe locul 50 din 2008 (in poza, spectrul culorilor variaza de la verde puternic – democratie marfa – la rosu inchis – dictatura nashpa). Suedia, pe care o luasem de model pentru parlamentul unicameral, a cedat locul intai Norvegiei, ajungand pe 4, iar Canada a cazut si ea de pe 9 pe 11.

apatia

Ceea ce n-ar fi trebuit sa ma surprinda, dar m-a atins totusi neplacut, este ca romanii iau la cultura politica nota 3.75, mai mica si decat egiptenii care au luat 5 desi (sau poate taman d-aia) traiau (traiesc?) intr-un regim totalitar. Spun n-ar trebui sa ma mire, fiindca in ciuda unor metode destul de clare de a-ti gasi locul pe o harta politica, romanii continua sa dea cu stangu-n dreptu’ si sa nu faca diferenta; ne vine greu pana si sa punem intrebari. De altfel, asta se constata la multe din tarile care pica in top: lipsa de cultura politica, lehamitea si apatia. In Canada, care, cum spuneam, a picat si ea, 75% din “subiectii Reginei” nu stiu cine-i sefa statului – noroc cu Rick Mercer care explica.

catedrala

Avem chestii mult mai importante de facut decat sa ne preocupam de po(u)litica, cum ar fi sa trantim besoareci. Boc da milioane BOR pentru un proiect evaluat la 300 de milioane euro (INITIAL!!), acesta fiind un proiect caruia Base i s-a opus cand era primar. Si asta intr-o tara in care majoritatea drept-credinciosilor nu stiu diferenta dintre Paste si Craciun, nu stiu ce sarbatorim pe 1 Decembrie, dar stiu ce-i cu Valentine’s si ca homosexualii tre’ besteliti, ticalosii dreaq.

LE: Ma gandeam la un moment dat c-ar fi fost mult mai rentabil sa dea Casa Boborului BOR, sau macar juma'te; ei sa o mentina, sa-i plateasca intretinerea si sa salveze bani bugetului cu lumanari in loc de becuri, incalzire prin har divin si - de ce nu? - productie de curent electric cu enoriasi care sa invarteasca o roata in curte sub biciul maicii econoame. In subsol, sa colecteze energie geotermala de la cazanele cu smoala ale lu' nenea in pijama rosie.

Pai, nu asa se cade?! (Democratia / pe scara pacatelor?)

studiul

Noroc cu IRES ca ne explica cine suntem, intr-un studiu numit cu aplomb Patriotismul la romani (PDF). O reactie interesanta are fratele ~~ungur~~ Attila Dus, dar asta-i pentru voi s-o descoperiti.. Natiunile / Statele Unite considera Romania Tier 2, adica atat punct de tranzit cat si sursa pentru traficul de persoane; oare a fi patriot / democrat inseamna sa taberi pe reporterii care indraznesc sa spuna asta?

Ma opresc aici ca iar am folosit prea multe referinte si trimiteri, ceea ce este PHUCKEN OBOSITOR

LE: Chiar si pentru stalker-ul meu polonez care mai nou a bagat temporizare de 1 minut si numai noaptea vine..

Sources / More info: eiu, wiki-di, ires-studiu, cnn-ro-trafic, ro-us-rep, dus-viribus, [EIU DI 2006]

Democracy Videos: [finest] [Swe techno] [Swe tribute] [Singapore] [non-theistic] [PolAnal] [DemoIs] [LeadB] [everyday] [vid-rep] [rich-poor] [choose] [flame] [joke] [what is]

Crazy Cornel West: [1] [2] [3] [4] [5] [6]

zamo, democratie, index, democracy, eiu, economist, parlament, apatie, apathy, activism, apatheism, obo, oboseala, politica, BOR, pulitica, besoareca, politics (Tags)

daca primul razbel mondial ar fi fost cafteala

2010-11-21T01:00:00.000-05:00

Citeam in Economist ca Germania ne-a mijlocit un tratat cu Moldova. Cred c-ar fi un bun prilej sa renuntam la visele de reintregire.

Recent, Germania ne-a impins sa semnam tratatul cu Moldova, calmandu-i pe rusi:

In response to Russian demands to be taken seriously, Germany has suggested treating Moldova, Europe’s poorest country, as a test-case. The problem there dates from 1992, when Russian-backed separatists took control of Transdniestria. Unlike similar conflicts in the Caucasus, nobody is killed and both sides talk and trade. Yet Kremlin stubbornness and meddling has stymied peace plans. Russia says its troops protect local Slavs from domination not just by the Romanian-speaking majority, but also by Romania (to which Moldova once belonged). Cynics note that the muddled customs regime in the breakaway region is lucrative for outsiders and insiders alike.

German pressure has already produced results, confounding old hands who thought only America counted. A closed railway has reopened. Direct telephone links may be next. Dangling the carrot of entry into the Schengen passport-free travel zone, Germans persuaded Romania to approve a long-stalled border deal with Moldova. President Traian Basescu and other politicians in Bucharest sometimes treat their neighbour as a stray province, not a proper country. The move may now dispel an irredentist bogeyman often cited by separatists. Hawks still worry that Germany is scheming, perhaps to bring Russia into a joint security body with the European Union, but most people are just glad to see any progress.

Problema pe care majoritatea romanilor n-o pricep si o ignora este ca basarebenii nu-si doresc sa fie “alipiti”. Putinii care erau atasati de Romania si-au parasit demult tara, molipsindu-se de “emigrare”, aceasta boala genetica endemica ce vine poate de la cei adusi de romani sa populeze glia strabuna. Privind in istoria recenta a Moldovei si documentarul holocaustului romanesc, cand Romania a obtinut Basarabia dupa primul razboi mondial n-a gospodarit-o bine, locuitorii continuand sa saraceasca, poate chiar mai rau decat sub rusi. Asta n-a facut decat sa creeze o neincredere in romani care s-a adancit in urma pogroamelor si jafurilor armateir romane din cel de-al doilea razboi mondial. Romania n-a fost, din pacate, niciodata populara acolo, spre deosebire de Veveretul Voronin.

Desi m-am bucurat de recentele revolte twitter din republica, ele nu au fost totusi reprezentative pentru majoritatea populatiei care a ramas fidela securo-ciocanistilor la lung timp dupa ce astia au fost dezavuati chiar si de catre patra-muma. Sansele sunt in continuare mari ca Basarabia sa ajunga stat “rrrom”, chit ca Traian Igas, ministrul de interne, rezolva problema trimitand romii la plimbare:

Problematica roma ne preocupa. (...) Problema romilor cred ca este una europeana. Romania este o tara membra in comunitatea europeana, care si-a propus sa faca pasi spre aderarea la Schengen. (..) Dar, in egala masura, acelasi lucru ar trebui sa preocupe si tarile in care acesti oameni ajung. Cred ca si tarile respective trebuie sa incerce sa-i integreze in comunitatile lor daca ei vor dobandi un statut legal care sa le permita sa locuiasca acolo.

Romania nu va deveni un stat matur pana cand nu va invata sa-si respecte tiganii. Cata vreme ii aruncam spre vest ca pe niste “intangibili” din India, pe post de mingi de ping-pong, vom continua sa ne inecam la mal, ca ei.

Si-apai dac-am deconstruit mitul alipirii, hai sa deconstruim si WWI, c-atunci am pus mana pe Basarabia, prin micsunele. Cum ar suna conflagratia dac-ar fi o cafteala de Club A?

Germania, Austria şi Italia sunt în picioare împreună în mijlocul unui pub atunci când Serbia da peste Austria şi-i varsă halba. Austria cere Serbiei să-i cumpere un costum nou-nout, deoarece i-a pătat pantalonii. Germania ia partea Austriei si-i tine isonul. Marea Britanie recomandă ca toată lumea sa se chillaxeze.

Serbia subliniază că nu-si poate permite un costum întreg, dar se oferă să plătească pentru curăţarea pantalonilor Austriei. Rusia şi Serbia cască ochii la Austria. Austria intreabă Serbia, la ce ma-sa ranjeste ca vaca. Rusia sugerează Austriei să-i lase-n pace fratele mai mic. Austria întreabă a cui armată o va ajuta pe Rusia s-o convingă în acest sens. Germania ii spune Marii Britanii că Franţa i-a aruncat ochiade, şi-i că asta-i prea aiurea iar Marea Britanie nu ar trebui să intervină. Marea Britanie răspunde că Franţa se poate uita la cine vrea, că Marea Britanie se uită si ea la Germania şi ce ple are Germania de gând să facă in legătură cu asta?

Germania ii spune Rusiei să nu se mai uite la Austria cu zambetul sau tâmp, ori Germania va face Rusia incapabilă de o astfel de acţiune. Marea Britanie şi Franţa întreba Germania dac-o priveste pe Belgia. Turcia şi Germania merg într-un colţ şi şuşotesc.

Când vin înapoi, Turcia evita in mod expres sa se uite la ceilalti. Germania suflecă mânecile, se uită la Franţa si-i arde un pumn Belgiei. Franţa şi Marea Britanie pocnesc Germania. Austria i-o arde Rusiei. Germania cara pumni Marii Britanii şi Franţei cu o mana şi Rusiei cu cealalta. Rusia incearcă un pumn spre Germania, dar ratează şi aproape cade. Japonia tipa din capatul camerei ca este de partea Marii Britanii dar rămâne acolo. Italia surprinde pe toată lumea lovind Austria.

Australia ii da un pumn Turciei şi ia unul inapoi. Nu exista resentimente pentru că Marea Britanie a-mpins-o pe Australia sa faca asta. Franţa este aruncată printr-o fereastră, dar revine şi continuă lupta. Rusia este si ea aruncată printr-una, isi pierde cunostinta, suferă leziuni ale creierului şi se trezeşte cu o schimbare totală de personalitate. Italia ii tranteste un pumn Austriei şi ratează, dar Austria cade la pămant oricum.

Italia ridică pumnii în aer şi aleargă în jurul camerei cantand. America aşteaptă până Germania este pe cale sa cada lata din pricina caftelii susţinute de la Marea Britanie şi Franţa, apoi vine si-o sparge cu un taburet iar apoi se preface că a câştigat lupta singură. Deja toate scaunele sunt rupte si oglinda mare de deasupra barului este cioburi. Marea Britanie, Franţa şi America cad de acord că Germania a dat primul pumn, astfel încât totul este din vina Germaniei. În timp ce Germania este încă inconştientă, ii golesc buzunarele, ii fura portofelul si dau de baut tuturor prietenilor.

A prospera nu-i treaba usoara, dar avem un exemplu excelent in polonezi, care si decapitati in accidentul aviatic continua sa creasca fara ezitare. Bursa poloneza este aproape cat cea vieneza, ungara, pragheza si slovena la un loc si multe companii romanesti merg direct acolo.

Chiar daca se agita mai tare diplomatic, nemtii nu-s un model, cu ultimele tirade impotriva multiculturalismului. In plus, ei au fata de noi un oarecare motiv: peste 11% din populatie nu s-au nascut in Germania. Problema noastra este ca cei nascuti in Romania pleaca si nu le ia nimeni locul. Economia nu are cum sa creasca; in loc sa-i educam pe cei ramasi in urma, strambam din nas.

Pana si ambasadorul american ne sfatuie sa stavilim puhoiul. Oare de ce nu deschide guvernul o taraba de consilieri in fata consulatului american, sa-i ia pe dezorientati cu lugu-lugu, poate se razgandesc?

Sources / More info: econ, wiki-ww1, hn-tiganii, hn-visa, yt-barfight

zamo, fun, razboi, razbel, WWI, primul razboi mondial, first world war, world war i, tigani, romi, rromi, rrromi

cum vestul a supt estul

2010-10-09T01:00:00.000-04:00

O-ntrebare de mult timp ma seaca: este succesul stilului de viata occidental (individualism si piata libera) un rezultat al valorii sale intrinseci sau al succesului militar al proponentilor sai? Intr-o lume ideala s-ar fi autoimpus acest model sau ar fi coexistat cu confucianismul si islamismul?

Cat de departe in timp sa merg? Unde sa-mi incep povestea? Uer duai bighin?

As incepe cu Constantinopolul, inainte sa cada. Care Constantinopol? Nu-i Istanbul?

Stiu, stiu – toate-s vechi si noi is iara..

Sunt multe teorii care incearca sa explice caderea Imperiului Roman in Viest. Printre ele mie-mi surade utilizarea plumbului. Folosit in aqueducts cat si in cosmetice si cam orice altceva acesta a dus la tampirea cronica a elitelor si impotenta generalizata. Roma a trebuit apoi sa se bazeze pe imparatii militari, care, fiind plecati, nu beau apa cu plumb (si nu se fardau cu plumb, sper) dar habar n-aveau de economie, cu care se luptau si-o cam tranteau la pamant. Lipsa de spor demografic a dus la angajarea lui Odoacer sa apere imperiul si lipsa banilor de plata l-a determinat pe-acesta sa devina el imparat, pana si-a dat seama ca nu renteaza.

Meanwhile, in orient..

Chestia cu plumbul, o otrava care se acumuleaza, ar explica si de ce a luat mult mai mult sa pice in Est: plumbul fusese introdus mai tarziu si nu pe deplin. Caderea Constantinopolului este de fapt sfarsitul total si complet al Imperiului Roman. Mai putin cunoscut este ca aceasta cadere n-a avut loc din pricina mahomedanilor, ci din pricina Occidentalilor, care pusesera ochii pe tezaurul orasului, si-au tot lovit in ziduri pana acestea au crapat. N-au fost numai mercenari cei ce-au praduit ci si un important contingent de preoti, care i-au tot convins pe atacatori ca nu-i nici un semn divin potrivnic si ca infaptuie vointa lui dumniezo. Dar nu-i nimic, 900 de ani mai tarziu, pe 24 Iunie 2004, Papa si-a cerut scuze, si totul a fost bine.

O chestie pe care voiu a o aprofunda este daca nu cumva tezaurul din Constantinopol a constituit capitalul pentru smenul Knights Templars cu traveler’s cheques, chit ca erau si ei in declin deja.

Dar cel mai interesant razboi – si, zice-se, primul razbel modern o fo razbelul din Crimea, cand englezii, francezii si alti cativa, inclusiv otomanii, s-au aliat sa opreasca imperiul tarist in lupta pentru influenza Imperiului otoman, aflat in putrefactie, si avansul rusilor in est. Este foarte interesant cum fiecare putere a justificat acest razboi. Este trist sa afli cum s-au retras rusii din Sevastopol, in al carui asediu razboiul a culminat:

The Crimean War: A History [Hardcover] by Orlando Figes (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)..the human consequences of war were relayed to the public at home with speed and unsparing honesty by journalists such as William Russell of the Times, who blazed a trail for generations of war reporters. When the Russians finally abandoned Sebastopol, they left about 3,000 wounded whose condition Russell described in horrific detail: injuries infested with maggots, broken limbs protruding through raw flesh.

Sunt oarecum surprins sa aflu ca razboiul din Crimeea este considerat primul razboi modern (si nu cel din 1914), cand de fapt acest titlu ar putea fi acordat chiar si Razboaielor Opiului. Mai precis, nu la mult timp dupa revolutia industriala (sau in timpul acesteia, depinde cum numeri), britanicii sau gandit ca n-ar fi rau sa puna mana pe Asia. Pana nu demult, atat Asia cat si India dominasera lumea in GDP (PNB pentru neaosi). Au facut o corporatie care sa suga India si-apoi au inceput sa faca si comert cu China. Chinezii nu erau interesati in bunuri europene, asa ca luau argint in schimbul matasii, pana cand au golit vistieria Reginei, care s-a ofticat. Pentru a balansa comertul, britanicii s-au apucat sa aduca opiu in China, chit ca era ilegal nu numai acolo ci si in Anglia. In cele din urma, chinezii au fost macelariti cu propria lor inventie, praful de pusca si pusca, imbunatatite cu cateva simple inventii europene care permiteau armei de foc sa fie reincarcata mai rapid.

Putine s-au schimbat azi. Occidentul incearca sa-si exporte modelul economico-social-politic in est, dar China inca rezista. Dar a fost deja infectata cu adictia pentru petrol, iar Occidentul controleaza practic productia acestui narcotic. Ca sa nu mai vorbim de Afghanistan si productia de opiu :)

Titlul sub care “way of life. and it’s a damn good one” este exportat in China e “valori universale”. Cel care s-a zbatut sa introduca, Liu Xiaobo, este momentan in puscarie pentru 11 ani si este favoritul in cursa pentru Nobel-ul pacii.

Recitind ce-am scris pan-acum, o singura chestie mi-e clara: am prea multe idei, si poate-ar trebui sa renunt la a scrie 6 articole intrunul singur, in special cand numai eu stiu ce voiu a spune cu-adevarat. Dar poate taman asta-i spiel-ul: ai toate datele sa ajungi la aceleasi concluzii cu mine, ce-ar fi sa-ncerci?

Cand voi creste mare si voi rescrie articolul in engleza ii voi zice how the west has won.

Sources / More info: wiki-sack, wiki-4thCrusade, wiki-fall-roman, wiki-easternQ, ec-crimean-holy-war, wiki-crimean, pope-apology, opium-wars, ec-china-univ-values, yt-where, yt-istanbul, yt-opium, yt-opium

zamo, istorie, istoric, occident, orient

Franglais, sau rudele Ghidoo

2010-09-28T01:00:00.002-04:00

Cu totii cunoastem exemplele romglezei, exemplificate fie de snobii care trantesc cuvinte romglezite din dorinta de a pare cosmopoliti, chit ca-si amintesc foarte bine corespondentul romanesc get-beget, fie de cei care si-au pierdut o parte din vocabularul romanesc pe drumul catra meleaguri streine.

Pentru noi, romgleza se refera la vorbirea d-lui Iliescu sau la semnele cioplite in engrish cu care intampinam putinii turisti straini care supravietuiesc exigentelor calatoriei in Romania.

Astfel de gugumanii se-ntampla insa si in limba franceza. Citez din Economist:

The number of French firms using phonetic spelling is proliferating. Alongside Keljob there is Kiloutou (qui loue tout, or who rents everything), a machinery-rental company, or Kelcoo (quel cout, or what price), a price-comparison internet service. Then there is Meetic (mythique) an online dating site, Sajoo (ça joue, or it’s playing), a web gambling site, and Amagiz (à ma guise, in my own way), an insurer. The phonetic shorthand of text-messaging in French—kdo for cadeau (present) and so forth—has certainly helped to overturn the traditional rules of the language, particularly for companies whose brand is all about upending conventions.

Atatea “oo”-uri finale par a sugera ca Daniel Racovitan, creatorul Ghidoo si Photoree care traieste in Paris se afla in companie selecta..

