Se arată articolele cu eticheta educatie. Arată toate articolele
Se arată articolele cu eticheta educatie. Arată toate articolele

20 februarie 2008

plm: copyright, marca inregistrata sau brevet?

Vorbeam recent cu cineva despre concursul cu premii domenii, care imi spunea "am nevoie de un domeniu pentru a avea drept de autor asupra textelor mele". Iata de ce am decis sa scriu un scurt articol pe tema proprietatii intelectuale, in speranta ca va inceta sa fie o sperietoare pentru atatia dintre noi. Voi scrie acest articol din memorie cu dorinta ca inevtitabilele greseli sa fie corectate cat mai repede de tine :)

Inainte de a continua se impune o observatie: acest articol se vrea un simplu "braindump" al ideilor mele vis-a-vis de copyright. Un avocat specializat in domeniu clarifica aceste probleme mult mai bine, dar probabil pentru bani. Opinia mea e gratis si s-ar putea sa stiu despre ce vorbesc, dar e posibil sa nu stiu (eu, desigur, cred ca stiu). In plus, desi conceptele de baza sunt cam aceleasi si standardizate prin WIPO, Berne Convention si alte tratate, implementarea lor difera de la o jurisdictie la alta. As with everything in life, you get what you pay for.

Iata cateva extrase din conversatia respectiva cu "e"

[16:56] e: vreau sa particip la concurs pentru ca ma intereseaza premiul de fapt, am nevoie de un domeniu pentru a avea drept de autor asupra textelor mele
(...)
[17:00] e: sunt pe wordpress dar am inteles ca nu are copyright
[17:00] e: si am fost sfatuita sa-mi cumar unul
[17:00] e: si atunci e ce contine site-ul e protejat
[17:01] e: e adevarat?
[17:01] zam0lx1s: uite ce se-ntampla
[17:01] zam0lx1s: este bine sa ai domeniul tau din mai multe motive
[17:01] zam0lx1s: unii oameni te vrajesc cu drepturile de autor (copyright)
[17:01] e: hm
[17:01] zam0lx1s: fie ca nu inteleg, fie ca sa te convinga mai usor (sperie)
[17:01] zam0lx1s: dar daca tu ai scris ceva, e al tau
[17:01] e: mda, e drept ca m-au speriat
[17:01] e: nu ma pricep
[17:02] e: aaaaaaa
[17:02] zam0lx1s: este posibil ca wordpress
[17:02] e: si daca-l gasesc copiat?
[17:02] e: undeva? am vreun drept sa reclam? celalat poate sa sustina ca l-a scris el primul
(...)
[17:04] zam0lx1s: pai poti sa fi sigura ca daca tu publici ceva pe internet cineva poate sa le fure si sa le dea la scoala ca fiind ale lor
[17:04] zam0lx1s: multi pusti fac asta
[17:04] zam0lx1s: dar n-ai ce face
[17:04] zam0lx1s: nu merita sa dai pe cineva in judecata pentru asa ceva
[17:05] zam0lx1s: romanasii fura programe, fura de la ebay, crezi ca le e rusine sa fure un eseu?
[17:05] e: se cunoaste ca nu e al lor. nu la ei ma gandeamm. ci pe viitor, daca voi publica din texte si mai apar si la altu` e cam aiurea
[17:05] e: :))
[17:05] e: fura mereu, ca vad in termenii de cautare
[17:05] e: mai, esti de treaba
[17:05] e: sau pari :)
[17:06] e: \de ce dai de-a moaca domenii?
[17:06] e: sau nu te costa?
[17:06] zam0lx1s: ca scriitor, este un risc pe care il vei avea intotdeauna
[17:06] zam0lx1s: ai de ales intre a-ti face opera cunoscuta si a fi implicit furata si a nu te stii nimeni
[17:06] zam0lx1s: alegerea e clara
[17:07] zam0lx1s: daca insa vei dori sa publici, nu cred ca faptul ca ti-a furat-o cineva si a dat-o la scoala te va impiedica
[17:07] zam0lx1s: o strategie mai buna ar fi sa publici cat mai mult si cat mai pe larg
[17:07] zam0lx1s: cu cat stiu mai multi despre ce scrii, cu atat e mai greu pentru cineva sa te fure
[17:07] e: m-ai linistit mult
[17:07] e: ca-mi aplecasem urechea la sfaturi sa-mi caut domeniu
[17:08] e: multumesc
[17:08] zam0lx1s: domeniul si copyrightul sunt chestii diferite
[17:08] e: hehe, cine sa stie :)
[17:08] zam0lx1s: ce ar trebui sa studiezi este agreementul pe care il ai cu wordpress
[17:08] zam0lx1s: cand ti-ai facut cont ti-au varat un click pentru terms & conditions
[17:08] e: am sa ma uit.
[17:09] zam0lx1s: este posibil sa fie o clauza contractuala ca ei au drepturi asupra continutului tau
[17:09] zam0lx1s: continut=creatie
[17:09] e: `nteles
[17:09] zam0lx1s: asta-i singurul pericol
[17:09] zam0lx1s: dar e bine sa ai domeniu
[17:09] e: :)
[17:09] zam0lx1s: fiindca daca te muti pe alta platforma sau devii self-hosted nu pierzi nimic
[17:10] zam0lx1s: si nici un cititor
[17:10] zam0lx1s: alrigthy?
[17:10] e: yup
[17:10] e: multumesc frumos
[17:10] e: de timp
[17:10] e: si lamuriri
[17:10] zam0lx1s: sa-nfloresti

Cel mai simplu mod de a intelege proprietatea intelectuala este de a te gandi la un monopol creat si garantat de guvern (stat). In clipa in care creezi ceva unic, guvernul iti garanteaza dreptul de a-l folosi pe o perioada indeobste limitata si iti garanteaza monopolul aferent. Am adaugat in "Surse" un numar de stiri recente care au de a face cu proprietatea intelectuala.


Copyright - dreptul de autor

Dreptul de autor este de obicei automat si apare in momentul publicarii unei lucrari de creatie, cum ar fi articol in ziar, nuvela, banda desenata, tablou, fotografie, articol pe blog, etc. Confera autorului dreptul de a controla reproducerile si adaptarile creatiei respective. In unele jurisdictii, guvernul ofera posibilitatea inregistrarii anumitor creatii intr-un "copyright registry" (aceasta practica era necesara si raspandita mai demult).

Exceptii. Exista insa exceptii la aceasta protectie, care in Canada se cheama "fair dealing" iar in US se cheama "fair use". Pe scurt, poti cita o lucrare copyright intr-o lucrare stiintifica fara teama, cata vreme nu este totul un citat de la inceput pana la sfarsit. Unii autori isi licentiaza creatiile sub "Creative Commons", care este un set de conditii menite sa faca lucrarea respectiva mai usor de raspandit. Cel mai clar exemplu sunt articolele din wikipedia, care pot fi republicate de oricine, cata vreme sunt creditate. Licentierea sub Creative Commons nu implica pierderea drepturilor de autor. Daca licentiezi ceva sub CC, iti retii aceste drepturi, dar clarifici conditiile in care creatia ta poate fi folosita.

