Se arată articolele cu eticheta biserica. Arată toate articolele
Se arată articolele cu eticheta biserica. Arată toate articolele

25 aprilie 2008

Renastere, Resurectie, Libertate II: Un Paste Fericit!

[tags]sarbatoare, paste, paste fericit, craciun, resurectie, passover, pesach[/tags]
Continui aici despre Pastele crestin dupa articolul despre Passover. In toate textele oficiale crestine, indiferent de biserica, sarbatoarea Pastelui este considerata cea mai importanta. Si totusi, in lumea Occidentala cel putin, oamenii par sa se agite si sa cheltuie mult mai multi bani in timpul Craciunului, in timp ce Thanksgiving ramane sarbatoarea familiei. Pana una-alta, urez tuturor un Paste fericit!

Cei care-si imagineaza (dupa reclame) ca cea mai importanta sarbatoare crestina ar fi Craciunul, n-au petrecut noaptea de inviere intr-un oras crestin din Est, inconjurati de o mare de lumanari, pazite cu strasnicie de credinciosi si duse acasa...

Denumirea de Paste vine prin greaca de la Pesach (vezi articolul precedent). Pastele crestin se trage din cel evreiesc, nu numai ca simbolism ci si ca sezon. Este celebrarea reintoarcerii intre cei vii a lui Iisus Christos si victoria sa asupra mortii, la 3 zile dupa crucificare, candva intre AD 26 si AD 36. Desi primul consiliu din Nicaea din AD 325 a decretat ca toti crestinii vor celebra Pastele in aceeasi Duminica, aceasta nu se-ntampla in practica, in principal pentru ca bisericile crestine Occidentale folosesc calendarul gregorian, in timp ce cele Orientale continua sa se juleasca in cel julian iar unii crestini nu-si bat capul cu calcule si-l celebreaza odata cu Pesach-ul evreiesc. Unii considera ca ar trebui sa se celebreze in prima Duminica de dupa luna plina, dar "luna plina" este cea ecleziastica, si nu cea astronomica (whatever that means).

Traditii mai mult sau mai putin pagane

Pastele crestinesc este inconjurat de alte sarbatori importante. Postul (cel mai important intre celelalte posturi), Buna Vestire, Floriile, Cina cea de Taina, Prohodul, Duminica Tuturor Sfintilor sunt situate cronologic in preajma Pastelui. Exista si o gramada de traditii nereligioase, legate de Paste, multe dintre ele fiind observate si de cei care nu sunt crestini.
  • vopsitul oualor este o traditie ce se pastreaza inca dinaintea crestinatatii motive pentru care, alaturi de iepuras (un simbol al zeitei anglo-saxone a fertilitatii, Eastre, de unde si numele) sunt considerate traditii pagane secularizate; ouale rosii sunt populare in principal in Grecia, cele aurite sau argintii in tarile slavice, iar cele verzi in Germania si Austria; in Australia ouale de ciocolata au inlocuit aproape complet ouale de gaina.
  • iepurasul a fost initial un simbol germanic, care s-a raspandit si la alte popoare relativ recent, in perioada postbelica
  • la popoarele din anglosfera, ouale sunt decorate Sambata seara si apoi dispar misterios; copiii le cauta prin casa si prin gradina; creatorii de programe soft ascund deseori anumite glume in programele lor care se cheama "easter egg" sau ou de pasti.
  • in America de Nord, ouale sunt aduse intr-un cosulet de chiar de catre iepuras, impreuna cu efigia sa imperiala de ciocolata
  • in nordul Angliei si al Irlandei ouale sunt rostogolite la vale, in timp ce in Bermuda, copiii inalta un zmeu simbolizand ascensiunea lui Christos
  • in tarile franceze clopotele s-ar duce la Roma sa aduca ouale, motive pentru care nu se bat clopotele nici macar la incendiu
  • in Norvegia, oamenii fac cross-country skiing si-si bat capul cu mistere de Agatha Christie; acestea sunt tiparite chiar si pe ambalajele de lapte; in restul Scandinaviei este un mini-Halloween, cu copiii imbracati ca vrajitoare mergand din usa-n usa si colectand dulciuri
  • in Nordul Germaniei si Olanda se-ncing focuri de pasti in seara premergatoare
  • in Cehia si Slovakia, barbatii bat femeile cu un bici special care se cheama korbáč in slovaca si pomlázka in ceha; biciul este impletit de mana din 8, 12 sau 24 de salcii, are intre 0.5-2 metri si e-mpodobit cu panglici colorate la capat; femeile sunt pleznite cu drag, nu foarte tare, pentru a le pastra frumoase si sanatoase in anul care vine; "smacked bitches" multumesc pentru atentia acordata si dau barbatului un ou sau cateodata bani; in unele regiuni isi pot lua revansa a doua zi aruncand cu apa rece in orice barbat vor muschii lor