Economistul vede si alte chestii cum ar fi Academia Franceza care ar trebui sa vegheze la integritatea limbii, intocmai ca cea romana – iar o companie selecta!

Longtemps, pas voir. – Long time, no see.
Je vais driver downtown. – I'm going to drive downtown.
Je suis tired. – I am tired.
Je ne care pas. – I don't care.
J'agree. – I agree.
M'en va tanker mon char. (Québec) – I go fill up my car.

De ce discut astfel de faze? Fiindca majoritatea romanilor care-si imagineaza ca vorbesc si scriu bine engleza (inclusiv eu, probabil), habar n-au, dar interpreteaza corecturile ca fiind insulte si atacuri personale. Priveste urmatoarele clipuri din Family Guy:

Daca nu gasesti cel putin 5 greseli majore in fiecare, probabil ca si engleza ta cam lasa de dorit.

In final, o lista de la guy-sports:

In a Paris hotel elevator: Please leave your values at the front desk.
Outside a Paris dress shop: Dresses for street walking.
In a Bed and Breakfast in France: The genuine antics in your room come from our family castle. Long life to it.
In a Bed and Breakfast in France: Please avoid coca watering, cream cleaning, wet towels wrapping, and ironing drying.
Hunt-Wesson introduced its Big John products in French Canada as Gros Jos before finding out that the phrase, in slang, means "big breasts". In this case, however, the name problem did not have a noticeable effect on sales.
Colgate introduced a toothpaste in France called Cue, the name of a notorious pornographic magazine.
We saw a menu translation in a restaurant near Calais where "Pate de maison" was in the English version as "Our pie". [Pâté de maison may be better translated as house pâté, or even house special.]
Overheard in Pontivy, Brittany, France: Je ne care pas. - I don't care.
On the same holiday overheard: Longtemps, pas voir. - Long time, no see.
The French father of twins is known as - Pas du tout. (Not Pas de deux!)

Dac-ar fi sa fac un sumar al “dezbaterii”, ar fi similar cu gandurile Anne-Mariei Mayotte de la writersblock:

This difference in perspective is at the heart of a debate that has kept scholars employed for several centuries: Is lexical and grammatical cross-pollination a sign of the type of dynamic evolution that enhances communication or a sign of a form of bastardization that impedes clear expression?

The answer is ... "yes." For language is, as it should be, the reflection of those who speak it; it is their signature as political, social, and cultural beings. Language can represent anything from the most basic communication tool to the most exquisite art form, depending on who uses it and for what purpose.

LE: Am avut mai demult o discutie cu Mihai despre evolutia limbii in comentariile de la concursul zamolxis de masacrare a citatelor.

Sources / More info: Kelhorreur!, wiki-franglais, franglais-canada, ud-franglais, franglais-lessons, funny-franglais, racovitan, yt-fam-guy-2-foreign, yt-franglais

zamo, romgleza, engrish, limba, linguistics, filologie, engleza, franceza, french, francais, francaise

Haploid M170, R1a si originea genetica romana

2010-09-17T01:00:00.003-04:00

Suntem noi genetic in acelasi grup cu bulgarii si cu turcii? Andrada Daciana pare sa creada ca National Geographic sustine asta, si mai mult decat atat, ca gresesc si ca noi ar trebui sa le trimitem scrisori de ura si amenintare!

Am mai discutat pe acest blog, oarecum fugar, originea indoeuropeana a poporului roman (si a multor altor popoare de pe acest continent). Eu tind sa favorizez un model lingvistic de cercetare a originii poporului roman, din mai multe motive:

este mult mai simplu prin aceea ca se bazeaza intr-o masura mai mare pe logica si abstractiuni decat pe empiricism
patria mea-i limba romgleza, nu spatiul carpato-etc sau geologic (sapaturi arheologice)
cercetarile genetice imi miros a Mengele si au tendinta sa fie interpretate si “imbogatite” de rasisti
am un volum de cunostinte mai redus atat in arheologie cat si genetica

Originea poporului roman este inca acerb dezbatuta. Pe de o parte, avem teoria continuitatii poporului roman in spatiul carpato-danubiano-pontic (suna comunist, dar incearca s-o zici altfel! ), de cealalta, teoria lui Roessler sau “immigrationist theory” care sustine ca poporul roman s-ar fi format in Bulgaria si ar fi migrat apoi catre nord, dupa ce au ajuns maghiarii (ungurii) in Transilvania.

Pe langa aceste teorii, mai exista inca doua, teoria admigratiei (vezi cartea lui Lucian Boia) si teoria regiunilor centrale, care zice ca nu putem sti nimic (vezi cartile lui Andre du Nay si Gottfried Schramm) – din wiki-origin in surse. Teoria admigratiei este probabil cea mai favorabila noua, intrucat ne plaseaza in “spatiul c-d-p”, ne formeaza in Bulgaria si ne face si cuceritori, dar cea a regiunilor centrale pare a fi mai realista.

Evident, existenta limbii romane, o limba latina sau “romance”, este principalul argument impotriva teoriei imigrationiste / Roessleriene. Existenta limbii romane pune “burden of proof” pe seama imigrationistilor – care insa se descurca de minune.

Dezbaterea genetica

Probabil din aceste motive urmatorul videoclip m-a luat nitel prin surprindere:

Este vorba despre atlasul genetic al Europei, facut de National Geographic (nat-geo-atlas in surse). Andrada Daciana ne spune ca noi facem parte din aceeasi grupa cu bulgarii si turcii, mai precis, haploidul M170, si ca pozele de mai jos cu turci si bulgari nu ne reprezinta.

The full text from National Geographic:

These ancestors were part of the M89 Middle Eastern Clan that continued to migrate northwest into the Balkans and eventually spread into central Europe. These people may have been responsible for the expansion of the prosperous Gravettian culture, which spread through northern Europe from about 21,000 to 28,000 years ago.

The man who gave rise to marker M170 was born about 20,000 years ago and was heir to this heritage. He was probably born in one of the isolated refuge area people were forced to occupy during the last blast of the Ice Age, possibly in the Balkans. As the ice sheets covering much of Europe began to retreat around 15,000 years ago, his descendants likely played a central role in recolonizing northern Europe.

It’s possible that the Vikings descended from this line. The Viking raids on the British Isles might explain why the lineage can be found in populations in southern France and among some Celtic populations.

Eu zic ca nicaieri nu apar in Atlas romanii si ca pozele nu au cum sa fie reprezentative pentru noi intrucat ele sunt reprezentative pentru turci si bulgari. Mai departe, pozele pe care ar vrea ea sa le trimitem la Nat Geo sunt poze cu vedete si oameni tineri, care iarasi nu prea se potrivesc cu un proiect de harta genetica si etnografie. National Geographic nu-i Peoples Magazine.

Acestea fiind zise, se pare totusi ca romanii nu prea se regasesc in aceasta harta, iar asta este o scapare ciudata. Imi place sa cred insa ca raspunsul corect ar fi scrisori calme si fara isterie, care, inainte de a acuza, sa intrebe politicos care sunt motivele acestei scapari si sa semnaleze (iar politicos) discrepantele sau incongruentele observate.

Idei similare se gasesc totusi si in wikipedia. Romanizarea nu ar fi influentat decisiv fondul genetic al populatiilor cucerite:

Historic sources sometimes cite instances of genocide incited by the Romans upon rebellious provincial tribes. If this did in fact occur, it would have been limited given that modern populations show considerable genetic continuity in their respective regions. The process of 'romanization' appears to have been accomplished by the colonization of provinces by a few Latin speaking administrators, military personnel and private citizens (merchants, traders) who emanated from the Empire's various regions (and not merely the Italian peninsula). They served as a nucleus for the acculturation of local notables. Given their small numbers and varied origins, Romanization does not appear to have left distinct genetic signatures in Europe. Indeed, Romance-speaking populations in the Balkans have been found to genetically resemble neighbouring Greek and Slavic-speaking peoples rather than modern Italians. Steven Bird has speculated that E1b1b1a was spread during the Roman era from Italy and the Balkans into the rest of Europe.

Mai departe, distributia haplogrupului R1a a dat nastere unor teorii interesante.

Haplogroup R1a distribution

Scheme of Indo-European migrations from ca. 4000 to 1000 BC according to the Kurgan hypothesis. The magenta area corresponds to the assumed Urheimat (Samara culture, Sredny Stog culture). The red area corresponds to the area which may have been settled by Indo-European-speaking peoples up to ca. 2500 BC; the orange area to 1000 BC.

Piazza & Cavalli-Sforza (2006) state that:

if the expansions began at 9,500 years ago from Anatolia and at 6,000 years ago from the Yamnaya culture region, then a 3,500-year period elapsed during their migration to the Volga-Don region from Anatolia, probably through the Balkans. There a completely new, mostly pastoral culture developed under the stimulus of an environment unfavourable to standard agriculture, but offering new attractive possibilities. Our hypothesis is, therefore, that Indo-European languages derived from a secondary expansion from the Yamnaya culture region after the Neolithic farmers, possibly coming from Anatolia and settled there, developing pastoral nomadism.

Wells (2002) instead argues for Gimbutas' model:

While we see substantial genetic and archaeological evidence for an Indo-European migration originating in the southern Russian steppes, there is little evidence for a similarly massive Indo-European migration from the Middle East to Europe. One possibility is that, as a much earlier migration (8,000 years old, as opposed to 4,000), the genetic signals carried by Indo-European-speaking farmers may simply have dispersed over the years. There is clearly some genetic evidence for migration from the Middle East, as Cavalli-Sforza and his colleagues showed, but the signal is not strong enough for us to trace the distribution of Neolithic languages throughout the entirety of Indo-European-speaking Europe.

Discovery are un documentar pe tema Columnei lui Traian si a genocidului roman din Dacia:

Sincer sa fiu, ma doare ca atat de putini romani isi cunosc istoria – ce sa mai cerem strainilor?! Oare cati romani stiu ca limba romana exista ca limba oficiala si in afara teritoriului romanesc (Provincia Vojvodina in Serbia si Muntele Athos in Grecia)?

Dezbaterea lingvistica

Iata unde se gaseste limba noastra in “arborele lingvistic indo-european”:

Limba romana este alaturata limbii bulgare in “Balkan sprachbund”, dar alaturarea pare nitel cam fortata (wikipedia):

The Balkan sprachbund or linguistic area is the ensemble of areal features—similarity in grammar, syntax, vocabulary and phonology—among languages of the Balkans, which belong to various branches of Indo-European, such as Slavic, Greek, Romance and Albanian. While they share little vocabulary, their grammars also have similarities; for example they have similar case systems and have all become more analytic, although to differing degrees.

Cat de fortata? Jouko Lindstetd, un lingvist finlandez a calculat un “factor de balkanizare” pentru fiecare limba, dar limba romana fie nu apare acolo, fie e considerata altceva:

Sa fie asta din cauza ca limba romana, fiind o limba latina, are foarte putin a face cu celelalte limbi balcanice, sau noi intram la “Balkan Romance” alaturi de greaca (hmm, suna ca un titlu de film )?! Habar n-am, dar momentan, cea mai acceptata teorie este cea a surselor multiple:

The most commonly accepted theory, advanced by Polish scholar Zbigniew Gołąb, is that the innovations came from different sources and the languages influenced each other: some features can be traced from Latin, Slavic or Greek languages, while others, particularly features that are shared only by Romanian, Albanian, Macedonian and Bulgarian, could be explained by the substratum kept after Romanization (in the case of Romanian) or Slavicization (in the case of Bulgarian). Albanian was influenced by both Latin and Slavic, but it kept many of its original characteristics. Several arguments favour this theory:

throughout the turbulent history of the Balkans, many groups of people moved to another place, inhabited by people of another ethnicity. These small groups were usually assimilated quickly and sometimes left marks in the new language they acquired.

the use of more than one language was common in the Balkans before the modern age, and a drift in one language would quickly spread to other languages.

the dialects that have the most "balkanisms" are those in regions where people had contact with people of many other languages.

Studiul originii limbii romane (si implicit a poporului roman) este dificil intrucat exista putine informatii despre daci si despre acele vremuri. In general, modelul arborelui este utilizat cand comunitatile nu raman in contact efectiv pe masura ce limbile diverg. In modelul undei, particularitatile unei limbi se raspandesc precum unda creata de o piatra aruncata in apa, in mod concentric si atenuat progresiv.

In orice caz, aceste discutii in esenta istorice si teoretice par a fi viciate intr-o masura mult prea mare de antipatii, acuzatii si insulte. Eu am cunostinte si prieteni maghiari si nu m-as certa cu ei pentru eveniment care s-au petrecut cu multe generatii in urma, sau pentru interpretarile acestora. De altfel, avem sanse mai mari sa “castigam” o astfel de disputa daca reusim sa venim cu argumente congruente (logice si necontradictorii), exprimate calm si fara a-i ataca pe altii. Andrada Daciana pe de alta parte ne spune ca are de luptat cu tot felul de ticalosi care fac plangeri de copyright si ii inchid contul youtube. Astfel de plangeri pot fi usor disputate folosind “fair use”, cata vreme te exprimi civilizat.

Poate voi scrie mai pe larg cum sa te aperi de acuzatii de “infringement” pe BlogIdol. Pana atunci, familiarizaeza-te cu notiunile de proprietate intelectuala si cum sunt aplicate in legislatie. Mie mi-a fost cenzurat mai demult un clip si-am preferat sa-l scot decat sa ma lupt, din lipsa de timp. Daca insa asta-i o chestie importanta pentru tine, nu te lasa cenzurat, resurse exista o gramada. Voi adauga un link imediat ce scriu articolul, dar pana atunci, incearca sa eviti limbajul incendiar, indiferent ce zici cum a facut Andrada in clipurile de mai jos.

Intrebarea mea pentru tine, cititorule, este daca ai reusit sa parcurgi intregul text si daca da, care este raportul vocale:consoane?

Sources / More info: andradadaciana, gandirea, friesian, andrada-flickr, yt-ad, nat-geo-atlas, wiki-haploid, wiki-chromosomes, wiki-introduction-genetics, wiki-genetic-history, wiki-indo-euro, wiki-italic, wiki-romance, wiki-romanian, wiki-comparative, wiki-change, wiki-neacsu, wiki-gravettian, steven-bird, alu-insertion, wiki-paleo-balkan, wiki-dacian, wiki-origin

Bosch E, Calafell F, González-Neira A, et al. (July 2006), "Paternal and maternal lineages in the Balkans show a homogeneous landscape over linguistic barriers, except for the isolated Aromuns", Annals of Human Genetics 70 (Pt 4): 459–87 PMID, doi

yt-originea-maghiara

zamo, copyrights, copyright, ip, proprietate intelectuala, rasism, gene, genetics, genetica, istorie

13 cross-post-cards superbe si una gresita

2010-09-08T00:01:00.000-04:00

Sa va zic ce s-a-ntamplat. Dupa succesul “atacul CloneSociety” precedent, Brother KTlon m-a invitat iar sa particip intr-un simpozion (de vederi din lumea-ntreaga). Eu am trimis 4 poze, dar e posibil ca in febra pregatirilor, pe unele bloguri sa fi aparut explicatia pentru o cladire si poza pentru alta. Cladirile sunt adiacente, dar nu identice (vezi la sfarsit).. In orice caz, restul vederilor sunt superbe si, probabil, cu explicatii la obekt

[zum, din Berlin, Germania] HU Berlin, Institutul de Fizica – la marginea orasului, aproape nestiuta [ajungi acolo daca ai prieteni matematicieni, fizicieni sau psihologi, daca ai treaba la biblioteca din zona – foarte misto, apropo – sau daca te incumeti o data pe an, in noaptea lunga a stiintelor], cladirea asta a primit ceva premii si a starnit admiratie si ura. daca aveti drum la Schoenefeld, opriti'va cu vreo doua statii inaintea aeroportului si plimbati'va un pic, e un 'orasel' ciudat si ultra-modern pe care foarte putini vizitatori ai Berlinului ajung sa'l vada.

[dragos, din Constanta, Ro] dupa 10 zile de concediu la Constanta, de'acum o saptamana, constat ca pentru mine orasul nu mai reprezinta nimic, in afara ca aici sunt mama si tata. am iesit din casa rar, am stat mai mult in vizuina camerei mele construita demult – singura sinonima copilariei si studentiei pierdute. noi sunt calculatorul, filmele fara numar, postarile pe blog si lecturile rahitice. numai cateodata briza mirosind a mare furisata pe geam aducea constanta la mine. trecerea intamplatoare pe langa cazinoul de pe faleza descuamat si batut de valuri rezuma stadiul prezent al orasului – toate vestigiile trecutului ce'amintesc cele cateva clipe de glorie stau in paragina. la fel, clipele de glorie ale copilariei si tineretii mele. acum orasul e altul, unul de tranzitie, plin de oameni neinteresa(n)ti, venetici familisti cu burti si masini si copii si buleli si viata trista, in contrapondere cu cativa ciocoi tineri fericiti in masini decapotabile – asa cum viata mea e alta, de bucurestean intelectual frustrat in cautarea multumirii de sine. doar ca, spre deosebire de oras, ce si'a lasat trecutul in urma, uitandu'l, eu il duc tot timpul cu mine, fericit undeva pe'acolo.

[diacritica, dintr'un codru Germanic] casuta lu' Alba–ca–Zapada. Sau a lu' mamaia lu' Scufita Rosie. sau poate a lu' tanti care poftea la Hansel si Gretel, mai stii... de poveste, oricum.

[delaskela, din Bucuresti, Ro] 1927: atenuat, lipsit de chef, purtat de apele unui plictis fara iesire, imi beau cafeaua privind de pe balcon aceasta cladire veche, anonima, tacuta, de o solemnitate usor ponosita.

[alex marx, din Orléans, Franta] Hôtel Cabu, mic bijou al celei de'a doua Renaissance française – perioada puternic marcata de stilul magnanimului rege Henri II – si prima cladire de acest gen din Orléans. edificiul a fost ridicat in 1548 de arhitectul Jacques Androuet du Cerceau pentru un avocat, maitre Philippe Cabu, al carui blazon e vizibil pe fatada. dupa legenda [sau dupa gurile rele] hotelul ar fi gazduit'o prin 1549 pe Diane de Poitiers, favorita regelui timp de vreo doua decenii..

[inczeklara, din Sud] less is more

[adinab, din Timisoara, Ro] construita la inceputurile cartierului Fabric din Timisoara, se spune, mai precis in zona Printul Turcesc, cu un destin partial neaflat: de pe la 1920 se stie ca a fost vila unui farmacist evreu foarte bun la suflet, ca avea o curte mare si plina de tei si ca peste acea curte au fost construite bine dupa 1950 casutele de pe partea drapta a strazii Inocentiu Micu Klein, ca dupa confiscarea de comunisti si fuga/vinderea in Israel a familiei farmacistului a fost locuita de orfanii unui institut, care au ars tot parchetul pentru a se incalzi, si ca apoi a fost si e locuita de familia unui notar, ca este monument istoric si ca actualii locatari o tot renoveaza de 20 de ani.