Termen. Pe vremuri, copyright era acordat pentru 10-30 de ani, dar in ultima vreme se acorda pentru viata autorului + 70 de ani. Aceasta extindere a copyrightului in US a avut loc atunci cand copyrightul pentru Mickey Mouse urma sa expire, iar Disney a montat un efort urias pentru schimbarea legii pentru a putea a-l mulge pe Mickey si pll in continuare. Legea a fost introdusa de Senatorul Sony Bono (care in tinerete devenise popular intr-un serial TV cu Cher, unde juca unul din primele roluri de barbat sub papuc din cultura americana; ei au scos cantecul "Babe, I got you babe"). Colectia urmatoare contine o gramada de clipuri despre ei.
Cher a divortat la scurt timp dupa ce el a devenit catzelusul care lua toate farfuriile in cap.

Exemplul plm In exemplul nostru, daca scrii un roman de suspense despre PLM, Paul Longbeard Martinevsky, private dick, si esti primul sa faca asta, ai automat un copyright pe ideea respectiva. Daca licentiezi aceasta carte sub Creative Commons, probabil ca va fi citita de o gramada de oameni, care nu se vor sfii s-o copieze si s-o dea altora.


Brevete (engleza: patents) si trade secrets

Brevetele se acorda pentru o inventie si dau de obicei dreptul detinatorului sa previna folosirea inventiei respective de catre altii fara a obtine o licenta (de obicei pe bani sau servicii sexuale) in prealabil. Aceasta restrictie este indeobste limitata la 20 de ani, dupa care inventia intra in domeniul public si poate fi folosita de oricine. Brevetele sunt publicate si pot fi cautate si citite de oricine. IBM mentine o baza de date a tuturor brevetelor din USA: http://www.patents.ibm.com/ibm.html. Trade secrets sunt, dupa cum suna, inventii nepublicate si pazite cu strasnicie. In unele jurisdictii publicarea lor este interzisa. In ultimii 10-20 de ani a avut loc o extensie fara precedent a domeniilor in care se pot acorda patente. Odata cu aparitia ingineriei biologice, se pot acorda patente asupra formelor noi de viata. Se acorda acum patente chiar si asupra programelor de soft precum si asupra metodelor de business.
Exemplul plm In exemplul nostru, ai putea obtine un brevet pentru un dildo facut dupa chipul si asemanarea ta, "plm cu baterii solare si miscari 3D".


Marci inregistrate (trademarks)

O marca inregistrata poate fi numele unei firme, un logo, un domeniu, un slogan publicitar, etc. Marcile inregistrate sunt importante intrucat sunt deosebit de relevante in stabilirea unui brand. Daca pompezi bani intr-o campanie publicitara nu vrei sa vina unu', sa schimbe cateva mici detalii si sa-si insuseasca "goodwill-ul" pe care tu l-ai creat cu campania ta publicitara, motiv pentru care o inregistrezi la OSIM si-l dai in judecata daca face asta.
Exemplul plm Daca faci o campanie publicitara cu sloganul: "plm: ce faceti cu ea?!?", si pui anunturi adwords pe google, e bine s-o protejezi inregistrand-o cu OSIM. Ai putea apoi, teoretic, sa trimiti scrisori cerand bani oricuri foloseste sintagma "plm". Evident, in practica lucrurile sunt un pic mai dificile.


Design-uri industriale

Asta-i cel mai simplu. Similar cu brevetul, difera insa la ce se aplica. Daca un brevet se aplica la o metoda industriala de obicei, dreptul de design industrial se aplica la un articol de moda, mobila, etc. De exemplu, daca faci un tricou cu gluga si seamana cu un cap de plt, desenat si decupat anume, poti proteja acest design.


Avocati si-avocatzeala

In majoritatea jurisdictiilor, este datoria ta sa politienesti respectarea proprietatii tale intelectuale. Este posibil, ba chiar probabil ca politistii de la circumscriptia ta sa te trimita sa le cumperi doughnuts daca te duci cu o reclamatie de infringement. Desi uneori este posibil sa inregistrezi marci sau patente singur, este mai bine sa faci asta printr-un avocat, fiindca daca dai peste un infringement, tot prin avocat va trebui sa te lupti, deci merita sa deschizi o relatie cu ea, chiar daca te va costa mai mult. O solutie mai ieftina ar fi sa mergi printr-un agent sau paralegal care se specializeaza in asta, dar astia n-au dreptul sa apara in instanta deoarece avocatii si-au creat un monopol in treaba asta. Daca-ti discuti ideile cu cineva inainte de a le fi protejat / publicat si te temi sa nu ti le fure poti sa insisti sa semneze un NDA (non-disclosure agreement).



Eu, me si-o umbrela

Eu fac un copyright claim pe domeniul Zamolxis.name. Asta este din cauza ca vreau sa-mi pastrez anonimitatea, iar domeniul cu pricina, fiind un .name este probabil cel mai usor de aparat in UDRP sau in instanta (in lipsa unei TM). Daca n-as avea aceasta dorinta, sau daca pur si simplu numele meu intreg ar apare oriunde pe blog, as face copyright claim-ul pe numele meu adevarat. Daca AlsoSprachZamolxis ar fi o corporatie, as face claimul de copyright pe numele corporatiei, intrucat in majoritatea jurisdictiilor lucrarile produse de o corporatie se bucura de termene mai lungi de protectie (o lege tampita, dar asta e).



Acest articol are numai un scop introductiv. Voi discuta controversiile actuale din domeniul proprietatii intelectuale intr-un articol viitor.

Surse

http://en.wikipedia.org/wiki/Sonny_Bono_Copyright_Term_Extension_Act
Win-win copyright - http://www.digital-copyright.ca/node/4513
Universitate cedeaza RIAA identitatile studentilor - http://arstechnica.com/news.ars/post/20080213-riaa-gets-does-names-after-school-threatened-with-contempt.html
Microsoft creaza un curriculum de "proprietate intelectuala" - http://informationweek.com/news/showArticle.jhtml?articleID=206503467
Publicul canadian nu e apatetic cand e vorba de copyright - http://www.cbc.ca/technology/story/2007/12/10/tech-copyright.html
Intellectual Property Alliance considera Canada printre tarile cu cele mai multe violari de IP, alaturi de China si Rusia - http://www.cbc.ca/technology/story/2008/02/12/tech-copyright.html
Prince si Village People dau Pirate Bay in judecata - http://www.techradar.com/news/internet/web/prince-village-people-to-sue-pirate-bay-233374
Software & Business Patents - http://www.techdirt.com/articles/20080215/174009268.shtml
Eminent Domain rather than Reform of Patent Law - http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2008/02/13/AR2008021303731.html
Facebook, Google & Intellectual Property - http://www.insidehighered.com/views/2008/02/18/fister
Carl Malamud latest - http://radar.oreilly.com/archives/2007/08/carl_malamud_ta.html
eBay VeRO program - http://realitybasedcommunity.net/archive/2008/02/scientology_abu_1.php
DVD John's Double Twist - http://www.doubletwist.com/dt/Home/Index.dt
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - http://www.osim.ro
un moment jenant pentru Rompres - http://www.zoso.ro/2008/01/un-moment-jenant-pentru-rompres.html#comment-136079
Slashdot | IBM Slams Microsoft, Calls OOXML "Inferior" - http://slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/0129227
Slashdot | Taiwan Group Responsible For 90% of MSFT Piracy - http://yro.slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/0225207
Slashdot | Reform Could Kill EFF "Patent Busting Project" - http://yro.slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/2157209
Obama a "imprumutat" cuvintele unui prieten - http://news.yahoo.com/s/ap/20080219/ap_on_el_pr/obama_borrowed_lines