Surse

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Easter
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Paste
3. http://www.hyperhistory.net/apwh/essays/cot/t0w32easter.htm
4. http://atheism.about.com/library/glossary/western/bldef_easter.htm
5. http://forum.wordreference.com/showthread.php?t=72241
6. http://www.calendar-ortodox.ro

Ceteshte (si da) mai departe!......

19 aprilie 2008

Renastere, Resurectie, Libertate I: Happy Passover!

[tags]sarbatoare, paste, paste fericit, craciun, resurectie, passover, pesah[/tags]
Inainte ca Pastele sa fie sarbatorit de crestini, evreii au sarbatorit Pastele lor (a.k.a., Passover, in engleza). Pastele crestin are foarte multe in comun cu cel evreiesc. Inainte de a discuta pastele crestin, este interesant sa aruncam impreuna o privire asupra celui evreiesc si a traditiilor adiacente. In acest articol discut Pesach sau Pastele evreiesc, in timp ce cel crestin este discutat in urmatorul.

Passover se sarbatoreste primavara, in a 15-a zi a Nisan (o luna din calendarul lor religios care e destul de complicat) si tine 7-8 zile, pana pe 22 Nisan. In mare, se comemoreaza eliberarea din sclavie din Egypt, Exodul de acum 3000 de ani si inceputul natiunii evreiesti. Pentru a-l convinge pe Faraon sa elibereze evreii, Dumnezeu a trimis molime. Cea de-a zecea, care l-a convins (ca pan-atunci o facea pe shmekeru') avea de-a face cu uciderea primului baiat nascut; evreii au primit semn sa se fereasca manjindu-si portile cu sange de miel. Spiritul divin a ocolit (passed over) casele evreiesti. Cand le-a dat drumu', evreii s-au ushkit asa rapid ca n-au mai stat sa le creasca painea de drum, motiv pentru care de-atunci consuma cu ocazia asta matzah, o paine tare, zgruntzuroasa si cam nashpa.

Chametz

Printre alte chestii spirituale, preparatia pentru Passover include descotorosirea de Chametz. Asa numesc ei cerealele fermentate, incepand cu painea si terminand cu alcoolul. Asta inseamna ca daca esti evreu si ai bodega, inainte de Passover trebuie sa vinzi tot ce ai paine si mai ales bere inainte de 15 Nisan, de obicei la un pret mic, si sa recumperi dupa. Iata de ce in ziua de azi vezi putini evrei cu bodega, cu exceptia poate a celui din Simpsons, Moe Szylak. Desigur, Chametz-u' poa' sa fie si distrus, dar in multe comunitati este dus la rabbi, cu contract, care-l vinde unui gentil pentru a-l rascumpara dupa Nisan 22. In orice caz, casa trebuie curatata de ultima farmitura de Chametz, inclusiv cutiile de bere din bazinul W.C.-ului, motiv pentru care se face o curatenie de primavara de toata frumusetea. Dupa curatenie, in seara dinainte de 15 Nisan ei isi cauta Chametz'u cu lumanarea, de unde si expresia. 10 firmituri sunt ascunse de sefu' casei, ca sa nu se-agite restu' degeaba si sa se simta fraieri cand nu gasesc ni'ca.