[utopia balcanica, undeva intre Tunisia si Algeria] mersul prin soare te invata sa iubesti spatiile inchise, prin urmare dumnezeul beduinilor sta la garsoniera si e foarte fericit.

[zamo.ca: din Toronto, Canada] Biblioteca Robarts @ U of T. cladirea impozanta de vreo 20 de etaje este cea mai mare din campus si totodata singura deschisa 24 de ore, ceea ce o face nu numai un excelent obiectiv turistic, dar si terorist. studentii care o impanzesc sunt cu ochii'n patru pentru atacurile din Newfoundland cu deltaplanul. a aparut atat in "Friends" in episodul "The One Where Joey Speaks French" cat si in "Numele Trandafirului", nuvela scrisa de Eco la U of T.

[caligraf, din Québec, Canada] Bureau du Registraire, Université Laval – quoi d'étonnant, si la prison ressemble aux usines, aux écoles, aux casernes, aux hôpitaux, qui tous ressemblent aux prisons?

[voroncas, din Gent, Belgia] vignette neintamplatoare cu nouvelle vague in ea.

[khronos: din Cluj, Ro] pare tipul de cladire in gradina careia stau pentru totdeauna pe post de ingrasamant pentru trandafiri negri o duzina de afrodite plinute proaspat deflorate si ce are drept paznic un dobermann lucios cu ochi aprinsi si bale insangerate. stapanul trebuie sa fi avut o familie completa, trei fii, o fiica si o consoarta cerebrala cu infatisare de vampa care sa se infrupte ziua dintr'o biblioteca selecta si noaptea din prunci fragezi.

[subteranienii, din Sibiu, Ro] foisorul din parcul Sub Arini e un loc care imi place mult. dupa cum se poate vedea, e un loc-umbrela, evazat si protector, pe care l'as lua cu mine si pe vreme de ploaie, si de soare puternic. cum nu pot face asta, ma ia el pe mine de fiecare data cand trec prin Sub Arini. foisorul se ridica mult deasupra "blatului negru" al parcului, cum zice Moni Stanila. dat fiind ca nu am postat poemul de sambata, profit de ocazia acestei sesiuni pentru a introduce fragmentul din primul poem al vol. Postoi Parovoz, intitulat am re[de]venit, care mi'a si inspirat, de altfel, postarea:

sunt puternica

stanca din mijlocul camerei sunt eu

si umbrela pe care o arunc deasupra capului

ca pe un lasou ma va purta spre turnul inalt

in care doarme Voronin

[zamboni: din Helsinki, Finlanda] ..intotdeauna m'am intrebat daca vikingii au descalecat sau, mai degraba, au debarcat in Finlanda.

[puteti gasi, pe cateva din blogurile astea, poze mai misto]

---

Explicatia cu puozele mele..

Prin anul de gratie 2008 s-a-ntamplat sa-mi cumpar o camera de luat vederi noua. Am luat-o cu mine intr-o zi, si mi-am amintit de ea taman cand eram in U of T campus, intr-un amurg de primavara, cand culorile sunt perfecte pentru puoze. Cum eram la inceput, pozele nu sunt bine incadrate (le-am facut din mers), dar pentru mine sunt importante fiindca-s primele 4 facute cu aceasta camera. E ca atunci cand ai dus prima femeie in patul tau si in prima juma’ de ora ii apesi butonul si degajezi diafragma de 4 ori, spaland pelicula-n lumina si nu-ti vine sa te opresti. Am facut cateva poze fara a le incadra prea bine, ma interesa colour accuracy mai mult (care este, dupa cum se vede, excelenta pentru o camera in clasa ei). Iata si restul pozelor:

Primele 2 sunt facut pe St. George, care-i strada principala a campusului universitar din Toronto downtown. University of Toronto mai are 2 campusuri – Mississauga si Scarborough - dar St. George aflat in Toronto downtown este cel principal. In ambele poze Robarts library apare in partea dreapta. Cladirea UTSEC este chiar peste drum, dar nu se vede in primele doua. Acolo am practicat eu arta consilierii sexuale, alaturi de jurnalisti si avocati. In devenire.

Je me souviens, vorba quebecosilor

Va las cu o lista de clipuri cu Robarts; la sfarsit, Friends si episodul in care Joey vorbeste franceza, unde apare si Robarts Library.

Sources / More info: wiki-robarts, utsec, yt-robarts

zamo, attack of the clones, tlonsociety, tlonieni, tloen, tlon society, tloen society, brothers

Topul tarilor – Newsweek si HDI

2010-08-20T01:00:00.001-04:00

Azi la tenis o prietena imi spune ca degeaba-i Finlanda tara unde se traieste cel mai bine, ca ea a mers cu Finnair si n-a avut loc sa-si puna picioarele (ea nefiind tocmai inalta). Eu i-am spus ca probabil spatiul de picioare nu se ia in calcul in astfel de topuri, si oricum - gandindu-ma la topurile ONU - nu-i Finlanda prima. Dar de fapt e.

Inainte de a discuta comparatia facuta de Newsweek (ca la asta se refera prietena mea) merita sa discutam nitel HDI sau Human Development Index, topul publicat de Natiunile Unite, zise si ONU in romana sau UN in limba lu’ Scutura-Lance.

In topul cu pricina, publicat in 2009 cu date din 2007, noi ne aflam pe locul 63, devansand cu succesuri Trinidad si Tobago. In fata noastra, printre multe altele, Saint Kitts (62), Bulgaria (61), Panama (60), Saudi Arabia (59), Oman (56), Libya (55), Cuba (51), Croatia, Ungaria, Slovakia, Polonia, Estonia, Bahrain, Barbados, Qatar, Cyprus, Antigua si Barbuda etc.

Ce este de retinut si remarcat din acest top este “trendul”, sau zeitgeist-ul, sau cum a evoluat in timp. Din imaginea alaturata reiese ca Europa de Est abia atunci, in 2007, reusise sa ajunga la nivelul de investitii in oameni din vremea comunistilor (acum probabil am regresat iar). In rest, un punct de inflexiune pare sa se fi produs in 1980, cand Asia de Sud a inceput sa galopeze, in timp ce dezvoltarea Americii Latine s-a incetinit iar cea a Africii nearabe s-a redus aproape la zero. Ce s-a-ntamplat atunci? Oare o fi batut copita Thatcher cu Reagan intru terminarea teatrului sovietic, sau asta s-a-ntamplat ca urmare a unor schimbari la nivel economic, cum ar fi deschiderea statelor sud-asiatice catre investitii, care au continuat sa suga cea mai mare parte din FDI de pe piata mondiala de capital?

avantajul newsweek

Spre desebire de HDI, datele din newsweek, desi in esenta aceleasi, pot fi accesate mai usor si mai “placut”. Iata cum ne prezentam la “calitatea vietii” si “dinamism economic”, unde Bulgaria e-n stanga, cu rosu iar Romania in dreapta, cu cacaniu:

Daca vrem sa ne simtim bine, putem sa ne comparam cu Rusia si sa-i mazgalim pe ei in cacaniu:

Ce-nseamna toate astea?

GINI coeficient este o masura a inegalitatii veniturilor, 0 fiind egalitate perfecta si 100 inegalitate totala. Noi o ducem mai bine la capitolul asta si decat rusii, si decat bulgarii
Diferenta intre sexe, dupa WEF, este 0 in inegalitate totala si 1 in egalitate perfecta.
Environmental health este 100 intr-un mediu inconjurator complet nepoluat.
Productive growth este PNB / cap de locuitor la PPP, o masura care ia in calcul ce poti cumpara cu banii respectivi si nu numai valoarea lor la casa de schimb valutar.
Services % of GDP favorizeaza tarile care nu sunt dependente de agricultura si resurse.
Manufacturing % of GDP favorizeaza tarile care nu sunt dependente de productia industriala. Desi trecerea de la manufacturing-based la services-based reprezinta de obicei maturarea economica, Germania, o economie avansata care ramane in continuare solid ancorata in productia industriala, a traversat criza cu bine si pare sa fi iesit din ea si mai puternica. UK, mari smecheri financiari, inca se clatina.
Innovation index – dupa WEF, evalueaza investitia in cercetare.
Ease of doing business premiaza reduceri in birocratie – cu cat mai mic, cu-atat mai bine.

Una peste alta, guvernul actual ar trebui premiat pentru imbunatatirea climatului de afaceri si penalizat pentru performanta dezastruoasa din invatamant si educatie, care-i la pamant. Asta garanteaza practic ca economia romaneasca nu va avea resursele umane necesare expansiunii si ca cei care vor imigra vor sfarsi in munci de taximetrist, superintendent si tech support.

avantajul scandinav

Oricine urmareste cat de cat astfel de topuri isi pune la un moment dat intrebarea “de ce plm tarile scandinave sunt tot timpul printre primele iar tarile calde ultimele?”. Andrei Codrescu, al carui “cadavru delicios” fu(se) disecat in Surrealism si supra-tloen, incearca sa raspunda intrebarii (codrescu-y-sc). Zice Codrescu (sublinierea imi apartine):

Intuitively, one would think that people who are warm most of the year would be better off than people who are not. Yet Finland is in the No. 1 spot, and tropical Burkina Faso dead last at 100. The link between freezing and a high ranking becomes more explicable when the following dots are connected: a heated classroom is better than being outside chopping trees, hence education is important; moving briskly is good preventive medicine, thus health is robust; quality of life improves immensely when one must get as close to one’s beloved as possible to fend off the chill; the political environment is likewise better when governance is kept simple and equitable because it’s too cold to fight in the streets; and finally, economic dynamism is bound to be high among peoples who have learned to combat frostbite with a maximum of movement and the least expense of calories.

Codrescu, fiind poet, se joaca nitel cu explicatiile, dar ideea de baza ramane: tarile unde natura a fost prea generoasa, unde-i suficient sa arunci / scuipi / caci semintele de fructe pe jos ca in cateva zile sa creasca si sa rodeasca nu necesita un mare efort pentru supravietuire; mai aproape de cercul polar, tre’ sa pui osul la treaba, si odata ce te-ai obisnuit sa faci asta, e mai greu sa te opresti si parca-ti merge si mintea mai bine. Dar acelasi lucru se poate spune si despre Innuit sau amerindienii polari, ale caror societati raman oarecum apropiate de comuna primitiva. Mai degraba, eu inclin sa cred ca puternicul avans al societatilor scandinave se datoreaza, aproape integral, investitiei in educatie iar Finlanda este chiar un exemplu stelar. O discutie pe aceasta tema apartine mai degraba de Edutarian. Still, suffices to say that many are concerned about the perceived decline of USA, number 11 in the Newsweek’s top (sublinierea imi apartine):

Now the president is turning his attention to improving education. “We’ve flatlined while other countries have passed us by,” Obama’s education secretary, Arne Duncan, said in early August, referring to another grim milestone: a report by the College Board that showed an “alarming” decline in young American adults who have completed college; once a global leader, the United States now ranks 12th in the world by that measure. “The country that out-educates us today will out-compete us tomorrow,” Duncan warned. That’s not just rhetoric. A recent study by McKinsey and Co. showed that the growing gaps in educational achievement between the United States and other leading nations “impose the economic equivalent of a permanent national recession—one substantially larger than the deep recession the country is currently experiencing.”

Ar mai fi un articol de discutat din Newsweek, cel despre bloggeri. Asta-l discut pe BlogIdol.

Sources / More info: wiki-hdi, codrescu-y-sc, wiki-codrescu, andrei-codrescu, us-v-france, usa-11

zamo, comparatie, top, tari

PiaR IV: Schantage-ul cu romii, Sarko si Base

2010-08-09T12:03:00.003-04:00

Ultima parte din "instalatia de PiaR", dupa logo, fronda frunzei si moneda, in acest canicular mijloc de vara se refera la indarjirea demagogica de care Sarko s-a gandit c-ar fi electoral indicat sa dea dovada, si modul oarecum nesabuit dar totodata adorabil in care Base pune paie pe focul xenofob.

In Franta, Sarkozy, seful tampitel, scurt si curvar, care nu cu mult timp in urma a pus mana pe pixul lui Base, l-a mangaiat si-a plecat cu el in mana, a decis ca pierderea sa de popularitate necesita propteli si s-a-ndreptat catre paratraznetul maniei populare mondiale: tiganii. El pare a fi ajutat in acest demers de secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche. Dupa ce in urma cu cativa ani primaria daduse romilor un petec de pamant sa-si puna corturile, acestora le-au fost “demolate” casele textile si luati la goana. Conform presei asta a rezultat intr-un joc de “Tom si Jerry”, care, dupa cum stim, nu-i niciodata castigat de Tom.

Le Progres, citat de Hotnews, compara joaca de-a evacuatul cu Tom & Jerry:

Dintre cei aproximativ 100 de tigani evacuati, doar zece au acceptat oferta prefecturii de a se intoarce in Romania, dar cei mai multi nici nu vor sa auda de o intoarcere in tara. "Conditiile lor de viata sunt mult mai proaste decat aici, unde se confrunta cu saracia si rasismul", afirma Georges Gunther, membru al colectivului care ii sustine. Politia are insa ordine stricte, de a-i impiedica sa se instaleze undeva. In cel mai rau caz, daca reusesc sa intre intr-o cladire, politia trebuie sa ii evacueze cat mai repede. Acest lucru s-a intamplat sambata, cand aproximativ 80 de romi ramasi fara adopst au fortat intrarea in fosta clinica La Jomayere. "Nu vrem sa se instaleze in mod durabil din moment ce ocupa o cladire ilegal", sustine Patrick Ferin, secretar general al prefecturii. "Dar nu li se propune nicio locuinta legala", ii da replica Georges Gunther, care critica municipalitate pentru ca ar fi pus la dispozitia romilor, in urma cu doi ani, terenul de pe care acestia au fost evacuati vineri.

Iata ce scria Le Monde, citata de Hotnews:

Tiganii instalati la Saint-Etienne au fost evacuati, vineri, a unsprezecea oara de la inceputul anului si a opta oara din luna mai, relateaza si Le Monde. "Aceasta tabara a fost creata prin evacuarile succesive", denunta Georges Gunther, unul dintre membrii asociatiei Solidarite Roms din Saint-Etienne. "Autoritatile publice au creat ele insele situatia care le serveste ca pretext pentru evacuare", continua el. "Din evacuare in evacuare, situatia se agraveaza", adauga Georges Gunther, care sustine ca romii se instaleaza in conditii din ce in ce mai dificile. "Cu fiecare evacuare, se submineaza munca de integrare a asociatiilor, de exemplu scolarizarea copiilor", adauga Marie-Pierre Vincent, o alta membra a asociatiei.

Pentru majoritatea romanilor, astfel de discriminari reprezinta un foc verde de a face acelasi lucru acasa, cum ar fi Targu Mures:

Pana aici, nimic nou sub soare. Asta am mai vazut in Irlanda de Nord, cat si in conjectura l3st (I, II, III, IV, V). Ce-i nou este modul mult mai inteligent in care statul roman raspunde manifestarilor de xenofobie la adresa cetatenilor romani.

Nota Bene! Indiferent de nationalitate, atacurile la adresa romilor din Romania se rasfrang, mai devreme sau mai tarziu, si asupra celorlalti cetateni romani ce ies sau se alfa deja in afara tarii. In primul rand, majoritatea romilor nu prea au acte, deseori aplicand la consulate si ambasade, in strainatate. Cand nu au acte, nu reiese de nicaieri ca ar fi cetateni romani – aceasta pare sa fie o asumpție automata – si ei sunt ajutati sa obtina aceste acte de catre organizatii non-profit. Recent, cand un aprozar din Franta a interzis accesul romilor, nu s-a autosesizat niciun tribunal al drepturilor omului ba din contra, ei au fost expulzati, chit ca aveau actele in regula:

Managerul unui supermarket din Franţa a interzis accesul ţiganilor, scrie publicaţia Sud Ouest, citându-l pe unul dintre romii dintr-o tabără din apropiere de La Rochelle. Potrivit jurnaliştilor francezi, cei aproximativ 60 de ţigani din România trăiesc acolo încă din 2009 şi câteva luni bune nu au fost luaţi în seamă de autorităţi. Cu toate că nimeni nu a semnalat vreun incident legat de romii de la marginea oraşului, expulzarea lor ar putea avea loc în cursul acestei săptămâni, după ce o hotărâre judecătorească în acest sens a intrat în vigoare.

Jurnaliştii francezi prezintă condiţiile precare în care trăiesc romii: fără apă curentă sau electricitate, în rulote vechi şi înghesuite. Cu toate acestea, Petrică, unul dintre romii care locuiesc acolo, spune că este mult mai bine ca în România.

"Acolo nu e loc de noi, nu este de muncă. Atunci când găsim de muncă, suntem plătiţi cu 200 euro pe lună. Aţi putea trăi cu 200 euro pe lună" întreabă Petrică, citat de publicaţia franceză. El explică şi cum trăiesc ţiganii în Franţa. "Sunt asociaţii care ne ajută, cerşim. Uneori mai găsim şi de muncă la negru, dar asta nu ar trebui să spunem" povesteşte Petrică. El spune că nu au fost probleme de când trăieşte în Franţa, cu excepţia managerului de la magazinul Super U, care le interzice ţiganilor să intre.

Cu toate că romii din tabăra de la La Rochelle au actele în regulă, primăria a hotărât evacuarea lor, pentru că se află pe un domeniu public. Majoritatea se vor întoarce în România, cu ajutorul social oferit de autorităţile franceze: 153 euro pentru un adult şi 46 pentru un copil, însă, cel mai probabil, notează jurnaliştii francezi, vor reveni la scurtă vreme în Franţa.

Aici apare primul raspuns care face cinste guvernului Boc, raspuns care din pacate nu a fost dat si cand a avut loc valul italian de antiziganism. Pe scurt, Boc spune ca aceasta este o problema general europeana, nu numai romaneasca (stire preluata dupa Canadian Press / Associated Press):

BUCHAREST, Romania - Romania's prime minister says all European countries are responsible for the millions of Gypsies on the continent. Romania has an estimated 1 million Gypsies, also known as Roma — the most of any European country. But Prime Minister Emil Boc said Thursday other European nations have a "common obligation" regarding the Gypsies, which face widespread discrimination. French President Nicolas Sarkozy on Wednesday ordered authorities to expel Gypsy illegal immigrants and dismantle their camps. Many Gypsies in France come from Romania and Bulgaria. French officials have accused the Romanian government of not fulfilling its promises on the Gypsy problem. Boc denies this and says he has named a government official for Roma integration.