Modificari

20080221 - adaugat faza cu avocatzii si cu mine

Ceteshte (si da) mai departe!......

17 februarie 2008

La Nedeleni Part deux (drogul cititului)

Intr-un articol precedent, m-am scufundat in niste amintiri din generala. Aici continui scafandreala si aberez despre Calinescu, profele de romana, Love Story si Peter Schaffer. C-asa-mi place.

Am invatat sa citesc inainte sa merg la scoala. Cineva ma-nvatase alfabetul, si-ntr-o zi, cand nu se gasea cine sa-mi citeasca "Din Povestile Asiei" cu care adormeam de obicei, m-am apucat sa citesc singur. Ce bine c-avem o limba fonetica!

Am inceput cu "povesti nemuritoare" si-am graduat rapid la chestii despre care mi se tot spunea ca nu tre' sa le cetesc. Ceea ce, evident, ma intarata mai tare.

Am atins (c)limaxul cand, intr-o zi, profa inlocuitoare (ii voi zice Nechezol, sau pe scurt, Neche, fiindca nu-mi amintesc numele) ne-a cerut sa facem recenzia ultimii carti citite. Subliniez ca daca-i zic Neche, asta nu-nseamna ca n-o iubesc, din contra, am o amintire vesela si luminoasa despre ea, i-am cunoscut chiar copilul si sotul, draguti amandoi, chit ca sotul nu prea ma vedea cu ochi buni. Eu am ales Love Story (Poveste de Dragoste) a lui Erich Segal; nici n-o incepusem inca, dar stiam ca vreau s-o citesc dupa ce mi s-a spus ca "este o carte pentru oameni mari". Era o carte subtire, am devorat-o in mai putin de-o zi. Pe vremea aia nici nu auzisem de Al Gore, nu stiam ca fusese coleg de dormitor in faculta cu Segal si ca Love Story fusese inspirata de el si nevasta-sa, Tipper. Chiar si-asa, m-a impresionat profund si am citit toate criticile pe care le-am putut citi. Am scris apoi o recenzie care i-a placut asa de mult lu' Neche, ca le-a trimis pe cele 4-5 fete care se tot plangeau ca nu mai luau 10 sa citeasca ce-am scris eu, sa vada cum se scrie. Intre timp, eu descoperisem ca plagiarizasem involuntar cateva din criticile citite. Chiar daca n-as fi plagiarizat, tot nu mi-ar fi picat bine sa fiu dat de exemplu, intrucat simteam ca "vina" era a lui Erich Segal pentru a fi scris o astfel de poveste de dragoste: scurta, la obekt, plina de haz dar si de sentimente, si fara sa bata nici campii, nici stepa ruseasca.

Love Story a fost "ecranizata" intr-un film care a luat cel putin un Oscar, cel pentru muzica, inainte sa fi scris eu recenzia. In mod sigur ai auzit melodia, chiar daca poate n-ai vazut filmul. Este in mintea mea povestea de dragoste a anilor '70, tot asa cum 9 1/2 Saptamani este povestea de dragoste a anilor '80, Dirty Dancing a anilor '30, Splendoare in Iarba a anilor '20. Anii '60 au avut mai multe, dat fiind ca asa era decada (chiar Splendoare in Iarba tot cam atunci a fost facut, dar actiunea se petrece in '20-'30). As alege probabil Descult in Parc ca sa tin ideea cu iarba pentru '60 :). Pentru '90, nu prea stiu ce s-aleg - tu ce zici?

Le-am spus celor 5 care-i treaba cu plagiatul, sa ma lase-n pace si ele i-au spus lu Neche, care nu le-a crezut, si le-a zis ca oricum sa citeasca. Eu le-am aratat clar ce era foarte similar la cateva propozitii, ele s-au dus iar la Neche, care le-a trimis inapoi la mine, si uite-asa s-a incins un ping-pong de toata frumusetea. Cu femeile e bine sa nu te pui, cel putin asa zicea de Vito in War of the Roses, si el stie, ca are o sotie cam viperel.

Cand Neche a plecat si s-a reintors Nede, profa titulara, cele 5 fete i-au expus intr-o pauza chinul la care au fost supuse, de parca asta ar fi fost vina mea. Am vazut dupa privire ca nu era fericita, totusi, cred ca s-a prins ca eu eram inocent in toata povestea. In sfarsit, mi-am domolit comentariile scrise, dar la unul dintre ele, am folosit citate din Calinescu. Asta era un tip care scria niste comentarii de zici ca erau scrise pe baza de opiate. Chiar imi placea sa-l citesc, fiindca la inceput habar n-aveam incotro urma sa bata, si ma lua in permanenta prin surprindere. Citeam textul sursa, apoi citeam Calinescu si luam o pauza. Mai citeam o data textul sursa, mai citeam din nepotu' asta de Calinescu, si ma gandeam: "de unde le scoate, frate?!? aia doi se bat, da' tot el vede stele verzi!". Treptat insa, aceleasi teme se repetau, in principal comparatiile cosmice - cred c-avea astrologi in familie si crescuse in vreun planetarium - si nu mai era asa surprinzator. Am bagat niste citate din el la un comentariu literar unde chiar ni se sugerase sa-l folosim. Atata doar ca recenzia mea s-a-ntors cu un 8 de la profa, singura chestie subliniata cu rosu fiind propozitia din Calinescu. Mi-a picat prost, si a doua zi am venit cu Istoria lu' C la ea. Evident, nu eram culturist sau cal de tractiune s-aduc dita'i noptiera, aia care se vindea la pachet cu "Tehnologia Branzeturilor" (tin minte, c-am carat-o cu tzoacla de la Orizont), ci una micutza, dragutza, prescurtata.