Seder

Sarbatoarea incepe cu noaptea de Seder, unde pe langa consumarea a 4 pahare de vin si a unor ierburi amare, se spun povesti comemorative. In Israel se serbeaza o noapte, in afara doua. Ce este foarte important de retinut despre Seder:
The Seder is replete with questions, answers, and unusual practices to arouse the interest and curiosity of the children at the table. The children are also rewarded with nuts and candies when they ask questions and participate in the discussion of the Exodus and its aftermath. Likewise, they are encouraged to search for the afikoman, the piece of matzo which is the last thing eaten at the Seder. The child or children who discover the hiding place of the afikoman are rewarded with a prize or money. Audience participation and interaction is the rule, and many families' Seders last long into the night with animated discussions and much singing.

Pe scurt, discutiile si intrebarile sunt incurajate si traditia este discutata si rasdiscutata. Curiozitatea si spiritul iscoditor, de cercetas sunt rasplatite. In contrast, cei care pun intrebari referitoare la religia crestina sunt de obicei pedepsiti si uneori arsi pe rug. Iata de ce, probabil, cei mai buni avocati sunt evrei.

Mai vrei?

Pastele evreiesc si cel crestin au multe elemente comune, pe langa simbolul mielului si in timp, celebrarea lor a incorporat si alte traditii pagane. Un trat modern de istorie a religiilor, cum ar fi cel al lui Mircea Eliade, scrierile lui Carl Jung si in special cele ale lui Joseph Campbell ajuta intr-o masura foarte mare aprofundarea acestor comonalitati. Urmatorul articol discuta Pastele crestin pe care il stim cu totii.

Surse

http://en.wikipedia.org/wiki/Passover
http://health.yahoo.com/experts/theprinciples/8240/the-importance-of-passover-and-easter-for-everyone

Ceteshte (si da) mai departe!......

28 decembrie 2007

Craciun fericit... si hai sa ne caftim!

Iata ca numai bine ce s-a terminat Craciunul, si-au inceput preotii sa-si dea la gioale (2,3). Si cu maturi (simbolul vrajitoarelor), nu cu manusi de box!

Biserica Nasterii (Church of the Nativity) este impartita de diversele branse ale Crestinatatii. Cand Grecii Ortodocşi au pus scari sa curete peretii si tavanul (ceea ce fac anual), Armenii s-au ofticat ca le-au violat spatiul aerian si i-au luat la bataie pret de vreun sfert de ora. Sapte oameni s-au ales cu rani, unele grave.

Scriam nu demult, cu ocazia alegerii unui nou patriarh in Ro ca biserica este cea mai respectata institutie romaneasca (1). Asta s-ar putea sa se schimbe, intrucat nu mi se pare ca aceasta incredere este gestionata profesionist. Legea cultelor, promulgata relativ recent, da Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) drept de cenzura si interzice critica in presa a simbolurilor sau fetzelor bisericesti. Si BOR a luat asta in serios, "dezaproband" aparitia "Versetelor Satanice" ale lui Rushdie. Evident, legea cu pricina are mai mult de a face cu teama crestinilor fundamentalisti ca imaginea lui Christos sa nu fie "desecrata" cum se intampla des, inclusiv recent cu Miss France (9), sau mai demult, cu artisti modeland figuri divine din excrement, precum in bancul cu Bula si militianul. Si totusi, ce treaba are BOR cu musulmanii? Doar n-o fi cedat presiunilor iranienilor (11)?