La randul sau, Base multumeste romanilor care pleaca la lucru in strainatate, preferand sa fie productivi in loc sa suga de la tata seaca a statului roman, motiv pentru care este criticat (hotnews):

Afirmatiile lui Traian Basescu privindu-i pe romanii care aleg sa munceasca in strainatate "in loc sa vina in tara si sa stea in somaj" au atras criticile presei britanice. "Remarcile presedintelui sunt de natura sa incurajeze migratia propriilor cetateni in tari precum Marea Britanie", scriu jurnalistii de la Daily Express. Traian Basescu este criticat si pentru afirmatia potrivit careia "romanii accepta sa faca muncile grele", in timp ce "spaniolilor si italienilor le convine mai mult sa stea in somaj" . "Presedintele Romaniei: Le luam slujbele lenesilor care asteapta ajutorul de somaj", titreaza Daily Express.

Iata si declaratia cu cuvintele sale, relatata de Mediafax:

In momentul de fata Romania nu poate oferi solutii de absorbție rapida a fortei de munca si acest adevar trebuie recunoscut. Eu nu-l ascund. Au fost momente in care acesti oameni nu aveau forta de munca in Romania, 2007-2008. Acum suntem in situatia in care nu putem oferi locuri de munca la, iata 7,43% era somajul pe ultima luna, pe luna iulie. Asta e realitatea Romaniei. Romania vine mult in urma statelor ca Italia si Spania. In Italia si Spania protectia sociala este la un nivel la care spaniolilor si italienilor le convine mai mult sa stea in somaj decat sa faca muncile mai grele. Romanii accepta sa le faca si sa castige mai bine, iar eu multumesc acestei categorii de romani care muncesc in strainatate. Imaginati-va ce s-ar intampla daca cei aproximativ doua milioane de romani care lucreaza in Italia, Spania, Franta sau Germania ar reveni in tara si ar cere ajutor de somaj, in conditiile in care avem deja deficit la fondurile destinate ajutoarelor sociale.

Conform DailyExpress, official figures estimate that some 100,000 Romanians are working in the UK, up from 7,600 recorded as living here in the 2001 census.

In conditiile in care francezilor li se pare ca autoritatile romane “nu cupleaza” la stramutarea ilegala si discriminatorie a romilor catre Romania, Pierre Lallouche santajeaza, nerusinat, Bucurestiul cu intrarea in spatiul Schengen si fonduri europene:

Pierre Lellouche, secretar de stat insarcinat cu afacerile europene in guvernul Frantei, a declarat, pentru cotidianul Le Parisien, ca "nu mai suporta" sa vada romi cersind pe strazile Frantei, potrivit EurActiv.ro. In acest context, Lellouche a avertizat ca Romania va plati cu pierderea de fonduri europene din cauza neintegrarii romilor. Si Comisia asteapta actiuni din partea statelor membre. Ziaristii de la Le Parisien au petrecut un timp cu romi romani instalati intr-o tabara ilegala.

O saptamana dupa sedinta speciala de Guvern convocata la Paris de presedintele Nicolas Sarkozy, subiectul "nomazi francezi si romi est-europeni" continua sa fie prezent intre temele centrale ale actualitatii din Hexagon. Gaz pe foc a turnat, din nou, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, care, intr-un interviu acordat cotidianului Le Parisien, a vorbit despre presiunile exercitate de Paris asupra Bucurestilor. "Franta nu intentioneaza sa primeasca 2,5 milioane de romi din Romania sau noua milioane de romi europeni", a apreciat, categoric, oficialul de la Paris.

Presiunile pomenite de Lellouche au ca scop suplimentarea eforturilor de integrare a romilor, noteaza agentia DPA, citand ziarul parizian. Negocierea distribuirii fondurilor europene dupa anul 2013 ar putea fi, in acest sens, o cale buna de a pune presiune asupra Romaniei. "Nu mai suport sa vad trafic cu oameni pe strazile noastre si nici copii, batrani sau saraci fortati sa cerseasca sau sa comita delicte", a comentat Lellouche.

Apoi, el revine pe tapet cu amenintarea facuta deja in trecut si anume el repune in cauza capacitatile Romaniei de a adera la spatiul fara frontiere si de cooperare in materie de justitie si securitate - adica la spatiul Schengen.

Pierre Lellouche incercase, zilele trecute, sa indulceasca tonul, atunci cand a vorbit despre un "parteneriat" pe care Franta si Romania il construiesc, salutand desemnarea unui ministru insarcinat, la Bucuresti, cu reintegrarea romilor. Acesta este privit, dinspre Paris, ca fiind "ghiseul unic" pentru repatrierea romilor cu cetatenie romana din Franta.

"Nu putem avea un transfer de bani dinspre Vest catre Est si, in schimb, un transfer de minoritati pentru care nu se face destul in Est catre Vest", a mai adaugat Lellouche, deplangand, totodata, esecul conferintei europene la nivel inalt din aprilie, de la Cordoba, dedicata problemei romilor. Europa nu sustine suficient eforturile de integrare ale tarilor care au minoritati de etnie roma. Ar trebui, a conchis responsabilul francez pentru afaceri europene, mobilizati experti si administratori din toate tarile comunitare: "Integrarea este, in primul rand, obligatia tarii de origine dar tari precum Franta au obligatia de a sustine acest demers si nu i se pot sustrage".

Ministrul roman de externe a avut o replica rationala si pe masura (evz):

Teodor Baconschi, a declarat că cetăţenii europeni de etnie romă au drepturi ce nu pot fi încălcate. "I-am explicat, o dată în plus (lui Pierre Lellouche - n.r.), faptul că cei 9 milioane de romi despre care vorbea astăzi (luni - n.r.) în Consiliu şi care trăiesc în diverse state europene sunt cetăţeni europeni, că libertatea lor de mişcare nu poate fi limitată. Soluţia e ca UE să aloce, atât în statele de origine, cât şi în statele de destinaţie, sume suficiente şi programe concrete, astfel încât nivelul de educaţie în sânul acestor comunităţi şi, totodată, pregătirea lor profesională, soluţiile de locuinţă, condiţia lor economică să fie îmbunătăţită", a spus Baconschi.

Deutsche Welle a contactat UE intreband 1) daca intentioneaza sa intervina si 2) daca normele de libera circulatie ii includ si pe romi, Michele Cerconi, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Justiţie şi Afaceri Interne, raspunde primelor 3 intrebari (a 3-a in hn), iar Guardian citeaza a 4-a:

1) Suntem, înainte de toate, angajaţi în respectarea aplicării legislaţiei anti-discriminare, convenită la nivelul Uniunii Europene între statele membre şi Parlamentul comunitar. Integrarea romilor dispune de instrumente şi politici europene. Aş da exemplul fondurilor structurale dar şi pe cel al Fondului Social European. Într-o oarecare măsură, prin extensie, Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală a fost, de asemenea, folosit în anumite ţări pentru integrarea populaţiei rome. Iar din mai 2010, regulile de folosire a banilor din Fondul European de Dezvoltare Rurală au fost modificate pentru a simplifica accesarea acestora în folosul grupurilor minoritare cum ar fi tocmai populaţiile de etnie romă. Scopul este să li se poată construi locuinţe. Este, iată, deja un efort consistent depus de Comisie şi Uniune.

2) Există limite pe care statele Uniunii le pot institui în baza unor reguli stricte. Expulzarea sau deportarea sunt deja măsuri considerate ca fiind extreme. Cetăţenii europeni pot fi expulzaţi din motive de politici publice, securitate publică sau sănătate publică. Fiecare caz individual, însă, trebuie evaluat de statul membru - iar aceasta înseamnă că nu pot exista expulzări ale unor serii de cetăţeni europeni. Apoi: fiecare cetăţean expulzat are dreptul să atace în instanţele naţionale decizia şi să ceară anularea aplicării ei până nu se încheie procedurile juridice.

3) Comisia europeana, a facut, face si va face multe pentru integrarea minoritatilor etnice in Europa. Din punct de vedere financiar, mai multe directii generale ale Comisiei dau fonduri statelor membre pentru integrarea minoritŕtilor si in particular a romilor. La nivel politic, Comisia incearca sa sensibilizeze statele membre in acest domeniu. Comisia isi face deci deja treaba favorizand integrarea minoritatilor. Bineinteles ca toate eforturile ulterioare care se pot face in acest domeniu pentru a intensifica actiunile, sunt binevenite, mai ales ca se asteapta si actiuni din partea statelor membre

4) "When it comes to Roma and the possibility of expelling them, this is up to the member states to deal with – in this case France – and for them to decide how they are going to implement the law," said Matthew Newman, spokesman for the European justice commissioner, Viviane Reding.

Acelasi DW explica diferenta de opinii intre reprezentantii romani si colegii lor occidentali:

Admiterea României în spaţiul Schengen, în ciuda faptului că Guvernul a făcut, din punct de vedere tehnic, eforturi notabile, este astăzi îngreunată din mai multe motive. Unul este cu siguranţă acela al romilor din România care, după precedentele din Italia, au provocat în Franţa o reacţie publică de mare adversitate. Potrivit unui sondaj de opinie realizat după ce preşedintele Sarkozy a anunţat intenţia desfiinţării taberelor de romi, 79% dintre francezi sunt total sau parţial de acord cu această măsură. Franţa şi Italia aşadar, care au o experienţă intimă de coabitare cu romii din România, se arată tot mai intransigente faţă de acest subiect al pretinsului nomadism tradiţional. Dar şi alte ţări europene, inclusiv cele din nordul continentului, au ridicat obiecţii pe canale diplomatice faţă de modul în care înţelege Bucureştiul să abordeze subiectul. În accepţiunea politicienilor români de stînga sau de dreapta, fără nici o deosebire, problematica romilor nu este una cu predilecţie naţională, ci una europeană. Deputaţii europeni proveniţi din România, fie ei social democraţi, liberali sau democrat liberali, s-au străduit la rîndul lor să impună imaginea unei etnii transnaţionale, nomade şi imposibil de domesticit şi care ar trebui să fie asumată în mod egal de toate ţările europene.

In rest, New York Times si Guardian prezinta problema oarecum favorabil Romaniei, sugerand ca executivul european intervine cu mai mult aplomb in cazul incalcarilor drepturilor homosexualilor decat in cazul discriminarii etnice:

Guardian

The European Union was today accused of "turning a blind eye" as countries across Europe carried out a wave of expulsions and introduced new legislation targeting the Roma.

Human rights groups criticised the EU for failing to address the real issues driving Europe's largest ethnic minority to migrate in the first place and for choosing not to upbraid countries for breaking both domestic and EU laws in their treatment of them.

The criticism came after France announced it would round up and expel illegal Roma immigrants and destroy hundreds of their encampments.

Elsewhere, it emerged that the city of Copenhagen had requested Danish government assistance to deport up to 400 Roma, and that Swedish police had expelled Roma in breach of its own and EU laws.

In Belgium a caravan of 700 Roma has been chased out of Flanders and forced to set up camp in French-speaking Wallonia in the south.

Italy, which in 2008 declared a state of emergency due to the presence of Roma, and evicted thousands of them, mainly to Romania and Bulgaria, is continuing to implement the policy to this day.

Germany is in the process of repatriating thousands of Roma children and adolescents to Kosovo, despite warnings they will face discrimination, appalling living conditions, lack of access to education as well as language problems, because many of them were born in Germany and do not speak Serbian or Albanian.

In eastern European countries that are EU members, such as the Czech Republic, Hungary, Slovakia, Romania and Bulgaria, accounts are rife of widespread discrimination against Roma, including physical attacks.

Amnesty International said the EU had "turned a blind eye" to what it called a "serious breach of human rights" towards Europe's Roma, who are roughly estimated to number about 16 million.

"There is a clear and systemic programme of EU governments targeting Roma," said Anneliese Baldaccini, a lawyer at Amnesty's EU office.

The Budapest-based European Roma Rights Centre (ERRC), which monitors the situation of Roma in Europe, called on the EU to be "much more forthright" in pointing out to member states "the clear requirements of the free movement law".

(..)

French president Nicholas Sarkozy was this week accused of pursuing a "xenophobic" and "discriminatory" crackdown on the country's 400,000 Travellers, Gypsies and Roma – most of whom have French citizenship.

Interior minister Brice Hortefeux announced new measures including the dismantling of about 300 encampments and the "quasi-immediate" expulsion to Romania or Bulgaria of Roma with a criminal record.

Amnesty said the EU should penalise countries that have persistently failed to uphold the human rights of Roma. Among the harshest measures applicable under the charter of fundamental rights that came into force with the Lisbon treaty last year is the withdrawal of voting rights, or even expulsion from the union.

"The EU under the Lisbon Treaty...has the responsibility to address human rights within the 27 member states," said Amnesty's executive officer for legal affairs in the European Union, Susanna Mehtonen.

Campaign groups say the EU's failure to intervene calls into question its commitment to the Charter of Fundamental Rights that came into force with the passage of the Lisbon Treaty last year, and was heralded as a "new dawn" for human rights in Europe.

They have accused Brussels of cowardice when it comes to the Roma. While the commission has no competence to defend gay rights, either, it has frequently been ready to criticise homophobic legislation in eastern Europe – largely, it is believed, because gay rights are well established in western European countries, unlike the rights of Roma.

NYT

He said the government was not stigmatizing the Roma, also referred to as Gypsies, but rather responding to concerns about public safety.

The move follows several recent incidents that have alarmed the population about public security.

This month, there was rioting in a suburb of Grenoble, in southeastern France, after the death of a local man as he fled the police, allegedly after holding up a casino. There was also violence in the small town of Saint-Aignan, in the Loire Valley, after Roma attacked a police station following an incident in which a gendarme shot and killed a traveler who had driven through a checkpoint.

As interior minister under President Jacques Chirac, Mr. Sarkozy had a reputation for talking and acting tough against delinquency. In 2005, as he sought to counter an explosion of youth violence in the suburbs, Mr. Sarkozy fueled anger by referring to the culture of “racaille,” a derogatory term variously translated into English as “scum,” “thugs,” “rabble,” “scoundrels,” “lowlife” and “riffraff.”

But Mr. Sarkozy emerged from that episode with polls showing he took the right approach in putting down the unrest. Now, confronted by stubbornly high unemployment and pushing tricky financial and social reforms, Mr. Sarkozy faces declining popularity in opinion polls and an election in 2012 against a strengthening Socialist Party.

La Ligue des Droits de l’Homme, a rights group, said the steps would “reinforce negative repressive measures.”

The government is “mixing up the situation of the European Roma with the travelers who have French nationality” and, “as a result of a few cases, developing the idea that there is an ethnic solution to the problem of delinquency.”

Amnesty International estimates that there are 400,000 itinerants or travelers with French nationality, and 20,000 Roma, in the country. They are mainly more recent immigrants with roots in Central and Eastern Europe.

The crackdown on travelers is not in itself new. Since last year, a number of camps have been dismantled. In October 2009, 200 to 300 Roma were expelled by riot police officers from their camp north of Paris on the orders of a judge. Mr. Hortefeux, the interior minister, said 9,875 Romanian and Bulgarian Roma were expelled from France last year.

Communes with more than 5,000 inhabitants are obliged by law to set aside areas for travelers. According to Amnesty International, fewer than half of them actually do so. As a result, many travelers set up illegal camps, usually on scrub or waste land on the outskirts of towns. Such camps are a common sight in small towns in the Paris region and beyond.

According to advocacy groups, many legitimate travelers already suffered discrimination before this latest crackdown, for example regularly having to present themselves at police stations, facing steps to deny them their voting rights and having difficultly educating their children.

Compounding the sense of discrimination, representatives of French Roma said that they were not invited to the presidential meeting Wednesday.

Throughout Europe, Roma were persecuted by the Nazis during World War II, with many rounded up and sent to concentration camps. The U.S. Holocaust Memorial Museum estimates that 200,000 were killed in this way; some estimates are many times higher.

Romania has an estimated one million Roma, the most of any other European country.

Bulgaria and Romania joined the European Union in 2007, enshrining free movement of people. But citizens from Bulgaria and Romania are subject to transitional provisions in France, requiring them to obtain a permit in order to work in certain professions.

Romania’s prime minister, Emil Boc, said Thursday that all European countries had a “common obligation” toward the millions of Roma on the Continent, The Associated Press reported.

Mr. Sarkozy also proposed that France bring in Romanian and Bulgarian police officers to work in the Paris region and send the French police to Romania and Bulgaria to help fight trafficking and other crime by Roma.

Pouria Amirshari, the Socialists’ national secretary for human rights, told the Nouvel Observateur that the president was “following a xenophobic logic.” He described Mr. Sarkozy’s intervention as “populist and demagogic.”
A version of this article appeared in print on July 30, 2010, on page A7 of the New York edition.

Presedintele Societatii Universale de Hinduism, Rajan Zed, citat de Thaindian News si Hotnews, ne cearta insa:

Rajan Zed spune despre conditiile de viata ale romilor din Romania ca "poarta cele mai multe semne de apartheid" iar tara noastra ar trebui sa faca urgent ceva concret pentru a opri maltratarea lor. Potrivit rapoartelor, intre 1,8 si 2,5 milioane de romi traiesc in Romania si aproximativ 75% traiesc in saracie. In acelasi timp si rabinul Jonathan B. Freirich, lider proeminent al comunitatilor evreiesti din Nevada si California a declarat recent: "A sosit momentul ca Uniunea Europeana sa intervina de urgenta in Romania pentru a face ceva "concret si real" pentru imbunatatirea situatiei romilor.

Dar asta nu-i tot. Pana si in Spania a aparut nu cu mult timp in urma un pliant xenofob, distribuit de Partidul Popular din Badalona: “nu mai vrem romani”. Primarul a ales sa ofere un raspuns rational: "Indiferent de nivelul de delincvenţă care există în acest oraş nu este superior nivelului din celelalte oraşe metropolitane. O spun forţele de ordine şi orice raport al Poliţiei regionale".

Pana una-alta, romii continua sa fie discriminati atat in Romania cat si in restul Europei – dar conditiile de viata si abuzurile la care sunt supusi sunt mult mai triste in Romania. In PiaR V, despre filme, ve vom insenigna gnitzel, cat de cat.