M-am dus la Nede si i-am aratat citatul exact din Calinescu. Vadit ofticata, cu una din sprancenele stufoase zbatandu-se, si-a scos ochelarii si mi-a zis "bine, dar tu nu esti Calinescu". Desi replica era ingrozitor de absurda (nimeni din cei care-l citeaza pe Calinescu nu e Calinescu), mi-am dat seama ca n-aveam cu cine vorbi. Operatiile afecteaza bibilica uneori, si ea era o cucuvea uriasa. N-am stat sa ma mai cert cu ea, mi se parea penibil, dar m-am shukarit si in mo(nu)mentul ala am decis ca ma duc pe mate-fizica, fiindca cel putin acolo lucrurile sunt mai clare sau asa mi s-a parut mie atunci. M-am prins mult prea tarziu c-am gresit. Am gasit chiar, cu putin timp in urma, cand pregateam un monolog din "The Private Eye", o introducere de-a lui Peter Schaffer unde explica foarte bine de ce artele si in special actoria sunt mult mai relevante si mai "serioase" decat discipline precum ingineria, dar nu mai am cartea cu pricina. Am gasit in schimb o idee asemanatoare intr-un interview online si-l reproduc aici, cel putin pana gasesc citatul original pe care l-am copiat cu siguranta pe undeva:

And in fact, I think one of the best guides to telling you who you are, and I think children use it all the time for this purpose, is fantasy. I mean, you know, all your wishes could be granted, what would you like to be? Here I am now a celebrated doctor. What a wonderful idea. Okay, that gives you some idea that you want to go into medicine, and I think—I suppose I had, I can’t quite remember whether I had, fantasies about being a working playwright, but I probably did. I think I did have fantasies about being an actor. In fact, I know I did. And in the coal mines, to while away the infinite tedium of pulling trucks of coal about, I would select, in my head, a play of Shakespeare, and play the entire role through the entire shift, in my head. I’d do that quite regularly. And, I now realize that I probably knew by heart, with many, probably, mistakes, if called upon to do it, the leading roles, particularly the tragic roles of, say, Hamlet, Othello, Lear, Macbeth, and would play them quite regularly, in my own head, throughout the shifts in the coal mine. In reality I would have made a very bad actor. I can’t tell the same story twice in the same way without wanting to vary it and alter it, and I don’t think I could have any kind of technical fixatives to make me reproduce the same performance, twice running.
De fapt, nu era prima data cand eram dezamagit de profele de arte. Si ca si Schaffer, aveam un creier bolnav, imi imaginam o gramada de tampenii cu el. De pilda, la Sucevita, cand ma trimitea bunica-mea sa iau paine - drumul dura cam 1h - o luam prin padure, nu pe drum, ca toti oamenii, si prin minte mi se perindau tot felul de filme, in care eu eram fie Superman, fie Batman, dar oricum salvam lumea, one beautiful chick at a time. Dar astea mai pe larg intr-un episod care

-va urma-

P.S. - Tu ce crezi? Este ingineria / programarea o cariera mai relevanta pentru omul modern decat actoria?

Sursa

http://www.ingecenter.org/interviews/PeterShaffertext.htm

Modificari

20080218 - corectat mici greseli, adaugat filmele de dragoste ale decadei + intrebarea finala

Ceteshte (si da) mai departe!......

14 februarie 2008

Happy Valentine! - Teoria primului sarut :)

Am scris recent un articol despre primul meu sarut - mai bine-zis, am publicat un eseu scris acum cativa ani pentru un curs de franceza. Daca in prima parte am descris primul meu sarut in franceza (fara sa fi fost French Kiss :), aici descriu un studiu si dau cateva sfaturi.

Sarutul a dominat si continua sa domine imaginatia noastra romantica. Am incercat sa fac o colectie de poze reprezentand cele mai faimoase reprezentari artistice ale sarutului (ca in toate slide-show-urile mele, fa 2X click sa o vezi mare)

Daca ar fi sa comparam cele mai cunoscute poze cu saruturi, (marinarul din Time Square vs. cuplul parizian), diferentele sunt izbitoare. Cea mai frumoasa poza de dragoste a americanilor e legata cumva de armata; femeia nu prea are de ales; sarutul e mai degraba demonstrativ si toata lumea se uita la ei. La francezi, sarutul e pe shest, pasional, si sunt imbracati bine, nu dau impresia ca miros a transpiratie, dar sunt actori.

Urmatoarele cateva clipuri pot fi navigate cu sagetile stanga dreapta:
1. Bran Van 3000 - Astounded (colectiv canadian ft. Curtis Mayfield cu perf. finala)
2. Seal - Kiss from a Rose (Batman soundtrack, rel 94 as a tribute to Crosby, S & N)
3. Tom Jones - Kiss (ft. Art of Noise, melodia lu' Prince)
4. VideoJug - Kissing tutorial (pretty good :)
5. Cher - Shoop shoop song (it's in his kiss, that's where it is)



Nu pot sa nu includ niste informatii compatibile cu experienta mea de sex counsellor, bazate pe un studiu in care peste 1000 de studenti de universitate au fost intervievati:

  • barbatii si femeile au raportat sarutarea unui numar echivalent de persoane: 14 in medie, ceea ce e surprinzator, dat fiind ca din cate-am vazut eu, fetele se saruta deseori intre ele, "de practica"
  • 50% din barbati ar avea sex fara a saruta intai, in timp ce numai 10% din femei ar face asta - clinton e de vina!
  • barbatii vor sa sarute pe baza frumusetii fetzei, in timp ce femeile folosesc dintii ca si criteriu - un alt exemplu care arata ca femeile sunt mai destepte
  • sarutul pare mai important in preludiu decat in postludiu - e si normal, multi dorm bustean dupa
  • sarutul este mai important pentru satisfactia sexuala a femeilor decat pentru a barbatilor
  • barbatii prefera saruturile mai umede cu mai mult tongue action intr-o masura mai mare decat femeile - de acord, cu mici obiectii: chestia asta variaza cu intensitatea excitarii, iar barbatii de obicei o iau inainte si-si lasa femeia in urma
  • ambele sexe prefera mai mult tongue-action cu partenerii de lunga durata
  • posibilitatea de a avea sex cu o cealalta jumatate care saruta prost este de 2 ori mai mare la barbati decat la femei
  • 59% din barbati si 66% din femei au fost turned off de sarutul cuiva in trecutul lor amoros
  • barbatii folosesc sarutul pentru a obtine sex si pentru impacare; femeile il folosesc pentru a evalua un iubit potential si pentru a monitoriza intensitatea relatiei in care se afla

Sfaturi pentru baieti

(Sfaturi pentru fete pot fi gasite in "surse" in engleza.) Pregateste-te ca pentru o vizita la o dentista sexy:
  • spala-te pe dinti bine, si periaza-ti si limba
  • FLOSS
  • daca-ti pute gura, mananca patrunjel si menta, mai spala-te o data, si p-orma fa gargara cu apa de gura cu menta (aia cu propolis nu-i o idee buna, lasa gust ciudat)
  • albeste-ti dintii daca-s colorati
  • festina lente: incepe lent, usor, si nu forta niciodata nota
  • tine-ti mainile pe talia ei si nu le misca pana nu incepe si ea sa le miste p-ale ei
  • daca le misti, misca-le preferabil in sus
  • ca idee generala, noi barbatii avem tendinta sa ne-ncalzim mult mai repede, ceea ce poate fi un turn-off pentru ea , in special la inceput
  • daca o lasi pe ea sa determine ritmul, cel putin la inceput, you can't go wrong
Am adaugat si alte ghiduri de sarutat (4-6) pentru cei care au emotii.
Nu uita de leapsa-concurs din articolul precedent!