Nu este foarte clar daca Patriarhul Daniel, considerat un fin intelectual, a citit romanul lui Rushdie, dar cei din jurul sau nu s-au jenat sa spuna ca nu-i intereseaza cartea, ci ideea ca ea este ofensatoare. Sabina Fati (4)
Anul care vine se anunta interesant. Tot Romania Libera publica un articol despre anul chinezesc, Anul Sobolanului (6). Ar fi cica favorizate setea de putere, intrigile de culise si cercetarea stiintifica, si ar fi bine sa eviti barfa si critica destructiva. Eu sper sa omor soricelul care se pare ca mi s-a strecurat in camara si mi-a dat iama prin alune (mi-a mancat 2 pungi din 4 de Oregon Hazelnuts). Nu stiu daca anul care tocmai s-a-ncheiat a fost anul tigrului, dar Tatiana, o tigresa siberiana de 136 kg a sarit gardul sau si a omorat 1 om, ranind grav alti 2 inainte de a fi impuscata. Bine-ar fi sa prezica astrologii chestii d-astea..

La Multi Ani! (e o colectie de clipuri, iar butoanele stanga-dreapta schimba clip-ul)


Sunt sanse mari ca voi sterge felicitarea-clip de mai sus prin Ianuarie, asa ca am pus si un link (8) permanent.

Surse si ecouri

  1. Biseria Ortodoxa - zamolxis
  2. Priests brawl at Bethlehem birthplace of Jesus - afp
  3. Unholy dust-up at Nativity church - bbc
  4. BOR, ura si cenzura - rol
  5. Romanian church criticizes Rushdie's 'Satanic Verses' - courierint
  6. Anul Sobolanului: intrigi, descoperiri stiintifice si prefaceri politice - rol
  7. Zoo director admits tiger's walls were too low - ctv
  8. Season's Greetings - oih
  9. Miss France keeps crown after photo controversy - reuters
  10. Iran Embassy criticizes the publishing of Satanic Verses in Romania - hotnews

Versiune

alpha-zoso 20071228
beta-safta 20080106

Ceteshte (si da) mai departe!......

29 noiembrie 2007

Sfantul Andrei prin email

Iata ce-am primit recent prin email. Este interesant ca dacii aveau o sarbatoare asemanatoare..

Traditii romanesti / 30 Noiembrie - "Noaptea Sfântului Andrei"

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de "dincolo" dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca "acolo" dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.

Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.

Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.

Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: "Ai mancat usturoi?". Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
"Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!"
Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna".

Ceteshte (si da) mai departe!......

13 noiembrie 2007

Biserica Ortodoxa Romana in Economist

The Economist publica un articol despre alegerea Patriarhului Daniel in fruntea bisericii, The Romanian Orthodox Church - Crowned with thorns - Economist.com, si foloseste acest prilej pentru a discuta modul nu tocmai deschis in care biserica s-a detasat de trecutul comunist. Aflam lucruri interesante, si anume averea bisericii este de $4 miliarde (!!!), plasand-o a sasea in topul Fortune al firmelor romanesti. Aflam si ca in ciuda refuzului de a-si clarifica trecutul recent (sau poate tocmai de aceea), biserica se bucura de increderea a 90% din populatia tarii. Mircea Dinescu sustine ca dosarele a 16 prea-inalti au fost arse in timpul evenimentelor din 1989. Totusi, sunt motive de speranta. Chiar daca Daniel, 56, a studiat si predat teologie in Elvetia in vremuri cand altora le venea mai greu sa obtina pasaport, este vazut ca avand vederi mai liberale, ceea ce este salutar intr-o biserica unde cei care refuza dialogul cu religiile minoritare au de asemenea legaturi cu extrema dreapta. In timpul alegerilor, afise in Bucuresti ar fi strigat "nu vrem un patriarh care a fost angajat de Catolici si este sprijinit de Masoni".

UPDATE: articolul era predatat pentru Septembrie. Schimbat data pt Nov, cand de fapt am inceput blogul.

Ceteshte (si da) mai departe!......