Sources / More info: hn-base, express-base, hn-tigani-evacuati, progres-gitan, monde-roms, nyt-sarkozy, guardian-roma, wfp-all-resp, hn-amenintare, a3-spania-xenofob, dw-cetateni, dw-schengen, se-rochelle-supermarche, evz-schantaj, mediafax-base, thai-indian-rajan-zed, euractiv-schantage

zamo, antiziganism, romi, tigani, franta, french, france, piar, pr, public relations, relatii cu publicul, conjectura l3st

Hack Le Monde

2010-04-21T16:10:00.003-04:00

O stire care nu-i tocmai noua, dar trebuie mentionata, se refera la o emisiune franceza in care sutele de cersetori romani care-au impanzit Europa sunt luati peste picior. Ca represalii, hackeri romani au atacat site-ul Le Monde.

Povestea este cunoscuta. Sa-ncepem cu clipul DailyCotcodac, care contine atat emisiunea initiala, cat si un raspuns romanesc oarecum pe masura:

Cred ca acesta ar fi raspunsul corect, cu bataie la performanta francezilor in WW2. Aceasta se-ntampla sa fie metoda principala cu care leul englez reduce cocosul galic la tacere. Care leu englez, aflu tot din Libertatea, s-a gandit sa rezolve problema turismului de organe oferind donatorilor de organe inmormantari gratuite. O idee stralucita, in fond le satisfaci astfel nevoia cea mai mare. Romanii de la sate care-si vand copiii vor putea acum sa imigreze in Anglia, sa-si doneze organele legal, sa traiasca intr-un dezmat cateva luni bune si apoi sa aiba o inmormantare glorioasa, pe banii guvernului englez.

Hackerii romani vad lucrurile nitel altfel. Zic ei:

Aceasta nu este o mişcare de rezistenţă, un protest, sau o revoltă! Este strigătul întregului popor român ce face apel la fraţii noştri care au uitat că şi în venele noastre circulă un sânge român. Sângele ce-a fost jertfit şi vărsat pe câmpurile de luptă pentru a fi scrisa istoria neamului nostru cere acum DREPTATE. Eroii patriei noastre nu vor muri niciodată! Vrem să nu se uite CINE l-a vărsat pentru ca România să existe astăzi pe hartă, să le amintim copiilor şi nepoţilor noştri, să îi respectăm cu onoarea cuvenită. Ne-a ajuns atâta batjocura.Țiganii nu sunt Români! Nu ei ne-au scris istoria!Când vorbiţi despre compatrioţii noştri nu mai folosiţi expresiile "Țigani Români".Noi v-am respectat Franţa, voi ne veţi respecta ROMÂNIA! R.N.S. VEGHEAZĂ pentru ca aceste lucruri să fie înfăptuite.

Amu, gluma lui Jonathan Lambert nu-i ingrozitoare – si fix d-aia mi se pare firesc sa-i raspunzi tot cu gluma. Cei care apara imaginea Ro improscand cu noroi site-ul Le Monde si forumul RF2 pateaza imaginea noastra la fel de mult pe cat o apara. Pe de alta parte, e nevoie si de astfel de acte poate, cata vreme si mintile mai moderate se exprima alaturi de zgubilitici. Daca ai rabdare sa te uiti si la urmatoarele clipuri din lista de mai jos vei intelege insa de ce este atat de greu sa ne aparam imaginea. Nu poti invinui Ambasada ca nu raspunde, dar nici ca raspunde prea taios..

Libertatea a luat legătura cu misiunea diplomatică de la Paris, ai cărei reprezentanţi nu erau la curent cu ceea ce s-a întâmplat în emisiune, însă ne-a asigurat că, după ce şefa ambasadei, Roxana Iftimie, va urmări înregistrarea, va face demersuri către postul France 2.

Ca veni vorba de Libertatea, am atasat in dreapta si sectiunea “Din aceeasi categorie” cu care ziarul prezinta aceasta stire. N-o voi comenta, dar cred ca-i evident ca stirile acestea nu sunt citite numai de romani. Imi fuge gandul la imnul happyfish.

Intr-unul din clipuri, niste sateni din Moldova navalesc pe terenul de fotbal si-i iau la bataie pe fotbalisti cu bate. Unii fotbalisti ajung in spital. Eventual un spital englezesc, unde cand se trezesc afla ca vor avea inmormantare gratuita.

In alt clip, al unui prieten de pe twitter din Spania, o baba colinda strazile Spaniei cersind de la cei de la etajele blocurilor; unii ii arunca resturi de mancare. Le voi adauga pe toate mai jos imediat ce le gasesc..

LE: Aflu de la BBC ca o poza cu un tip care se sterge la fund cu steagul francez a starnit oprobiul guvernment-ului. Artistul care a facut poza si cu care a castigat un concurs de fotografie la sectiunea “politically incorrect” este amenintat cu arestul.

Sources / More info: cartim-salut, dailycotcodac-salutul-fr, libertatea-salut, liberatea-organe, daz.es-branding, forum-le-monde, yt-salut

zamo, romani, moldoveni, tigani, gitanes, gypsys, gypsies, gipsy, gypsy, franta, le monde, presa, Jonathan Lambert, Fr2

Ghidul Zamolxis dä Herta Müller III – detractorii

2009-10-23T12:08:00.005-04:00

Dupa ce am trecut in revista cam tot ce-am putut gasi scris de ea si despre ea in viest cat si epopeea cumpararii Nadirs de la amazon, hai s-o injuram nitel cu drag si cu stima.. Incepem cu V(a)C(a) Tudor.

Presa noastra, cea de tati zilele, se-nvarte cercuri in jurul intrebarii daca e sau nu romanca. Unul dintre putinii care s-a gasit sa-si ejaculeze parerea despre talentul doamnei Muller pe fata celor prezenti este bardul curtii imperiale de-alta data, V(a)C(a) Tudor. Zice V(a)C(a) Tudor, cu ocazia depunerii candidaturii sale pentru presedintie:

In timp ce astepta sa ii fie aduse dosarele cu documentele necesare depunerii candidaturii si "ochelarii de vedere", Vadim Tudor a remarcat ca loctiitorul presedintelui BEC, judecatorul Maura Olaru, seamana, in privinta coafurii si a jaboului, cu Herta Muller, scriitoare care a primit premiul Nobel pentru literatura. Vadim Tudor a mai spus ca Herta Muller "nu prea are talent literar".

Intr-o tara cat de cat civilizata, judecatorii au optiunea de a baga nesimtitii in “contempt of court”. Ca aceasta optiune este abuzata de judecatori e alta poveste, dar in cazul lui V(a)C(a) Tudor, un individ care l-ar spurca si pe Isus daca s-ar intalni cu el, arestarea pentru coruperea procesului judiciar, chiar in cazul unei simple depuneri de candidatura, este perfect justificata. Din pacate, in fiecare aparitie publica, V(a)C(a) Tudor se afla in porc-ofensiva, iar cei cu care are de a face se simt sufocati, sugrumati si intimidati de porcenia sa.

Cine este V(a)C(a) Tudor? Am scris despre el cu ocazia prezentarii omologului sau danez, Mogens Camre. Motivul pentru care n-am facut asta mai pe larg este ca ma umplu de nervi numai scriind despre el, si-mi pot reveni la normal rapid numai batandu-mi copiii, pe care nu-i am. Iata un audio clip mai vechi cu si despre Porcia Sa, Razboinicul Opaitului, in care-l ameninta pe Base cu camasa de forta si muscatul de deget:

Ce reprezinta in viziunea vecetudorista talent? Probabil urmatoarele:

Poem de inchinare de V(a)C(a) Tudor

Avem un barbat intre noi si lumina
ne luam din luminile ochilor sai
e blind ca amurgul sfintind Bucovina
si aprig ca Oltul vuind printre vai
pamintul acesta l-a dat, intr-o iarna
asa cum da iarba dintii, prevestind
schimbarea la fata a firii si-a vechei
suflari romanesti cu peceti de argint.

Si multe zapezi l-au albit pe la timple
si-atitea adinci nedreptati l-au durut
taind pentru noi pirtii largi catre viata
el steagul de foc tot mai sus l-a tinut
Astfel si-a urmat Ceausescu destinul
cu-o dragoste vie de oameni in piept
astfel nu mai mira pe nimeni ca astazi
e falnic stejar si cirmaci intelept

Iubindu-si lucid si din inima tara
osteanul din el n-are tihna deloc
si pieptul si-l pune viteaz la fruntarii
si pace el vrea, si belsug, si noroc
inchin, dar, un cintec de slava in cinstea
acestui tezaur de minte si har
el, care, luptind, ne-a redat demnitatea
de neam de eroi si popor legendar!

Intr-adevar, Herta Muller nu a ajuns si nu va putea ajunge niciodata pe aceste culmi (sau, mai degraba, vai) de anilingus..

In timp ce limba vecetudorista cauta cu obstinatie si devotament anusul prezidential, Herta Muller era terorizata de Securitate si de necesitatea supravietuirii. In timp ce V(a)C(a) Tudor acumula osanza si sugea din sfarcul de partid si de stat, Herta Muller acumula abuzurile, injustitiile, frustrarile si trairile care urmau sa constituie baza emotionala a creatiei sale.

In conditiile unui stat politienesc / dictatorial, un cretinoid lipsit de scrupule nu are decat de castigat din a inlocui hartia igienica a Presedintelui cu limba proprie. Intr-un stat mai mult sau mai putin democratic, a-njura Presedintele are avantajul de a obtine simpatia maselor lobotomizate care nu-nteleg nimic din teatrul politic si nici nu sunt interesate in acesta, dar au convingerea ca oricine se afla la putere le va strapunge in mod contondent si hidrodinamic ariergarda (si-atunci de ce nu un anilingvist expert in functia de Pres?). V(a)C(a) Tudor n-a pierdut nici o secunda in a deveni conferentiar universitar doctor docent in oportunism feroce.

romane, fii mai neamt

Dupa cum am mai spus inclusiv autorului, consider aceasta campanie (ro-neamt) stupida. Dar sa vedem ce zice Harald Schmidt, care este un show foarte popular de comedie, similar cu Leno, Stewart sau Letterman. Ca si acestia din urma, show-ul se bazeaza pe a arunca o lumina vesela si satirica asupra ultimelor stiri. In ce o priveste pe Herta Muller, este de presupus ca fritzii, in marea lor majoritate, sunt mandri ca un neamt a luat Nobel-ul, dar nu o privesc pe Herta ca fiind un neamt adevarat. Bagajul trairilor ei este strain majoritatii, care si-au dus cea mai mare parte a vietii intr-un stat functional si democratic. Mandria Nobel-ului este asadar umbrita de intelegerea mai mult sau mai putin constienta a partii intunecate a lunii: Herta a luat premiul nu pentru descrirea vietii germane, ci pentru descrierile experientelor si a efectelor vietii in corsetul si cazanul cu smoala totalitar.

Cand HS (ale carui interviuri cu Bjork, David Bowie si Will Smith pot fi vazute dedesubt, in surse) a facut misto de Herta, el a speculat practic aceasta nemultumire a nemtilor: iote ba, cand una de-a noastra a luat Nobel-u’, l-a luat ca de fapt nu-i nemtoaica pe de-a-ntregu’! Nemultumire care este de altfel teribil de similara cu cea a compatriotilor nostri..

Schmidt intreaba publicul: „Cine a luat anul acesta premiul Nobel pentru literatura?“. La tacerea din sala, el comenteaza ironic „stiam ca s-a prins de veste“ si o felicita pe Herta Müller, prezentand o expresiva fotografie a acesteia. Apoi intreaba retoric: „Intre altele, pentru ce roman?“, si sugereaza prin miscari publicului „respiratia pe balansoar“ (Atemschaukel). Acordarea premiului a adus 120.000 de exemplare vandute in plus. „Herta Müller provine din acelasi loc ca si Bela Lugosi, marele interpret al lui Frankenstein. Noua ni se pare insa ca are asemanare cu actorul german Max Schreck (n.t. groaza), pe care multi dintre noi il cunosc din Nosferatu de F.W. Murnau“ precizeaza publicului Harald Schmidt, prezentand „serios“ cele doua fotografii. In timpul acesta, colegul sau din trupa muzicala poarta o peruca in stilul coafurii Hertei Müller. „Un boom al industriei articolelor pentru fani, peruca o puteti comanda la noi in studio“, precizeaza Schmidt.

Pesonal, ma simt legat de Herta prin multiple legaturi schizofrenice . Nu numai ca seamana cu o matusa, ca a avut o experienta neplacuta cu seguridadea precum un bunic, ca a trecut si ea prin purgatoriul sorescian al adaptarii la o societate diferita, dar am avut nu demult o prietena nemtoaica ce s-a reintors in Germania din exil. Ca si Herta, prietena mea (vezi videoclipul cu muzica cenzurata in articolul vechi) s-a nascut in afara Germaniei si s-a repatriat atunci cand nemtii, confruntati cu una dintre cele mai timpurii crize demografice din OECD, au incercat sa-si aduca fratii de pe alte meleaguri, dat fiind ca turcii creau mai grave probleme sociale decat rezolvau probleme economice. Si probabil ca si Herta a suferit impactul cu o cultura germana eminamente masculina: dura dar corecta si clara. Prietena mea imi povestea ca in primii ani de scoala in Germania, la intoarcerea din pauza, gasea aproape intotdeauna pe scaun o flegma – si asta era numai inceputul povestii. Nemtii o respingeau aproape konstant. Eventual s-a adaptat si a invatat sa-si ascunda si sa-si (re)nege bagajul cultural din tara unde se nascuse. Dar acest bagaj cultural era evident si nu-i trebuia mult sa iasa la suprafata.

Ca si prietena mea, Herta vorbeste destul de bine limba patriei-mama, dupa cum se aude in interviul realizat de Victor Roncea:

Herta Muller este, ca mai toti membrii unei minoritati etnice, un mix al celor doua culturi si societati. Asta o plaseaza intr-o stare de gratie oarecum echidistanta fata de cele doua realitati culturale, stare care, zic eu, sta la baza originalitatii viziunii sale.

Sources / More info: V(a)C(a) Tudor Presedinte!, interviu-victor-roncea-ziua-muller, muller-harcea-parcea, schmidt-muller-video, ro-neamt, yt

zamo, amazon, carti, carte, muller, müller, mueller, herta, nobel, literatura, roman, romane, nuvela, novel, beletristica, fiction, fictiune, creatie, VC Tudor, V(a)C(a) Tudor, CV Tudor, Vadim Tudor

Ghidul Zamolxis dä Herta Müller II – ama-zone

2009-10-22T13:00:00.003-04:00

Intrucat taman mi-a sosit cartea ei comandata de pe Amazon, m-am gandit c-a venit momentul episodului II. In primul rand, despre cum am comandat cartea pentru un total de CDN $9.72, platiti cu cartea de credit.

Drumul cartii Hertei de la Amazon pe biroul meu nu-i o epopee suficient de fascinanta nici macar pentru blogu’ mio. Dar in prima parte a acestui ghid, Doro imi zicea de Amazonul nemtesc si figurile sale. Eu inteleg: daca stii germana, e preferabil s-o citesti in germana. Am insa impresia ca manuscrisul original, cel putin pentru Nadirs, a fost scris in romana – versiune care nu se gaseste pe Amazon, oricum. Deci, cum am ajuns sa cumpar aceasta carte?

Cum era de asteptat, discutiile despre Herta Muller din presa romana se-nvart in jurul intrebarii daca e romanca. Nimeni insa nu discuta opera ei, pentru ca asta ar insemna s-o fi citit, ceea ce nimeni nu are timp, ca doar traim vremuri de criza. Tocmai d-aia am prezentat in episodul precedent cateva din scrierile sale, asa cum au fost publicate pe cateva site-uri. Si pentru cei care sunt mai interesati in ce are ea de spus decat in nationalitatea ei, voi descrie cum i-am cumparat volumul de debut pentru $3 (9 cu S&H).

Dupa ce-am terminat de scris si publicat partea I a serialului despre Herta Muller, m-am gandit sa apas pe link-urile Amazon din josul paginii si sa vad cam la ce preturi sunt cartile ei, poate-mi cumpar si eu una sau doua. Puteam de asemenea s-o caut pe Herta Muller pe Amazon direct. Amazon nu este numai cea mai mare librarie, este si cel mai mare anticariat. Oricine isi poate vinde cartile vechi, iar librariile mai mici fac asta en gros, ca pe un fel de eBay cu preturi fixe. “Buy new” se refera la cartile de Amazon proper, care sunt intotdeauna noi si pentru care nu platesti S&H, in masura in care cumperi de peste $39. Daca stai sa cumperi carti de la terti, costul este $6.49 / carte, indiferent de suma totala. Ca urmare, eu cumpar carti de la anticariate numai daca diferenta de pret fata de Amazon este mai mare de $6.49; daca nu, salvez “cart”-ul pana cand totalul sare de $39 – asta se-ntampla deseori din prima. In cazul Hertei Muller, am descoperit Nadirs la pretul de numai $3, asa ca m-am grabit s-o cumpar imediat.

Un alt considerent este reputatia vanzatorului, in cazul acesta intre 80 si 90%. In ce priveste reputatiile online, dupa ce m-am ars o data pe eBay, am decis ca nu mai tranzactionez decat cu cei a caror reputatie este peste 90%, dar pretul acesta era atat de mic iar eu imi doream cartea atat de mult, incat am decis sa fac o exceptie, cu urmatoarele rezultate:

(Incercuirile cu rosu-mi apartin.)

Oct 8 (13 days ago)

Thanks for ordering from Amazon.ca. Your purchase information appears below.
Want to manage your order online?
If you need to check the status of your order or make changes, please visit our home page at Amazon.ca and click on Your Account at the top of any page.
***********************************************************
BILLING AND SHIPPING INFORMATION
***********************************************************
(…)

Order Grand Total: CDN$ 9.72
***********************************************************
       ORDER DETAILS
***********************************************************
Shipping Details : a1books-ca
order will arrive in one shipment
***********************************************************
Order number:                   xxxxx225
View your Order Summary online: https://www.amazon.ca/gp/css/history/view.html
Shipping Preference:            Ship when entire order is ready
Subtotal of Items:            CDN$ 3.23
Shipping & Handling:          CDN$ 6.49
                             ---------
Total for this Order:         CDN$ 9.72
Shipping To
(…)

Delivery estimate: Oct 15 2009 - Oct 21 2009
Shipping estimate for these items: Oct 9 2009 - Oct 13 2009
1 "Nadirs"
Herta Muller; Paperback; CDN$ 3.23
Sold by: a1books-ca

Oct 10 (12 days ago)

Images are not displayed.
If you have trouble viewing this email please go to:
http://support.a1books.com/cgi-bin/csFront?act=placedZshopHtml

Thank you for your purchase from A1Books.
Your order has been received and is being processed. Once your order has been shipped, we will notify you.

Shipping Address

Andrei Zak
2 Regal Rd
Toronto, ON M6H 2J4

Order Summary

Order #:
xxxxxxx225

Title:
Nadirs [Paperback] by Muller, Herta

Quantity:
1

Price:
3.23

Help Desk

You can check the status of your order at the Help Desk.