Surse

That Times Square Smooch Right to the Kisser - NYT
How to kiss - wikihow
How to kiss a man - partyhearty
How to kiss a woman - bossanova
Hughes, S.M., Harrison, M.A., and Gallup, G.G. Jr. (2007) Sex differences in romantic kissing among college students: An evolutionary perspective. Evolutionary Psychology 2007. 5(3): 612-631


Ceteshte (si da) mai departe!......

24 ianuarie 2008

Doamnelor si domnilor, va ofer... OANA!

Am fost recent placut surprins de ce scria cineva undeva candva. Si m-am bucurat - am zis uite, frate, ca mai sunt si oameni care gandesc "impotriva curentului". Si am vorbit apoi cu ea, si-am intrebat-o de ce nu posteaza, m-am oferit sa-i fac un blog, dar ea "nu" si "nu". A ramas ca va posta pe blogul meu si poate-si va face si ea un blog mai incolo, dac-o sa vrea - eu ma bucur oricum sa scrie aici.

Am asadar placerea si onoarea de a gazdui primul post al Oanei (urmatorul il va posta chiar ea):

Şi uite-aşa am intrat si eu in blogosfera româneasca. Acum, ca sa fiu foarte sinceră, nu cred că mai era nevoie de încă un blogger care să-şi expună intelectul şi sufleţelul gol-goluţ pe internet. Dar cineva mi-a zis ca blogosfera suferă din lipsa unui om ca mine. Eu, de felul meu, sunt foarte modestă aşa că nu m-a impresionat foarte mult complimentul în sine. Dar nu pot sta deoparte când văd suferinţă în jurul meu. Imediat ce am citit partea cu suferinţa, m-a pocnit brusc imaginea blogosferei româneşti, stând chircită într-un colţ de internet, plângând încetişor….aşa ca iată-mă!

Serios acum, sunt aici pentru că Zamolxis a considerat că aş avea ceva de zis şi pentru că el are încredere in mine. Sper sincer să nu-l dezamăgesc.

Şi, aşa cum am văzut că se practică, ar trebui să spun acum ce-i cu mine, cum mă cheamă şi de ce. Deci: mă cheamă Oana şi sunt din Constanţa.

Şi aici urmează o pauză lungă de vreo 9 ore, timp în care mi-am văzut de viaţa mea. Dar, cam din jumătate în jumătate de oră mă tot bătea un gând: ce oare să mai scriu? „Deci: mă cheamă Oana şi sunt din Constanţa.”….and now what?

Şi aici mai urmează o pauză, timp în care mă apucasem să scriu o listă lungă cu ce-mi place şi ce nu-mi place dar mi-am dat seama ca e plictisitor si eu una n-aş zăbovi prea mult să citesc aşa ceva. Ce-ar fi să mă opresc acum şi, cei care vor să mă cunoască mai bine, să facă bine să mai intre pe-aici să citească ce mi-o trece mie prin cap să mai scriu…

Surse

Oana via email :)

Versiune

alpha-zoso 20080124


Ceteshte (si da) mai departe!......

16 ianuarie 2008

Concursuri sexuale si dezbateri economice

Ultima "transa" dintr-o dezbatere de-a Economistului pe teme de educatie este in plina desfasurare, si pe deasupra cineva a lansat niste concursuri de logica avec caciulita.

In primul rand, dezbaterea din Economist este ca mai toate dezbaterile lor - super-mes(t)era. Am scris un scurt articol in engleza (1) pe tema asta. Au mai fost doua pana acum tot pe educatie, cea curenta fiind despre cum afecteaza social networking (hi5, facebook) educatia. Nu te sfii sa participi, sa comentezi si sa votezi, oricine isi poate face cont pe site-ul lor, chiar daca nu este abonat la revista.

Al doilea, este un concurs inceput de Lieserl (2). E o intrebare super, dar eu am citit-o gata rezolvata, din pacate:

Q: Sunt trei băieţi, o fată şi două prezervative. Unul dintre cei patru are HIV. Cum fac cei trei băieţi să facă sex (normal) cu respectiva fără să existe riscul unei noi infectări?
A: (1) primul baiat are sex cu fata, cu prezervativele unul in celalalt
(2) al doilea baiat scoate prezervativul interior si il pastreaza cand face sex doar pe cel exterior de la (1)
(3) al treilea baiat intoarce pe dos prezervativul interior de la (1) si-l introduce in celalalt, facand iar sex cu amandoua unul in altul, dar intrand in contact direct doar cu o suprafata curata.
De remarcat ca in toate cele trei cazuri fata nu e expusa decat la suprafata exterioara a primului prezervativ, cel exterior.
O variatiune pe aceeasi tema a fost si ea rezolvata, tot de Cristi:
Q: sunt doi tipi si doua tipe si numai doua prezervative. Cum fac toti sex cu toti (heterosexual) fara sa se expuna la boli, si la SIDA?
A: (1) Primul tip face sex cu prima tipa, cu prezervativele bagate unul intr-altul.
(2) Tot primul tip face sex acum cu a doua tipa, folosind insa doar prezervativul din interior, in cazul (1).
(3) Al doilea tip face sex cu prima tipa, folosind doar prezervativul folosit de primul tip la (1) in exterior.
(4) Al doilea tip face sex si cu a doua tipa, folosind prezervativul de la (3) bagat in interiorul celui de la (2).
Vom incerca sa oferim o critica a primei solutii oferite si sa strecuram o solutie alternativa, ca un exercitiu in debating (recunoastem ca solutiile lui Cristi sunt cele cerute). Cu alte cuvinte, vom incerca sa imaginam o alta solutie mai degraba decat sa rezolvam problema printr-o alta solutie.

In primul rand, o observatie rapida. Solutia este mai mult de ordin geektheoretic. Sincer sa fiu nu vad cine sau cum ar intoarce o caciulita folosita pe dos (ala care-a folosit-o nu-i mai arde de asta, s-a trantit pe canapea si-si trage sufletul, iar ala nou goes "ewwww!"), ca sa nu mai vorbim ca un prezervativ is as ONE-TIME-USE-ONLY as it gets. In al doilea rand, introducerea unei caciulite umede intr-alta este practic imposibila, chiar si in conditiile in care toti barbatii sufera de premature ejaculation si condomul n-are timp sa se usuce sau sa devina stinky. In al treilea rand, solutia Negurici nu elimina posibilitatea transmisiei de STD de la femeie la barbat #3, intrucat prezervativul #2, intors pe dos, va avea in interior secretiile ei vaginale. Iata de ce consider solutia Cristi singura valabila pentru prima problema, facand abstractie de sti(n)cky factor.