PS: This email message was sent from a notification-only address that cannot accept incoming email. Please do not reply to this message.

Oct 13 (9 days ago)

French

English

Translate message

Dear zamolxis,
We're writing to confirm your purchase of the following item from
a1books-ca:
1 of Nadirs (available to ship by October 13, 2009)
Amazon Payments has charged your credit card (Visa) for this purchase,
and the funds have been credited to a1books-ca.
You have chosen to ship your order via Standard shipping. The delivery
estimate for this method to your address is 1 to 8 business days after
shipping. The actual delivery time for the item(s) in your order will
depend on the shipping policies of a1books-ca and when the item(s) are
available to ship.
QUESTIONS?
If you have questions about this order, including the status of your
shipment, you can either visit http://www.amazon.ca/wheres-my-stuff or
e-mail
https://www.amazon.ca/gp/help/contact/contact.html?ie=UTF8&marketplaceID=7&sellerID=909084961
to get in touch directly with a1books-ca.
**************************************************
Safe Shopping Tips
Amazon.ca works hard to protect our customers. For your safety, when
ordering items advertised by sellers other than Amazon.ca:
* Always place your orders directly through the Amazon.ca shopping cart
using Amazon Payments. Never send money directly to sellers through wire
transfers or checks; we do not guarantee such transactions.
* Beware of e-mails that request direct payments, request payment to
international locations, or ask for personal information. Amazon.ca will
never e-mail you to pay for Marketplace transactions outside our shopping
cart, or ask you to confirm personal information such as a credit card
number or password via e-mail. If a particular e-mail looks suspicious or
unusual, please contact us directly.
Reporting suspicious activity to reports@Amazon.ca will help us enhance
marketplace safety and serve you better in the future.
For more safe-shopping tips, read about Safe Online Transactions at
http://www.amazon.ca/safe-secure.
**************************************************
Here are the order details.
---------------------------------------------------
Date:                October 8, 2009
Amazon Order #:      xxxxxx225
1 of Nadirs, CDN$ 3.23
Shipping & Handling:    CDN$ 6.49
GST:                    CDN$ 0.00
PST:                    CDN$ 0.00
Total:                  CDN$ 9.72
Buyer:                 zamolxis
Paid via Amazon Payments Using: Visa(exp. 2013/02)
Your Shipping Address:
   (…)

Shipping Method: Standard
---------------------------------------------------
Thanks for shopping at Amazon.ca.
http://www.amazon.ca/
Earth's Biggest Selection
Find, Discover & Buy Virtually Anything
***********************************************************************
Cher internaute zamolxis,
Nous vous confirmons par la présente votre achat de l'article suivants
auprès de a1books-ca :
1 de Nadirs (pouvant être expédié(s) le October 13, 2009)
Amazon Payments a débité votre carte bancaire (Visa) pour cet achat, et
le crédit a été versé à a1books-ca.
Vous avez choisi de faire envoyer votre commande par envoi Standard. La
date de livraison prévue à votre adresse pour cette méthode est de 1 à 8
jours ouvrés après expédition. La date de livraison réelle de l'article ou
des articles de votre commande dépend des modalités d'expédition de
a1books-ca et de la date à laquelle l'article ou les articles sont prêts à
être envoyés.
Des questions?
Si vous avez des questions au sujet de cette commande, y compris sur les
délais d'envoi, merci de vous rendre à la page
http://www.amazon.ca/wheres-my-stuff ou de contacter votre vendeur en
utilisant le formulaire disponible via ce lien :
https://www.amazon.ca/gp/help/contact/contact.html?ie=UTF8&marketplaceID=7&sellerID=909084961.
**************************************************
Conseils pour effectuer vos achats en toute sécurité
Amazon.ca met tout en oeuvre pour assurer à ses clients des achats en
toute sécurité. Voici quelques conseils lorsque vous commandez des
articles offerts par d'autres vendeurs qu'Amazon.ca :
* Effectuez toujours vos commandes directement par l'intermédiaire du
panier Amazon.ca en utilisant les Amazon Payments. N'envoyez jamais
d'argent directement aux vendeurs par virements ou par chèques ; ces
transactions ne seront pas couvertes par notre garantie.
* Ne repondez pas aux e-mails qui exigent des paiements directs ou à
effectuer dans des emplacements internationaux, ou encore ceux qui
demandent des informations personnelles. Amazon.ca ne vous enverra jamais
un message vous demandant d'effectuer des paiements de transactions
Marketplace en dehors du système de passage de commande, et nous ne vous
demanderons jamais de confirmer vos informations personnelles comme un
numéro de carte bancaire ou un mot de passe par e-mail. Si un message
particulier vous semble suspect ou inhabituel, veuillez nous contacter
directement.
Vous nous aiderez ainsi à mieux vous servir à l'avenir si vous nous faites
part de toute activité suspecte en envoyant un message à reports@amazon.ca
Pour obtenir des conseils supplémentaires sur la meilleure façon
d'effectuer des achats en toute sécurité, vous pouvez consulter notre
rubrique sur la sécurité des transactions en ligne à la page:
http://www.amazon.ca/safe-secure
**************************************************
Voici les informations détaillées sur la commande.
---------------------------------------------------
Date :                  October 8, 2009
Amazon numéro de commande : xxxxxx225
1 de Nadirs, CDN$ 3.23
Frais de livraion :    CDN$ 6.49
TPS :                            CDN$ 0.00
TVP :                            CDN$ 0.00
Montant Total :                  CDN$ 9.72
Acheteur :                       zamolxis

Payé par Amazon Payments utilisant : Visa(exp. 2013/02)
Votre adresse d'expédition :
(…)

Mode de livraison: Standard
---------------------------------------------------
Merci d'avoir effectué vos achats chez Amazon.ca.

Oct 14 (8 days ago)

Images are not displayed.
Display images below - Always display images from donotreply@a1books.com

If you have trouble viewing this email please go to:
http://support.a1books.com/cgi-bin/csFront?act=shippedZshopHtml

Thank you for your purchase from A1Books.
Your order was shipped on 13-Oct-2009. Please allow up to three weeks for your order to arrive.
Thank you for your business and we hope to serve you in the future.

Shipping Address:

(...)

Order Summary

Order #:
xxxxx225

Title:
Nadirs [Paperback] by Muller, Herta

Quantity:
1

Price:
3.23

Help Desk

You can review, check the status and initiate a return of your order at theHelp Desk.

PS: This email message was sent from a notification-only address that cannot accept incoming email. Please do not reply to this message.

Now that Nadirs was in my hands, I decided to leave a 5-star rating / feedback:

Your feedback for a1books-ca about this order
Seller Rating:      5 (Excellent)
Optional Questions:Did your item arrive by October 21, 2009?     Yes
Did your item arrive in the condition as described by the seller?     Yes
If you contacted this seller, did they provide prompt and courteous service?     Yes

Comments:
I was concerned that the book might not arrive at all, as the seller's feedback wasn't excellent and the author of the discounted book had won a Nobel overnight. Yet everything worked out well and the book is in excellent condition. More importantly, also IN MY HANDS!!! :)

Acestea fiind zise despre amazon, hai sa vedem ce s-a mai zis / discutat despre Herta de cand am scos primul episod..

UPDATE: Este posibil ca in sirul emailurilor de la Amazon sa se fi strecurat o adresa mai mult sau mai putin reala. Poate am luat-o de pe Canada411, poate nu. In orice caz, nici una din adresele publicate pe acest blog nu reprezinta realitatea :).

Sources / More info: Herta List, Herta @ Amazon

zamo, amazon, carti, carte, muller, müller, mueller, herta, nobel, literatura, roman, romane, nuvela, novel, beletristica, fiction, fictiune, creatie, kultur

conjectura l3st II: utopia ca obiectiv printipal

2009-07-29T00:30:00.002-04:00

Incepusem sa vorbesc in primul articol despre cum vaz eu lucrurile si-n special conjectura l3st. Ici-sha trecem din planul ideatic in parcarea din spatele blocului si cercetam ce e de facut.

Constructia “problema tiganilor” starneste o intensa reactie emotionala in sanul unor oameni care-mi plac foarte mult, pentru ca am ce vorbi cu ei. Dar nu cred ca pot discuta o problema fara a-i da un nume, asa ca i-am zis conjectura l3st. Este clar ca intre tigani / romi si mai toate popoarele din Europa exista “frictiuni”. Si cum noi avem mai multi decat altii, conjectura este mai acuta. La randul nostru, noi suntem mai saraci, mai neobisnuiti cu traiul la oras si implicit mai frustrati ca alti europeni si asta contribuie la exacerbarea problemei. Ce e de facut?

1. gazare / genocid / eliminare

Desi l3st mentioneaza aceasta posibilitate, nu cred ca oameni normali, cu care am stat de vorba, considera asa ceva in mod serios. Desi am spus ca nu voi aduce in discutie argumente de ordin etic, chestia asta este atat de repulsiva si ingrozitoare incat respingerea ei de catre ceea ce consider ca este majoritatea oamenilor cu cel putin un neuron transforma argumentul intr-unul de ordin pragmatic.

De altfel, astfel de “solutii” au fost incercate impotriva tiganilor si-n trecut, iar acestia nu au disparut iar “conjectura” nu s-a rezolvat. Dac-ar fi sa ne luam dupa wikipedia, istoria discriminarii antiziganiste este lunga si datatoare de cosmare:

1545	The Diet at Augsburg declared that "whosoever kills a Gypsy, will be guilty of no murder." In 1556, the government stepped in to "forbid the drowning of Roma women and children.	Dieta din Augsburg declara ca “cine ucide un tigan, nu este vinovat de crima”. In 1556, vanatoarea de tigani luase asa o amploare incat guvernul intervine pentru a “interzice inecarea femeilor si copiilor Roma”.
1710	Joseph I issued an edict against the Gypsies, ordering "that all adult males were to be hanged without trial, whereas women and young males were to be flogged and banished forever." In addition, they were to have their right ears cut off in the kingdom of Bohemia, in the country of Mähren (Moravia), the left ear. In other parts of Austria they would be branded on the back with a branding iron, representing the gallows. These mutilations enabled authorities to identify them as Gypsies on their second arrest. The edict encouraged local officials to hunt down Roma in their areas by levying a fine of 100 Reichsthaler for those failing to do so. Anyone who helped Gypsies was to be punished by doing a half-year's forced labor. The result was "mass killings" of Roma.	Joseph I a emis un decret împotriva ţiganilor, comandand "toti adultii de sex masculin sa fie spânzurati fără judecată, iar femeile şi bărbaţii au fost tineri care urmează să fie alungat flogged şi pentru totdeauna." În plus, acestia urmau sa aiba urechea dreapta tăiata în regatul Boemiei, iar în Mähren (Moravia), urechea stanga. În alte părţi din Austria au fost marcati pe partea din spate cu un fierul incins, cu o reprezentare a esafodajul de executie. Aceste mutilari permiteau autorităţilor sa-i identifice pe ţigani la a doua arestare. Edictul a încurajat autoritatile locale sa vaneze romii în zonele lor prin perceperea unei amenzi de 100 de Reichsthaler pentru cei care nu faceau acest lucru. Oricine ajuta tiganii a fost pedepsit cu jumatate de an de muncă forţată. Rezultatul a fost un genocid al romilor.
1721	Charles VI amended the decree to include the execution of adult female Roma, while children were "to be put in hospitals for education."	Charles VI a modificat decretul pentru a include executia femeilor adulte rome, în timp ce copiii urmau "sa fie pusi în spitale pentru educaţie".
WWII	Porajmos or Gypsies’ Holocaust. Because the Roma communities of Eastern Europe were less organized than the Jewish communities, it is more difficult to assess the actual number of victims though the U.S. Holocaust Memorial Research Institute in Washington puts the number of Roma lives lost by 1945 at between 500,000 and 1.5 million. Former ethnic studies professor Ward Churchill has argued that the Roma population suffered proportionally more genocide than the Jewish population of Europe and that their plight has largely been sidelined by scholars and the media. The extermination of Roma in the Protectorate of Bohemia and Moravia was so thorough that the Bohemian Romany language became a dead language.	Holocaustul tiganilor. Pentru că romii din Europa de Est erau mai putin organizati decat comunităţile evreieşti, este mult mai dificil să se evalueze numărul real al victimelor, deşi Memorial al Holocaustului din SUA, Institutul de Cercetare de la Washington pune numărul de romi care si-au pierdut viaţa pana in 1945 între 500000 şi 1,5 milioane. Fostul profesor de studii etnice Ward Churchill a susţinut că populatia de etnie roma suferit proporţional mai mult genocid decât cu populaţia evreiască din Europa şi că problema a fost în mare parte marginalizată de către cercetători şi de mass-media. Exterminarea romilor în Protectoratul de Boemia şi Moravia a fost atât de exhaustiva incat in Boemia limba Roma a devenit o limbă moartă.
Poraj mos	Medical experiments. Another distinctive feature of the Porajmos and the Holocaust was the extensive use of human subjects in medical experiments. The most notorious of these physicians was Dr. Josef Mengele, who worked in the Auschwitz concentration camp. His experiments included placing subjects in pressure chambers, testing drugs on them, freezing them, attempting to change eye color by injecting chemicals into children's eyes and various amputations and other brutal surgeries. The full extent of his work will never be known because the truckload of records he sent to Dr. Otmar von Verschuer at the Kaiser Wilhelm Institute were destroyed by von Verschuer. Subjects who survived Mengele's experiments were almost always killed and dissected shortly afterwards. He seemed particularly keen on working with Romani children. He would bring them sweets and toys, and would personally take them to the gas chamber. They would call him "Onkel Mengele". Vera Alexander was a Jewish inmate at Auschwitz who looked after 50 sets of Romani twins:“I remember one set of twins in particular: Guido and Ina, aged about four. One day, Mengele took them away. When they returned, they were in a terrible state: they had been sewn together, back to back, like Siamese twins. Their wounds were infected and oozing pus. They screamed day and night. Then their parents – I remember the mother's name was Stella – managed to get some morphine and they killed the children in order to end their suffering.	Experimente medicale. O altă trăsătură distinctivă a Porajmos şi Holocaustului a fost folosirea pe scară largă a unor subiecţi umani in experimente medicale. Cel mai cunoscut dintre acesti medici a fost dr. Josef Mengele, care a lucrat în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Experimentele sale au inclus introducerea subiectilor în camere de presiune, testarea de droguri asupra lor, îngheţarea lor, încercarea de a schimba culoarea ochilor prin injectarea de substanţe chimice în ochii copiilor şi diverse alte amputatii şi intervenţii chirurgicale brutale. “Opera” Dr-ului Mengele nu va fi niciodată cunoscuta in totalitate, deoarece vagonul de înregistrări trimis la dr. Otmar von Verschuer de la Institutul Kaiser Wilhelm au fost distruse de către von Verschuer. Subiecţii care au supravieţuit experimentelor lui Mengele au fost aproape întotdeauna ucişi şi disecati la scurt timp după. El părea deosebit de dornic de lucru cu copiii romi. Le aducea dulciuri şi jucării şi ii ducea personal la camera de gazare. Ei il numeau "Unchiu’ Mengele". Vera Alexander a fost o detinuta evreica la Auschwitz care a avut in grija 50 de perechi de gemeni romi: "Imi amintesc de un set de gemeni, în special: Guido şi Ina, în vârstă de aproximativ patru ani. Într-o zi, Mengele i-a luat deoparte. Când au revenit, erau într-o stare teribila: fusesera cusuti împreună, back to back, la fel ca siamezii. Rănile lor se infectasera şi din ele se scurgea puroi. Au plans zi şi noapte. Apoi, părinţii lor - îmi amintesc numele mamei a fost Stella - a reusit sa iau niste morfină şi i-au ucis pe copii pentru a le curma suferinţa.
2005	In Bulgaria, professor Ognian Saparev has written articles stating that 'Gypsies' should be confined to ghettos because they do not assimilate, are culturally inclined towards theft, have no desire to work, and use their minority status to 'blackmail' the majority.	În Bulgaria, profesorul Ognian Saparev a scris articole care sustin că "ţiganii" trebuie să fie aruncati in ghetouri pentru că ei nu se asimileaza, au o înclinatie culturala spre furt, nu au nici o dorinta de a lucra şi se folosesc de statutul lor de minoritate pentru a "şantaja" majoritatea.

Romi ajunsi in lagarul de exterminare Belzec asteapta instructiuni

Copii romi de la Auschwitz

2. expulzare / apartheid / zid

Este o solutie adoptata de alte societati mult mai divizate decat a noastra (Israel, Africa de Sud, USA la granita cu Mexicul). “Solutia” asta este o pseudosolutie, in sensul ca nu ar functiona in contextul conjecturii l3st. Tiganii stiu sa se strecoare si de mici copii, supravietuirea depinde de abilitatea lor de a se fofila. Dupa cum poti citi in articolul despre atacurile rasiste din Belfast, reporterul care a-ncercat sa descopere vreunul din romii trimisi inapoi acasa cu autobuzul pe banii guvernului local n-a reusit sa gaseasca nici unul, cu toate ca autobuzele au ajuns inapoi pline. Poate ca ce s-a-ntamplat este ca ei s-au dat jos pe drum, fiind inlocuiti de altii care oricum vroiau sa se-ntoarca temporar, economisind astfel banii de bilete. Daca ar fi sa se faca un zid care sa separe romii de restul lumii, acesta ar fi in primul rand construit de romi – ca romanii care-ar fi trebuit sa lucreze in constructii sunt blogdaddies acum – si-n al doilea rand, oricati bani s-ar baga in asta si oricat de bine ar fi supravegheat, a doua zi ar ramane fara caramizi. Cat despre India, are una dintre cele mai mari rate de crestere a populatiei si va depasi in curand China, in timp ce populatia noastra este in scadere, deci chiar presupunand ca ei i-ar accepta pe romi – foarte putin probabil – ar fi stupid sa-i trimitem, si chiar daca i-am trimite, ei tot n-ar ajunge acolo. Iata cateva exemple din acelasi articol, traduse ca si cele de sus din wikipedia cu Google Translate si corectate pe ici pe colo:

1300 1500	As the Ottoman Turks expanded into the territory of modern Bulgaria, they relegated Gypsies, seen as having "no visible permanent professional affiliation", to the lowest rung of the social ladder. In Royal Hungary (present-day West-Slovakia, West-Hungary and West-Croatia), strong anti-Gypsy policies emerged since they were increasingly seen as Turkish spies or as a fifth column. In this atmosphere, they were expelled from many locations and increasingly adopted a nomadic way of life. The first anti-Gypsy legislation was issued in Moravia in 1538, and three years later, Ferdinand I ordered that Gypsies in his realm be expelled after a series of fires in Prague.	Pe masura ce turcii otomani s-au extins pe teritoriul Bulgariei moderne, ei i-au relegat pe ţigani, văzuti ca având "nici permanenta afiliere profesionala vizibila", la cea mai mică treaptă a scării sociale. În Ungaria Regala (astăzi Vest-Slovacia, Ungaria-Vest şi Vest-Croaţia), severe politici anti-ţiganiste au apărut deoarece acestia au fost vazuti din ce în ce mai mult de turci ca spioni sau ca o coloana a cincea. În această atmosferă au fost expulzaţi din ce în ce mai multe locaţii şi au adoptat un mod de viaţă nomad. Prima legislaţie anti-ţigani în Moravia a fost emisa în 1538, şi trei ani mai târziu, după o serie de incendii de la Praga, Ferdinand I a ordonat ca ţiganii în regatul sau sa fie expulzaţi.
1774	Maria Theresa of Austria issued an edict forbidding marriages between Gypsies. When a Roma woman married a non-Gypsy, she had to produce proof of "industrious household service and familiarity with Catholic tenets", a male Rom "had to prove ability to support a wife and children", and "Gypsy children over the age of five were to be taken away and brought up in non-Gypsy families."	Maria Theresa de Austria a emis un edict interzicea căsătoriile între ţigani. În cazul în care o femeie roma se mărita cu un ne-ţigan, ea trebuia să prezinte dovada de "lucrător de servicii de uz casnic şi familiarizarea cu preceptele catolice", un mascul rom "trebuia să dovedească capacitatea de a sprijini o soţie şi copii", şi "copii ţigani cu vârste de peste cinci ani urmau să fie separati si crescuti in familii de ne-ţigani. "
XVIII XIX	A panel was established in 2007 by the Romanian government to study the 18th and 19th century use of Roma as slaves for Princes, local landowners, and monasteries. Slavery of the Roma was outlawed in Romania around 1856. The exact origins of slavery in the Danubian Principalities are not known. Historian Nicolae Iorga associated the Roma people's arrival with the 1241 Mongol invasion of Europe and considered their slavery as a vestige of that era, the Romanians taking the Roma from the Mongols as slaves and preserving their status.[1] Other historians consider that they were enslaved while captured during the battles with the Tatars.[1] The practice of enslaving prisoners may also have been taken from the Mongols.[1] The ethnic identity of the "Tatar slaves" is unknown, they could have been captured Tatars of the Golden Horde,[2] Cumans, or the slaves of Tatars and Cumans.[1] While it is possible that some Romani people were slaves or auxiliary troops of the Mongols or Tatars, the bulk of them came from south of the Danube at the end of the 14th century, some time after the foundation of Wallachia. By then, the institution of slavery was already established in Moldavia and possibly in both principalities,[3] but the arrival of the Roma made slavery a widespread practice. The Tatar slaves, smaller in numbers, were eventually merged into the Roma population.[4] Slavery was a common practice in Eastern Europe at the time (see Slavery in medieval Europe). Non-Christians in particular were taken as slaves in Christian Europe: in the Kingdom of Hungary, Saracens (Muslims) and Jewish Khazars were held as slaves until they were forced to convert to Christianity in the 13th century; Russians enslaved the prisoners captured from the Tatars (see Kholop), but their status eventually merged with the one of the serfs.[5] There is some debate over whether the Romani people came to Wallachia and Moldavia as free men or as slaves. In the Byzantine Empire, they were slaves of the state and it seems the situation was the same in Bulgaria and Serbia until their social organization was destroyed by the Ottoman conquest, which would suggest that they came as slaves who had a change of 'ownership'.[6] The alternate explanation, proposed by Romanian scholar P. P. Panaitescu, was that following the Crusades, an important East-West trade route passed through the Romanian states and the local feudal lords enslaved the Roma for economic gain for lack of other craftsmen. However, this theory is undermined by the fact that slavery was present before the trade route gained importance.[6] Historian Neagu Djuvara also supposes that Roma groups came into the two countries as free individuals and were enslaved by the hospodars and the landowning boyar elite.[7] The very first document attesting the presence of Roma people in Wallachia dates back to 1385, and refers to the group as aţigani (from, athiganoi a Greek-language word for "heretics", and the origin of the Romanian term ţigani, which is synonymous with "Gypsy").[8] The document, signed by Prince Dan I, assigned 40 sălaşe (hamlets or dwellings) of aţigani to Tismana Monastery, the first of such grants to be recorded.[9] In Moldavia, the institution of slavery was attested to for the first time in a 1470 Moldavian document, through which Moldavian Prince Stephan the Great frees Oană, a Tatar slave who had fled to Jagiellon Poland.[10] Anthropologist Sam Beck argues that the origins of Roma slavery can be most easily explained in the practice of taking prisoners of war as slaves, a practice with a long history in the region, and that, initially, free and enslaved Roma coexisted on what became Romanian territory.[11] There are some accounts according to which some of the Roma slaves had been captured during wars. For instance, in 1445, Vlad Dracul took by force from Bulgaria to Wallachia around 11,000-12,000 people "who looked like Egyptians", presumably Roma.[11] A German-language Moldavian chronicle recorded that, in 1471, when Stephen confronted and defeated a Wallachian force led by Prince Radu cel Frumos at Soci, "he took with him [and] into slavery 17,000 Gypsies."[9] The numbers were most likely exaggerated.[12] The two countries were for most of their history the only territory in Eastern and Central Europe where Roma slavery was legislated, and the place where this was most extended.[13] As a consequence of this, British sociologist Will Guy describes Romania as a "unique case", and one of the fort main "patterns of development" in what concerns the Roma groups of the region (alongside those present in countries that have in the recent past belonged to the Ottomans, Austria-Hungary and the Russian Empire).[13] Traditionally, Roma slaves were divided into three categories. The smallest was owned by the hospodars, and went by the Romanian-language name of ţigani domneşti ("Gypsies belonging to the lord").[7] The two other categories comprised ţigani mănăstireşti ("Gypsies belonging to the monasteries"), who were the property of Romanian Orthodox and Greek Orthodox monasteries, and ţigani boiereşti ("Gypsies belonging to the boyars"), who were enslaved by the category of landowners.[14] Each of the slave categories was divided into two groups: vătraşi and lăieşi; the former was a sedentary category, while the latter was allowed to preserve its nomadism.[15] The lăieşi category comprised several occupational subgroups: alongside the Kalderash (căldărari or "copper workers"), Lăutari ("string instrument players"), Boyash (lingurari or "spoon makers") and Ursari ("bear handlers"),[16] all of which developed as distinct ethic subgroups, they comprised the fierari ("smiths").[17] Among the fierari, the more valued were the specialized potcovari ("farriers").[9] Women owned by the boyars were often employed as housemaids in service to the boyaresses,[18] and both them and some of the enslaved men could be assigned administrative tasks within the manor.[9] From early on in the history of slavery in Romania, many other slaves were made to work in the salt mines.[9] Medieval society allowed a certain degree of social mobility, as attested by the career of Ştefan Răzvan, a Wallachian Rom slave who was able to rise to the rank of boyar, was sent on official duty to the Ottoman Empire, and, after allying himself with the Poles and Cossack groups, became Moldavian Prince (April-August 1595).[19] The slaves were considered personal property of the master,[20] who was allowed to put them to work, selling them or exchanging them for other goods and the possessions of the slaves (usually cattle) were also at the discretion of the master.[21] The master was allowed to punish his slaves physically, through beatings or imprisonment, but he or she did not have power of life and death over them, the only obligation of the master being to clothe and feed the slaves who worked at his manor.[22] The usual treatment of slaves, Djuvara notes, was demeaning, and it was common for locals to believe that "one could not get anything [out of the Gypsies] without using a whip."[23] In 1821, at a time when boyars in Moldavia fled their country to escape the Eterist expedition, Austrian authorities in Bukovina were alarmed to note that the newly-settled refugees made a habit of beating their slaves in public, on the streets of Czernowitz, and consequently issued an order specifically banning such practices. A dispute followed, after which the boyars received permission to carry on with the beatings, as long as they exercised them on private property.[23] The social prestige of a slave master was often proportional to the number and kinds of skilled slaves in his possession, outstanding cooks and embroiderers being used to symbolically demonstrate the high status of the boyar families.[24] Good musicians, embroiderers or cooks were prized and fetched higher prices: for instance, in the first half of the 18th century, a regular slave was valued at around 20–30 lei, a cook would be 40 lei.[25] However, Djuvara, who bases his argument on a number of contemporary sources, also notes that the slaves were exceptionally cheap by any standard: in 1832, an contract involving the dowry of a boyaress shows that thirty Roma slaves were exchanged for one carriage, while the British diplomat William Wilkinson noted that the slave trade was a semi-clandestine matter, and that vătraşi slaves could fetch the modest sum of five or six hundred piastres.[26] According to Djuvara's estimate, lăieşi could be worth only half the sum attested by Wilkinson.[26]	Tiganii au fost utilizati ca sclavi de catre printi, guvern si manastiri. Primele atestări ale prezenţei rromilor în principatele româneşti Moldova (1414) şi Muntenia (1385) sunt documente în care ei sunt listaţi ca bunuri ale unor mănăstiri. După înfrângerile suferite în faţa Imperiului Otoman, viaţa socială şi economică s-a schimbat, societatea orăşenească s-a divizat în bresle meşteşugăreşti iar numărul sclavilor de etnie rromă a crescut prin transformarea ţăranilor în iobagi. Rromii erau priviţi ca meşteşugari pricepuţi în prelucrarea lemnului şi aveau o mare valoare economică. În funcţie de mai multe criterii, ţiganii se împărţeau în ţigani de casă sau de ogor şi, respectiv, domneşti, boiereşti sau mănăstireşti. Până în secolul al XVI-lea, termenii de "rob" si "ţigan" erau sinonimi cu "sclav". Sclavii se puteau căsători doar cu consimţământul stăpânului. Dacă cei doi soţi aveau stăpâni diferiţi, consimţământul ambilor stăpâni era necesar, în caz contrar ei erau despărţiţi şi copiii lor împărţiţi între stăpâni. Abia în secolul al XVIII-lea, căsătoria a fost declarată indisolubilă, dar acest fapt era pur teoretic. În cazuri excepţionale un rob putea fi eliberat de stăpânul său, devenind român sau om liber. Legile votate în acea perioadă făceau sclavia şi mai crudă; pedeapsa cu moartea era tot mai des întâlnită. Conform unei legi din 1652 „un sclav care viola o femeie trebuia condamnat să fie ars de viu“. Legislaţia era menită să împiedice comerţul cu sclavi. Singurul drept al unui sclav era cel la viaţă, stăpânul fiind deci obligat să-l ţină în viaţă. Felix Colson, secretar al consulului Franţei în 1839, afirmă în studiul său Starea prezentă şi viitorul Principatelor că, „deşi se întâmplă frecvent, nici un boier nu a fost judecat pentru omorârea unui ţigan aflat în posesia sa“. Un călător englez de la începutul secolului al XIX-lea atrăgea atenţia că în ciuda faptului că „ţiganii alcătuiesc o parte atât de însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare dispreţ de ceilalţi locuitori, care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele“. În Transilvania aflată sub dominaţie maghiară, rromii primesc în anii 1400 statutul de iobagi ai coroanei, şi anume, primesc dreptul de a umbla prin ţară şi de a poposi pe pământurile coroanei, autonomie internă a cetelor de rromi, toleranţă faţă de ne-apartenenţa la religia creştină şi absenţa obligaţiilor militare. Rromii trebuiau să plătească un anumit tribut coroanei, mai mic însă decât populaţia sedentară. În schimb, în perioada habsburgică, s-a iniţiat o politică de asimilare forţată, continuată ulterior de regimul comunist. Rromilor li s-a interzis să vorbească limba rromani [3] şi să poarte costumele lor tradiţionale [4]. În plus aceştia erau forţaţi să folosesască termenul de Uj Magyar (maghiar nou) când se refereau la etnia lor. Odată introdusă economia de piaţă în anii 1800, sclavii sunt exploataţi şi mai mult ca înainte. Felul cum erau trataţi varia mult şi în general ei erau la voia celui care îi avea în proprietate. Importanţa unui boier creştea odată cu numărul de sclavi pe care îi deţinea. Codul penal muntenesc din 1818 conţinea articolul „Toţi ţiganii sunt născuţi robi“ şi „ţiganii fără stăpân sunt proprietatea statului“. Mărturiile lui Mihail Kogălniceanu [5] sau Colson [6] din acea perioadă sunt tulburătoare. Existau bineînţeles şi cazuri rare în care sclavii erau trataţi omeneşte de stăpânii lor. Un număr mic de boieri, simţind vremurile în schimbare, chiar şi-au eliberat sclavii. --- Exact la origini de sclavie în Principatele dunarene nu sunt cunoscute. Istoricul Nicolae Iorga asociate romilor oamenilor de sosire cu 1241 mongol invazia din Europa, şi a considerat sclavie lor ca o dovadă de faptul că era, românii, ţinând de romi de la Mongols ca robi şi păstrarea statutului lor. [1] Alţi istorici consideră că acestea au fost înrobit capturat în timp ce în timpul luptele cu Tatars. [1] Practica înrobitor prizonieri poate, de asemenea, au fost luate de la Mongols. [1] identitatea etnică a "Tătară sclavi" nu este cunoscut, aceştia ar putea să fi fost capturat Tatars de Golden Horde, [2] Cumans, sau sclavii din Tatars şi Cumans. [1] În timp ce este posibil ca unele persoane au fost Romani sclavi sau auxiliare trupe de Mongols sau Tatars, cea mai mare parte din ei au venit de la sud de Dunăre, la sfârşitul celui de-al 14-lea, după o anumită perioadă de timp bazele de Tara Romaneasca. Până atunci, instituţia de sclavie, a fost deja stabilit în Moldova şi, posibil, în ambele Principate, [3], dar de la sosirea la Roma a făcut sclavie o practică pe scară largă. Tătară de sclavi, mai mici, în cifre, în cele din urmă au fost regrupate în populatia de etnie roma. [4] Sclavia a fost o practică comună în Europa de Est, la ora (a se vedea Sclavia medieval în Europa). Non-creştini, în special, au fost luate ca robi creştine în Europa: în Regatul Ungaria, sarazini (musulmani) şi Khazars evrei s-au desfăşurat ca robi, până când au fost forţaţi să convertit la creştinism în secolul al 13-lea; rusi înrobit prizonieri capturaţi de la Tatars (a se vedea Kholop), dar statutul lor, eventual, a fuzionat cu cel al serfs. [5] Există o dezbatere asupra dacă Romani oameni au venit la Valahia si Moldova ca liber bărbaţi sau ca robi. În Imperiul Bizantin, au fost sclavi de stat şi se pare că situaţia a fost aceeaşi în Bulgaria şi Serbia, până la organizarea lor socială a fost distrus de cucerire otoman, ceea ce ar sugera că au venit ca robi, care a avut o schimbare de "proprietate" . [6] supleant explicaţie, propus de savant român PP Panaitescu, a fost că, în urma Cruciada, un important Est-Vest comerţului traseu trecut prin românesc membre şi locale feudal Lords înrobit pentru romi economice obţine din lipsă de alte meşteşugari. Cu toate acestea, aceasta teorie este subminat de faptul că sclavia a fost prezent înainte de comerţ traseu dobândită importanţă. [6] Istoricul Neagu Djuvara presupune de asemenea, grupurile de romi care au intrat în cele două ţări ca liber de persoane şi au fost înrobit de hospodars şi landowning boier de elita [7]. Este primul document care atestă prezenţa romilor în Valahia datează din 1385, şi se referă la grup ca aţigani (de la, athiganoi un cuvânt în limba greacă pentru "heretics", şi de origine română termen de ţigani, care este sinonim cu "ţiganilor"). [8] Acest document, semnat de către domnitorul Dan I, alocate 40 sălaşe (ÎNGERUL DISTRUGERII sau locuinte) din aţigani la Manastirea Tismana, primul de o astfel de subvenţii pentru a fi înregistrate. [9] În Moldova, instituţia de sclavie a fost atestată pentru prima dată într-un document 1470 Moldovenească, prin care domnitorul moldovean Stefan cel Mare eliberează Oana, un sclav tătară care au fugit la Jagiellon Polonia. [10] Antropolog Sam Beck susţine că originile sclavie a romilor poate fi cel mai uşor de explicat în practică de a lua prizonieri de război ca robi, o practică, cu o istorie lungă în regiune, şi că, iniţial, liber şi înrobit de romi cu privire la ceea ce a devenit coexisted română teritoriu. [11] Există unele conturi în conformitate cu care unele dintre romi sclavi au fost capturate în timpul războaielor. De exemplu, în 1445, Vlad Dracul a luat cu forţa din Bulgaria de a Valahia jurul 11,000-12,000 de oameni ", care arătau ca egipteni", probabil de romi. [11] A germană în limba moldovenească cronica înregistrate că, în 1471, atunci când se confruntă şi Stephen învins un muntean vigoare condus de catre domnitorul Radu cel Frumos, la Soci, "mi-a luat cu el [şi] în sclavie 17000 tigani". [9] Numerele au fost, cel mai probabil, exagerate. [12] Cele două ţări au fost de cele mai multe din istoria lor de pe teritoriul numai în Europa Centrală şi de Est, unde a fost legiferate sclaviei romilor, precum şi locul în care aceasta a fost cel mai extins. [13] Ca urmare a acestui, sociologul britanic Guy va descrie Romania ca o " caz unic ", şi unul de la Fort principal" modele de dezvoltare ", în ceea ce priveşte grupurile de romi din regiune (alături de cei prezenţi şi în ţările care au în trecutul recent, a apartinut turcilor, Austria-Ungaria şi Imperiul Rus). [13] Tradiţional, sclavi de romi au fost împărţite în trei categorii. Cel mai mic a fost deţinută de hospodars, şi a plecat de limba română numele de ţigani Domnesti ( "ţiganilor aparţin Domnului"). [7] Cele două alte categorii cuprinse ţigani mănăstireşti ( "Ţiganii din mănăstiri"), care au fost în proprietatea român ortodox şi greco-ortodox manastiri, şi ţigani boiereşti ( "Ţiganii din boieri"), care au fost înrobit de categoria de proprietari. [14] Fiecare din categoriile de sclavi a fost împărţită în două grupe: vătraşi şi lăieşi; fostul sedentari a fost o categorie, în timp ce acesta din urmă a fost permis să-şi păstreze nomadism. [15] de lăieşi categorie profesională a cuprins mai multe subcategorii: alături de Kalderash (căldărari sau de " lucrătorilor de cupru "), Lăutari (" instrument cu coarde jucători "), băieşi (lingurari sau" lingura de decizie "), precum şi Ursari (" urs manipulanţii "), [16] toate, din care sa dezvoltat ca etica subgrupuri distincte, ele cuprinse de fierari (" Smiths "). [17] Printre fierari, cu atât mai mult au fost evaluate de specialitate potcovari (" farriers "). [9] Femeile detinute de boieri au fost deseori folosite ca housemaids în serviciu la boyaresses, [18], precum şi cu ele şi unele dintre înrobit bărbaţi ar putea fi alocate sarcinilor administrative în conac. [9] De la începutul anului în istoria de sclavie în România, multe alte sclavi s-au făcut pentru a lucra în mine de sare. [9] Medieval societate permis un anumit grad de mobilitate socială, astfel cum a fost atestată de cariera din Ştefan Răzvan, un muntean Rom sclav, care a fost în stare să se ridice la rangul de boier, a fost trimis de pe taxa oficială a Imperiului Otoman, şi, după ce allying el însuşi cu de polonezi şi de grupuri de cazac, a devenit moldovenească Prince (aprilie - august 1595). [19] Sclavii au fost considerate proprietate personală de master, [20], care a fost permis să le-a pus la locul de muncă, de vânzare sau de schimburi de ele le pentru alte mărfuri şi de bunuri de sclavi (de obicei, bovine) au fost, de asemenea, la latitudinea comandantului. [ 21] Comandantul a fost permis de a pedepsi lui sclavi fizic, prin bătăi sau închisoare, dar el sau ea nu au avut putere de viaţă şi de moarte asupra lor, de numai obligaţia de a master fiind de a se îmbrăca şi a hranei pentru animale de sclavi care au lucrat la conac . [22] Ca de obicei un tratament de sclavi, note Djuvara, a fost demeaning, şi ea a fost comună pentru localnici să creadă că "nu a putut obţine un ceva [din ţiganilor] fără a utiliza un bici." [23] În 1821, la o perioadă de timp, atunci când boierilor din Moldova a fugit ţara lor de a scăpa de Eterist expediţie, autorităţile austriece în Bucovina au fost alarmaţi de faptul că nou-stabilit de refugiaţi a făcut un obicei din bataie sclavii lor în public, pe străzile din Czernowitz, şi, în consecinţă, a emis un ordin specific interzicerea acestor practici. O dispută a urmat, după care a boierilor au primit permisiunea de a continua cu bătăi, cu condiţia ca acestea le-a exercitat pe o proprietate privata. [23] Sociale de prestigiu de sclav master a fost de multe ori proporţional cu numărul şi categoriile de calificare sclavi în posesia sa, bucatarii restante şi embroiderers fiind utilizate pentru a demonstra simbolic de ridicat statutul de boier familii. [24] Bună muzicieni, embroiderers sau bucatarii au fost prized preluat şi de preţuri mai mari: de exemplu, în prima jumătate din secolul 18, un sclav a fost evaluată la aproximativ 20-30 de lei, un bucătar-ar fi de 40 lei. [25] Cu toate acestea, Djuvara, care a bazelor sale argument cu privire la o serie de surse contemporane, de asemenea, că sclavii au fost extrem de ieftine prin orice standard: în 1832, un contract care implică o zestre de boyaress arată că sclavi treizeci de romi au fost schimbate pentru un transport, în timp ce British diplomat William Wilkinson a observat că comerţul cu sclavi a fost o semi-clandestine contează, şi că ar putea descărca vătraşi sclavi modeste suma de cinci sau şase sute piastres. [26] Potrivit lui Djuvara estimare, lăieşi ar putea fi în valoare de doar jumătate din sumă atestată de Wilkinson. [26]
early 1990	Germany deported tens of thousands of illegal immigrants to Eastern Europe. Sixty percent of some 100,000 Romanian nationals deported under a 1992 treaty were Roma.	Germania deportat zeci de mii de imigranţi ilegali, în Europa de Est. Şaizeci la sută din unele 100000 cetăţeni români deportaţi în temeiul unui tratat din 1992 au fost de romi.
2007 02	Three Roma women in Slovakia received compensation after suing a hospital for sterilizing them while they were underage and without their consent. While the sterilizations occurred in 1999 and 2002, and the women had been repeatedly appealing to prosecutors since then, they were up until this time ignored.	Trei femei rome din Slovacia au primit compensaţii după ce au dat in judecata un spital pentru sterilizare fără consimţământ efectuata pe vremea cand acestea erau minore. În timp ce sterilizarile au avut loc în 1999 şi 2002 şi femeile au apelat in mod repetat la procurori de atunci, acestea au fost până recent ignorate.
2008 07	A high court in Italy ruled that antiziganism is an acceptable practice "on the grounds that [the Roma people] are thieves." With the ruling, the judges overthrew the conviction of defendants who had publicly demanded the expulsion of Roma from Verona in 2001. One of those freed was Flavio Tosi, Verona's mayor and an official of the anti-immigrant Lega Nord. The decision came during a "nationwide clampdown" on Roma by Italian prime minister Silvio Berlusconi. The previous week, Berlusconi's interior minister Roberto Maroni declared that all Roma in Italy, including children, would be fingerprinted.	O curte superioara din Italia a decis că antiziganismul este acceptabil ca practică “pe motiv că [romii] sunt hoti.” Cu aceasta hotărâre, judecătorii au anulat condamnarea inculpaţilor, care au cerut în mod public expulzarea romilor din Verona în 2001. Unul dintre cei eliberaţi a fost Flavio Tosi, primarul Veronei şi altul un demnitar de la anti-imigranta Lega Nord. Decizia a venit in timpul unei "razii la nivel national" impotriva romilor pornita de către prim-ministrul italian Silvio Berlusconi. În săptămâna precedentă, Berlusconi de Ministru de Interne Roberto Maroni a declarat că toturor romilor din Italia, inclusiv copiilor, li se vor lua amprentele.
	The practice of placing Roma students in segregated schools or classes remains widespread in countries across Central and Eastern Europe. In Hungary and Bulgaria many Roma children have been channelled into all-Roma schools that offer inferior quality education and are sometimes in poor physical condition, or into segregated all-Roma or predominantly Roma classes within mixed schools. In Hungary and Bulgaria, many Roma children are sent to classes for pupils with learning disabilities, regardless of whether such classes are appropriate for the children in question or not. In Bulgaria, they are also sent to so-called "delinquent schools", where a variety of human rights abuses take place.	Practica de a plasa studenţi romi în şcoli sau clase separate rămâne larg răspândită în ţări din Europa Centrală şi de Est. În Ungaria şi Bulgaria, mulţi copii romi au fost bagati în şcoli numai pentru ei care oferă educaţie de calitate inferioară şi, uneori, sunt mai sărace, sau separati în clase de romi sau predominant de romi în şcoli mixte. În Ungaria şi Bulgaria, mulţi copii romi sunt trimişi la cursuri de învăţare pentru elevi cu dizabilităţi, indiferent dacă astfel de clase sunt potrivite pentru copiii în cauză sau nu. În Bulgaria, acestea sunt, de asemenea, trimisi la aşa-numitele "şcoli de delicventi", unde o varietate de încălcari ale drepturilor omului au loc.
	In Denmark, there was much controversy when the city of Helsingør decided to put all Roma students in special classes in its public schools. The classes were later abandoned after it was determined that they were discriminatory and the Roma were put back in regular classes.	În Danemarca s-au iscat controverse majore când oraşul Helsingor a decis să puna toti de studenţii romi în clase speciale din şcolile publice. Clasele au fost mai târziu abandonate dupa ce a fost stabilit că acestea erau discriminatorii şi romii au fost pusi din nou în clase obisnuite.
	Despite the low birth rate in the country, Bulgaria's Health Ministry was considering a law aimed at lowering the birth rate of certain minority groups, particularly the Roma, due to the high mortality rate among Roma families, which are typically large. This was later abandoned due to conflict with EU law and the Bulgarian constitution.	În ciuda ratei scăzute a natalităţii în ţară, Ministerul Sănătăţii bulgar a considerat o lege care vizează reducerea ratei natalităţii anumitor grupuri minoritare, în special a romilor, ca urmare a ratei ridicate de mortalitate în rândul familiilor acestora, care sunt de obicei mari. A fost ulterior abandonata din cauza conflictului cu legislaţia UE şi constituţia bulgară.
2009 02.23	A Roma man and his five-year old son were shot dead in Tatárszentgyörgy village southeast of Budapest as they were fleeing their burning house which was set alight by a petrol bomb. The dead man's two other children suffered serious burns. A member of the Hungarian government admitted that a dozen attacks with Molotov cocktails and weapons against Roma over the past 12 months had taken place, but none of the perpetrators have been found.	Un rom şi fiul sau de cinci de ani au fost împuşcati mortal în satul Tatárszentgyörgy din regiunea de sud-est a Budapestei, in timp ce acestia incercau sa scape din rugul creat in casa lor de catre aruncarea unei bombe cu benzină. Ceilalţi doi copii ai barbatului ucis au suferit de asemenea arsuri grave. Un membru al guvernului ungar a recunoscut că o duzină de atacuri cu cocteiluri Molotov şi arme împotriva romilor în ultimele 12 luni au avut loc, dar nici unul dintre autori nu au fost găsiti.