De asemenea cu atatea schimbari de prezervative si miscari de culise, exista problema de dryness. Este de mentionat ca numai lubrifiantii bazati pe apa pot fi folositi (cum ar fi KY-Jelly sau Astroglide), cei petroleum-based facand prezervativele inutile.

Desigur, sansele de transmitere sunt mai mici cand scarbavnicul madulariu intra in contact cu scarbavnica secretie a altuia decat atunci cand fluidul este depozitat in punane (vorba lu' Ali G); totusi, cu ajutorul frecarii, devin probabil egale cu sansele de transmitere de la femeie -> barbat (daca nu mai mari; sperma are un coeficient de transmisibilitate mai ridicat decat secretiile vaginale, in special la SIDA).

Iata solutiile noastre:
A. Cei 3 barbati + femeia pot fi considerati cumva ca cei trei muschetari care de fapt erau 4 (Athos, Portos, Aramis si d'Artagnan). Unul din primii 3 era mai efeminat, dar in cazul nostru vom considera ca d'Artagnan este don'shoara cu pricina. Cei trei muschetari aveau, dupa cum stim, deviza "toti pentru unul, unul pentru toti". Aplicand aceasta deviza la situatia de punane rezulta ca este suficient ca numai unul sa si-o bage, eventual cu 2x protectie, si ceilalti vor termina impreuna in propria palma sau vor albi pieptul d'Artagnan-ei (acestea fiind singurele solutii simetrice si safe la care ma pot gandi).

B. Asa cum este enuntata, problema nu este clara pentru ca nu defineste sexul "normal". Daca cei 3 sunt crescuti la manastire sau intr-o scoala catolica, ideea lor de orgie este un handjob de la zeita indiana a boxului (aia cu mai multe maini). Sunt convins ca nimeni nu sugereaza ca amorul oral, anal sau solo ar fi "anormal", desi probabil multi oameni cred asta, chiar in vremurile noastre post-lewinskiene. In timp ce sexul anal neprotejat este very high risk, cel solo (hand job) sau oral are un risc foarte scazut, chiar nul.

Ar mai putea fi imaginate si alte solutii, dar nu vrem sa "take no prisoners" ca alti consultanti (hint-hint-nudge-nudge) :)
Eventual, am putea porni o leapsa cu chestia asta (just kidding).

Surse

Debating - an intellectual exercise - part I - Consumed Consumer . org
Fără HIV. Intrebarea Doi. - Lieserl
Zeita Kali - wikipedia

Versiune

alpha-zoso 20080116

Ceteshte (si da) mai departe!......

10 ianuarie 2008

Merita sa fii istet? Aiurea-n tramvai!

Citeam despre concursul "merita sa fii istet". Un concurs care parc-ar fi facut pentru o alta lume, intr-o alta era.

Cand eram mic, mi-a incaput cumva in mana cartea unuia, Valentin Radulescu il chema parca, si se chema "Iscusinta mintii" (sau "maiestria", "cutezanta", etc). Era o carte relativ subtire, cu coperta de ieftina, cum se faceau in comunism. Am deschis-o in sictir si-am citit prima problema, care la prima vedere parea imposibila. M-am gandit un pic la ea, si p-orma m-am uitat la sfarsit, unde-am vazut ca de fapt se putea rezolva. M-am simtit prost, si la urmatoarea problema m-am chinuit mai mult, dar tentatia ultimelor pagini a fost prea mare, si iar mi-am furat singur caciula. A treia oara Vasile sapa, dar nu fu nervos si nu injura, si Zamolxis facu la fel. Problemele erau in majoritate asemanatoare cu problema pe care am vazut-o cu totii, noi astia mari, dactilografiata sau xeroxata, cea cu englezu care fumeaza Marlboro si sta intr-o casa galbena, francezu care fumeaza Pall Mal, etc.: ce fumeaza congolezu?

Pan-la urma am venit de hac problemelor, dar nu dupa ce am pierdut zile (si chiar nopti), m-am apucat sa fac tabele, etc. Intotdeauna am simtit ca nu exista problema pe care sa n-o pot rezolva, daca mi se da suficient timp si am acces la ce carti vreau (azi ar fi Internet). Problemele care par de nerezolvat sunt de fapt probleme de time management. De asta cand vad prostia unora, ma doare (colectie de 30 clipuri, pune mausu' deasupra si apasa stanga dreapta ca sa schimbi clipurili):

In stilul de mai sus, incercam sa raspundem la intrebarile testului lui Lucian:

1. În ce an armata română a ocupat Budapesta?
Budapesta? De ce-ar ocupa armata romana propria capitala?

2. Câţi soldaţi sunt înhumaţi la Mausoleul de la Mărăşeşti?
Mausoleu? Pai ala nu e la Sapanta?

3. Care este naţionalitatea lui Vasile Luca, unul din liderii comunişti din România de după 1944?
Toti liderii comunisti au fost teroristi arabi, antrenati de Al-Qaeda.

Ce zic eu cu acest articol? Ca n-are rost sa fii istet, cata vreme Bush iti ranjeste tembel, ca un chimp dresat, din buletinul de stiri. Explicatia cea mai simpla este data de un jurnalist WSJ intr-unul din clipurile de mai sus (Is Bush an idiot? - MSNBC). Presedintii republicani isi construiesc o imagine de pampalai din umbra careia isi fac treaba si sunt mult mai eficienti. Poate ca nu e numai un rol, poate ca majoritatea chiar sunt cu juma' de creier; dar "they get the job done". Presedintii democrati, inclusiv Clinton, par si suna mult mai inteligenti, dar nu-si realizeaza programul in aceeasi masura ca cei republicani. Cine rade la urma rade mai bine.
UPDATE: Un cititor anonim ne-a semnalat ca treaba Lovenstein este un hoax, dupa cum reiese de pe site-ul snopes.com (3), si ca urmare, scriem un follow-up. Am commented out partea cu Lovenstein, esenta articolului ramanand in continuare corecta, zicem noi: si anume, ca presedintii republicani o fac pe prostii si-si fac treaba, in timp ce cei democrati sunt destepti nevoie-mare si-o iau in barba. Nimeni nu se cearta, nu se contrazice si in final nu se opune unui prost pentru acelasi motiv pentru care nu ne place sa dam in animale.

Surse

Concurs - Etapa 4 - Mistuirea unei comedii - lucianv
Presidential IQ Report - lovenstein
Presidential IQ Hoax - Snopes.com

Versiune

alpha-zoso 20080110
beta-safta 20080114

Ceteshte (si da) mai departe!......