3. integrarea romilor in societate

Ne place sau nu, aceasta este unica optiune. Sunt constient ca pare a fi ceva utopic, gen Tom lingandu-l pe Jerry, arabii si evreii jucand Go impreuna in mijlocul desertului devenit jungla tropicala, turcii si grecii mancand sushi cu acelasi betigas si coreenii si japonezii tragandu-se de sfarcuri cu zambete si organe largi. Evident, nu se va-ntampla peste noapte, vor trece cateva secole, si poate ca nici atunci nu se va putea vorbi despre egalitate deplina. Dar este singura solutie nu numai etic, dar si pragmatic. Pentru a ajunge acolo, este necesara nu numai educarea romilor, dar si eliminarea prejudecatilor noastre.

The massacre in Szczurowa was the murder of 93 Romani people (also known as Gypsies), including children, women and the elderly, by German Nazi occupiers in the Polish village of Szczurowa on August 3, 1943. Between ten and twenty families of settled Romani had lived in Szczurowa for generations, alongside ethnic Poles with whom they had friendly and neighbourly relations. They were integrated enough into the general community that there were several mixed marriages. On August 3, 1943 German police rounded up almost all the Romani inhabitants of the village and transported them to the local cemetery where they were shot. A list of all the victims has been preserved in the documents of the local church.

Masacrul din Szczurowa este executia a 93 de romi (aka tigani), inclusiv copii, femei si batrani, de catre nazistii ocupanti ai satului polonez omonim pe 3 August 1943. Intre 10 si 20 de familii de romi sedentari au trait in S. de generatii, alaturi de etnici polonezi cu care avea relatii de buni vecini si prietenie. Erau suficient de integrati in comunitate incat existau chiar cateva mariaje mixte. Pe 3 August 1943 politia germana i-a adunat pe aproape toti locuitorii romi din sat si i-a transportat la cimitirul local unde au fost impuscati. O lista a tuturor victimelor a fost pastrata in documentele bisericii locale.

Cand Cartarescu scria mai demult in evz ca tiganii sunt o problema romaneasca, fiindca noi i-am facut sclavi legandu-i de glie, ca nimeni n-a mai facut asta si ca tocmai de-aia avem mai multi ca altii, multi romani au reactionat violent (shoot the messenger). Chiar daca i-am pune lui un calus la gura, conjectura ramane:

CARTARESCU: Tiganii, o problema romaneasca

Mircea Cartarescu: "Cat de usor e sa pui toata imaginea proasta a Romaniei in lume pe seama tiganilor!"

Sa te tot lamentezi in privinta confuziei pe care strainii o fac intre romani (cetateni onorabili, pasnici, muncitori, plini de toate virtutile stramosesti) si tigani, „natiunea inlocuitoare”, cum apare in bancurile noastre tampite si rasiste. De fapt, problema tiganilor in Romania se datoreaza politicii romanesti fata de ei, si nu „inferioritatii lor rasiale”.

Poate-ar trebui reamintite din cand in cand radacinile istorice ale acestei probleme. Romanii din Muntenia si Moldova i-au robit pe tigani acum cateva sute de ani si i-au legat de glie. Au fost singurii din Europa care-au procedat astfel. Din starea lor fireasca de nomazi, tiganii au fost constransi sa se aseze pe mosiile proprietarilor lor. Din starea de oameni liberi, au fost transformati in vite vorbitoare, asemenea sclavilor negri americani.

Timp de cateva sute de ani au fost cumparati si vanduti, familiile lor au fost despartite, copiii de mama si femeile de barbati, tinerele au fost violate constant de proprietarii lor, „cioroii” au fost tinta dispretului si a discriminarii generalizate. Un cutare voievod ii suia-n copac si-i dobora cu sagetile: numea asta vanatoare de ciori. Legati de glie si prasiti ca animalele, tiganii din Tarile Romane s-au inmultit aici mai mult decat oriunde in Europa. Noi am creat, deci, problema noastra tiganeasca.

E vina noastra istorica. Mai mult. Siliti sa devina sedentari si sa munceasca pamantul, tiganii si-au uitat ocupatiile traditionale. Au incetat sa mai fie caldarari, aurari, muzicanti, ursari, lingurari etc. Au devenit in schimb agricultori lenesi si indolenti, cum au fost intotdeauna toti sclavii. Cum sa muncesti cu ravna cand nu muncesti pentru tine? Cand ori muncesti, ori nu muncesti, aceleasi bete le iei pe spinare?

Cu timpul, tiganii au devenit o masa amorfa, degradata, care abia-si mai amintea de fosta libertate. Au devenit lasi, clevetitori, betivi, artagosi, plini de boli si de pacate. La fel se-ntampla cu toti robii, oriunde-ar fi ei pe lume. Tinerii cu sange fierbinte au continuat sa se razvrateasca in felul lor: au furat cai, au jefuit, au falsificat bani, au violat, au omorat. Tinerii romani lipiti pamantului din aceeasi vreme nu faceau altfel: luau calea haiduciei, devenind hoti de codru.

Paradoxal, lovitura de gratie data de noi acestei populatii stravechi a fost eliberarea tiganilor din robie, in urma entuziasmului pasoptist al noii elite romanesti, filo-occidentale, din secolul al XIX-lea. Nu e prima data-n istorie cand umanitarismul a dus la catastrofe teribile. Tiganii robi au fost adunati in fata a sute de conace de boieri luminati si li s-a spus: „Fratilor, de-acum sunteti liberi! Duceti-va unde vedeti cu ochii”.

E de neimaginat dezastrul uman pe care l-a provoct aceasta „dezrobire” lipsita de cea mai vaga urma de pregatire logistica si psihologica. Sute de mii de tigani au devenit deodata liberi sa moara de foame. Pusi pe drumuri fara bani, fara haine, fara mijloace de trai, fara o credinta, fara o cultura, doar cu omenescul gol-pusca din ei, curand au infundat in masa puscariile. Nimeni nu stie cati au pierit atunci de atata libertate. Si cati au pierit pana azi.

Ii tot injuram pe tigani, dar ce-am face in situatia lor? Cum e sa te nasti tigan, sa traiesti tigan, in mijlocul unui popor care te uraste si te dispretuieste? Sa zicem ca treci de handicapul cultural ca te-ai nascut intr-un mediu mizer si nenorocit, ca taica-tu e vidanjor si maica-ta spala scarile, ca fratii tai sunt in puscarie, ca la scoala ti-au gasit paduchi in cap si te-au izolat de toti ceilalti copii, care rad de tine, ca nu e niciun copil cu pielea intunecata desenat in abecedar. Sa zicem ca ajungi la maturitate un muncitor cinstit, la fel ca toti ceilalti.

O sa ti se zica vreodata altfel decat „ba, tigane”? N-o sa ti se scoata pe nas, in veci, la cea mai mica ocazie, ca „tiganul, tot tigan”? Or sa te angajeze vreodata la fel ca pe romani? Or sa aiba vreodata incredere-n tine? Iesi din mocirla ta cu un efort supraomenesc, ajungi o intelectuala. Vei fi vreodata altceva decat o „tiganca imputita”? Ajungi inginer, cantaret, doctor: n-o sa te trimita ministrul de externe (era sa scriu „de extreme”) in pustiul Egiptului? Si-atunci cum sa nu turbezi, cum sa nu inchizi acest cerc vicios in care ne zbatem: ma urasc pentru ca sunt rau, si sunt rau pentru ca ma urasc...?

Ne revoltam cand strainii ne vad ca pe un popor de infractori. Dar noi insine ii privim pe tigani in exact acelasi fel. Si prin asta ii silim sa fie asa. Cu atitudinea noastra rasista fata de ei si cu totala pasivitate a statului, a Bisericii, a tuturor celorlalte institutii, fata de aceasta problema, subliniez, romaneasca si nu tiganeasca, perpetuam de fapt drama intalnirii celor doua etnii. Ducem mai departe peste secole mizeria si delincventa din partea lor, dispretul si ura din partea noastra, impletite in acelasi cerc vicios. Si totul se plateste pana la urma, cum se vede in episodul nefericit de la Roma.

In ce ma priveste, optiunea mea-i clara: as putea trai bine-merci cu vecini tigani, dar m-as impaca foarte greu cu ideea ca pe strada mea exista rasisti care vad o solutie in genocid.

Ca si in articolul trecut din serie, comentariile nu sunt permise, dar vor fi posibile la al treilea articol, unde voi si explica ce cred eu. De altfel, nici nu vad ce s-ar putea comenta la niste adevaruri istorice.

LE: Seria se continua in partea a III-a (neplanificata) despre cateva interventii, cum ar fi dojo.

Sources / More info: wiki-antiziganism, Szczurowa, sclavia in Romania, Romani people, Romani language, cartarescu-evz-romi, e-timisoara-cartarescu

Russian Gypsy Fortune Telling (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Gypsy (Paperback) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	The Story of the Gypsies (History of the Romany) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	A History of the Gypsies of Eastern Europe and Russia, 2nd Edition (Paperback) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)
World of Gypsies [Compilation] (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Gypsies: An Illustrated History (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	History of Gypsy Identities (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Bury Me Standing: The Gypsies and Their Journey (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)
Band of Gypsies (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	The Spanish Gypsy: The History of a European Obsession (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	David Crowe (2004): A History of the Gypsies of Eastern Europe and Russia (Palgrave Macmillan) ISBN 0312086911 (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)

zamo,romi,rom,tigani,tigan,gypsy,gipsies,zigeuner,discriminare,antiziganism,anti-discriminare,antidiscriminare,gitanes