03 ianuarie 2008

La Nedeleni Part I (amintiri din scriitorie)

Am citit o gramada de bloguri si articole in ultima vreme, printre care si (1) si tre'be sa fac un efort serios sa scriu (activ), fiindca e mult mai simplu sa citesc (pasiv). Vreau sa scriu aici despre experiente din generala.

Cred ca toti cei care au trecut prin scoala au aceleasi sentimente fata de Ion si Baltagul. Eu unul cred ca am fentat-o pe profa si nu l-am citit, cel putin nu mi-l amintesc de fel :)
Despre Baltagul, tin minte c-am vazut filmul si m-am plictisit; era dureros de prost - pai cum pana mea sa citesc cartea? Din Ion am citit numai faza cu violul si asta numai la indemnul asiduu al unei tipe dintr-o tabara de schi, intr-o vreme cand eram pushti mic-micutz si mergeam la Cabanitza. Ea il avea de citit ca lectura de vacanta de iarna. A venit intr-o zi rosie toata si nu m-a lasat pana nu am citit si eu. Simtea ea ca e o scena care mi-ar fi placut. Whatever.

De-atunci, am avut de facut o gramada de chestii care nu mi-au placut, dar stii cum e - daca traba, apoi traba. Multi dintre clasicii literaturii romane - ca si scutura-lance la englezi, de altfel - sunt studiati nu atat pentru valoarea lor intrinseca (uneori absenta) cat in special pentru pionieratul lor. Ei sunt cei care au deschis drumul pentru urmatorii, inclusiv bloggerii de azi. Exista chiar bloggeri mai valorosi decat scutura-lance (zoso, nu de tine vorbesc, dar tu esti oricum mai bun decat prima telegrama transatlantica :), este normal sa fie asa, dar exista o gramada care nu vor ajunge niciodata la nivelul lui si totusi au succes. Trist, dar nu surprinzator.

Prima mea aventura mai serioasa intr-ale scrisului (cu audienta) s-a produs in scoala generala. Ii voi spune profei de romana Nede. I-am retinut numele fiindca de cate ori ma enerva cu o nota care mi se parea incorecta, ma consolam promitandu-mi sa scriu inainte de a termina scoala un roman despre ea - La Nedeleni, sa i-l dedic si sa i-l las pe catedra cu rugamintea sa-mi faca o recenzie. S-ar fi vrut ceva asemanator viselor umede ale lui Ionel Teodoreanu, dar pan-la urma n-a iesit nimic. E si firesc sa fie-asa. In timp ce I.T. avea tiganci fragede, alergande si frematande sa-l inspire si sa-l atzatze cu ce aveau si ele in dotare, eu o aveam o profa trecuta de 50, grasa si mai ortodoxa decat PF de pe vremea aia. Pe vremea copilariei mele, grasimea era ceva ciudat, inedit, rar intalnit, ceva ce nu vedeai pe strada si nici macar in filmele sau telenovelele americane. Oamenii grasi se ascundeau acasa, si ieseau numai noaptea, cand latra Jacko la luna, si atunci fie ii consumau haitele de caini bagabonzi, fie ii capturau tzigancile, ii mancau si-i scoteau in giungi "Bazooka Joe" sau bomboane agricole pe care ni le vindeau noua pe tzintzi lei cand ieseam de la scoala, inchizand astfel cercul reciclarii. Nede supravietuia insa cu obstinatie an de an. Avea un trup urias, solid, ca un sifonier si maini si picioare mici si o fata uriasa, masiva. Cand vorbea, avea o voce inalta, aproape melodioasa, era intotdeauna foarte serioasa, iar mainile ei mici, ce pareau ca izvorasc din trupul sau incepand de la cot, descriau cercuri, precum aripioarele de foca sau mai degraba de balena dresata la SeaWorld.

Pentru ca vorbea rar, apasat si oarecum incet, in clasa se lasa o tacere mormantala cu mult inainte de a-si deschide gura. Poate si personalitatea ei atat de voluminoasa intimida, sau poate miscarile mainilor ei aveau un efect hipnotic, de Ritalin. Tacerea asta infricosata, pe mine ma exaspera dar ma si gadila la medula oblongata. Incepeam sa rad impreuna cu colegul de banca, si ne era practic imposibil sa ne oprim. E foarte greu sa te opresti din ras cand razi in doi. Daca ma opream eu, incepea el, si invers. Daca ne opream amandoi, ne continua stomacul sa rada, intrand in spasme. Profa reactiona facand pauze si fixand tavanul, in tacerea de catedrala ce parea s-o inconjoare ca o aura ingereasca. Noi ne bagam sub banca, ridicand ceva imaginar si incercand frantic sa ne calmam. Intr-un final, cand toate eforturile esuau tragic (sau mai degraba comic), ne precipitam afara din clasa si continuam partida de ras pe culoar. Cand ne calmam (sau cel putin asa aveam noi impresia) reintram in clasa, fiind insa loviti de aceeasi situatie care ne impinsese initial in criza de ilaritate. Si istoria se repeta.

Poate din aceste motive, Nede nu ma binecuvanta niciodata cu 10. Multa vreme am suspectat ca nici nu citeste ceea ce scriu. Chestia asta (necititul) ma enerva mult mai tare decat nota in sine. Imi dadea de obicei 9, rareori 8, si cu asta basta. Am citit de cateva ori compunerile / eseurile /comentariile celor 4-5 fete care erau preferatele ei si care luau de obicei 10 si nu mi s-au parut absolut deloc imaginative sau meritorii in nici un fel. Diferenta dintre mine si cele 5, asa cum o vedeam eu, era ca ele nu radeau de ea, in timp ce eu nu ma puteam abtine. Ele ii puneau si intrebari in pauza, ceea ce eu nu ma osteneam, fiindca aveam impresia ca puteam ghici raspunsurile ei mi se pareau ingrozitor de previzibile.

Nede saraca se imbolnavea destul de des. Odata a lipsit chiar foarte mult, si o profa tanara a venit s-o inlocuiasca. Profa cea noua (al carei nume nu mi-l amintesc acum, dar sper sa mi-l amintesc pana termin de scris) avea un fizic si o personalitate complet opusa, parea facuta din antimaterie ca un fel de Quinzella a Pinguinului. Era vorbereata, inalta, zambitoare si cu niste ochelari patrati, mari, cu rama subtire si cu dioptrii si mai mari, conectati cu proptitoarele de ureche in colturile de jos. Evident, avea un aer super-geeky. Dar, ca mai toate profele noi, ma placea, si eu pe ea. Avea obiceiul inteligent de a ne punea sa ne citim compunerile / eseurile pe rand, cu voce tare in timp ce ea corecta alte extemporale. I-am citit un eseu normal, si i-a placut. Si-atunci am decis sa incerc ceva nou, ceva ce n-as fi incercat niciodata cu Nede. Am inceput sa scriu eseuri / compuneri cum vroiam eu, nu cum mi se cerea. Scriam despre povestile lui Creanga sau ale cui trebuia sa studiem practic la mishto, dar deghizam mishto-ul intr-un limbaj neologic. Si chiar daca putin intelegeau chiar toate cuvintele, toata lumea radea, unii chiar in hohote.

Nu pot insa s-o vorbesc de rau pe Nede fara a remarca ca a dat dovada de mare rabdare cu mine, in special la cati peri albi i-am scos (era si un pic bolnava saraca, a avut cateva operatii, nu stiu exact de ce, dar nu de chirurgie estetica, de asta sunt sigur). Totusi, cam toate profele s-au purtat frumos cu mine. Am remarcat chiar ca toti ceilalti baieti din clasa au incasat-o cu o ocazie sau alta. Am fost cel mai inalt din clasa cam tot timpul, dar au fost cateva luni cand am cedat temporar coroana altuia sau alteia fara sa remarc o schimbare de atitudine. Nu eram urat, dar mai erau si altii aratosi. Cred ca motivatia principala era fie faptul ca luam totusi note bune si mai stiam cate ceva (dar si altii luau), sau poate situatia mea familiala mai deosebita (altii o duceau mai rau, cel putin din punctul meu de vedere). - va urma -

Si uite-asa am ajuns la ce ma motiveaza pe mine sa bloguiesc: vreau sa recreez acea placere de a asculta /citi / scrie, pe care n-am mai simtit-o cu aceeasi intensitate din scoala generala. Crezi ca am sanse? Da-i c-un comment!

Sursa

Carti,dorinte si cadouri - Stephen's Blog

Modificari

20070105 - mici schimbari cosmetice
20080220 - scurtat numele real al profei pentru confidentialitate

Ceteshte (si da) mai departe!......

20 noiembrie 2007

Educatia

Un sistem de invatamant bun si investitiile in educatie, cata vreme sunt facute inteligent, sunt probabil cel mai eficient mod de a scoate o tara din mlastina. Si desi multi romani sunt convinsi ca sistemul de educatie din Romania este printre cele mai bune din lume, un studiu recent arata ca pana si intre tarile nou intrate in Europa, sistemul romanesc lasa de dorit.

Un articol aparut recent in Economist.com, Fall back sugereaza ca desi invatamantul liceal este acceptabil in Europa de Est, schimbari trebuie facut in invatamantul post-liceal, care este vazut ca fiind subpar. In timp ce Europa vestica investeste cam $274000 in fiecare angajat, Romania investeste abia un sfert si asta nu este singura statistica la care nu stam bine. O masura care probabil nu va fi populara ii vizeaza pe varstinci. Reprofilarea celor in varsta trebuie, si vor ramane in campul muncii si dupa 65 de ani, alternativa pentru tara fiind putin atragatoare:

stay poor, and grow old before [Romania] get rich
In ciuda acestor statistici ingrijoratoare, majoritatea romanilor sunt foarte mandri de sistemul educational romanesc. Succesele romanesti la olimpiadele de informatica si matematica, "succesele" celor care sparg computere la NASA, multitudinea romanilor angajati de Microsoft si mai nou Google sunt vazute ca validand asa-zisa superioritate a creierelor matematice romanesti. Realitatea nu este chiar asa de vesela, cel putin in experienta mea personala.

E dificil sa comparam cele 2 sisteme, pentru ca
1. nu avem criterii obiective (iar statisticile folosite de BBC nu cred ca sunt PPP)
2. pot exista ierarhii diferite pentru sistemul pre-universitar si cel universitar

Pentru sistemul post-universitar, putem folosi un criteriu foarte simplu: Ce este mai folositor pentru un potential employer? Cred ca aici putem toti cadea de acord ca un potential employer prefera o diploma canadiana unei romanesti (cu exceptia poate a predarii limbii romane sau traduceri, etc.).

In ce priveste cel pre-universitar, eu am fost in high-school si in Ro (colegiul Sf. Sava din Buc, care la vremea aia cel putin era cotat destul de bine) si aici in Toronto - G.S. Henry Academy - un high-school cu pretentii de standarde mai inalte, dar in realitate un liceu ca oricare altul. Am gasit ca ei sunt mult in urma fata de curriculum romanesc de sub comunisti in special la mate, dar daca am inteles bine, intre timp s-au schimbat multe si ne-am cam prostit si noi. Ceea ce m-a surprins, si consider foarte important, este accentul care se pune pe team work aici.

In Ro, din pacate, elevii invata team work copiind unul de la altul. Se intampla sa copii si in scolile occidentale, dar este mult mai rar si riscul este mult mai mare. Plagiarismul este descurajat iar supravegherea examenelor este mult mai stricta.

Acum cativa ani prietena mea m-a rugat sa merg cu ea la o ora de engleza, ea fiind la medicina la UniBuc. A fost o experienta surreal, ca un episod din SouthPark. Ajuns acolo am constatat ca era de fapt examenul lor final. Eu ascultam radio la telefonul celular fiindca ma asteptam sa ma plictisesc. Profesoara s-a uitat la mine, si a facut o remarca la genul "pe unii dintre voi nu v-am vazut tot anul; acum daca tot ati venit la examen, aveti va rog bunul simti si destupati-va urechile". Eu speram sa ma dea afara, fiindca nu tineam sa fac un examen de engleza - prin '94 am scris toate cele 3 TOEFL tests (incl TSE & TWE) si luasem la toate native speaker scores. In plus ceilalti pareau ca n-au nevoie, profa aia i-ar fi trecut pe toti din oficiu, asa ca mi-am scos una din casti din ureche si i-am facut cu ochiul. Ea n-a zis nimic, a distribuit examenele si a plecat din clasa. Am luat si eu un examen - era multiple choice si, intr-adevar, erau cateva intrebari mai dificile. Nici macar eu, care trecusem printr-un liceu & univ canadiene nu eram sigur de raspuns. Aici cred ca apare diferenta majora numarul 2:

In Ro, examenele sunt chiar dificile, si cand termini unul chiar ai o senzatie de satisfactie: "yeah baby!". In Occident, daca ai fost cat de cat la ore, este imposibil sa nu stii sa rezolvi toate problemele, dar este o problema de time management - trebuie sa fii rapid. Iarasi, este un approach superior aici: este nevoie mai mare de oameni care "get the job done" decat de genii.

O comparatie interesanta este facuta de Lisbon Council intr-un document recent publicat. Documentul compara investitia in human capital facuta de diverse state europene. Cu exceptia Sloveniei, care merge bine in principal datorita unei economii foarte avansate, celelate tari est-europene se afla cu mult in urma surorilor vestice.

UPDATE: Articolul era datat Octombrie. Eu parc-am inceput blogul in Noiembrie, deci cel mai probabil si acest articol tot atunci a fost scris, asa c-am schimbat data.

Ceteshte (si da) mai departe!......