Ultimele... cuminteli (II)

[tags]politica, europa, noi, continuare[/tags]
M-am luat dupa putty, care imi zicea sa sparg postul precedent in doua. Uite ce-a iesit! (google.ro, base, pregatirea de retea, bancile, ungurii si aurul, designul de circuite integrate in Romania)

• Sefu Google Romania, candidat Ph.D. la ASE, le zice pa si fuge la Romtelecom (10). Pe mine Google m-a banat (adica banned, interzis, nu "slab pana la moderat si in transilvania si muntenia"), de la AdSense, fara ca macar sa-mi zica de ce, in timp ce eram in vacanta in Ro. Pregatesc un articol pe tema asta, da' o sa fie in engleza. Sper ca el e de vina, si-acum c-a plecat, le-au venit mintile la cap si-mi reinstaureaza contul.
• Xinhua il citeaza pe Base, care explica Rusiei ca noi vrem bine, n-avem incredere in ei, dar suntem gata sa uitam ca ne-au ars in fund fara vaselina (11). Si ca ei sa inteleaga ca NATO nu e un inamic, ci un prieten care vine in vizita neanuntat sa-ti aduca lapte, miere, mamaliga si USB memory sticks. Rusii, desigur, il mangaie pe teasta si il imbie sa mai bea putina Vodka Cernobilnaya. Vorba cantecului cu elasticu': "URSS, suntem vechi prietene, de 2000 de secole".
• Romanasii nostri au mai fentat niste gusteri in sacouri, informeaza Washington Post citat de hotnews (12). Sub pretextul vizionarii unei subpoena (un fel de ordin judecatoresc), cei 20000 de recipienti ai unui email ar fi trebuit sa instaleze un add-on la browser care urma sa le fure parole. De-aia m-a costat pe mine $4000 contul de porn, cand nici nu-l deschisesem bine.
• WEF, Insead si Cisco publica Network Readiness Index (13), care gaseste Danemarca cea mai tare. Romania si Bulgaria sunt undeva la mijloc, pe locul 61, respectiv 68. Noi suntem chiar mai tari ca Polonia, care continua sa comunice prin cartofi cu carne.
• Din ciclul "noi nu mai vrem pamant, da-ne cash", ft.com scrie (14) si despre greva muncitorilor romani. Era si cazu', se vorbeste de lipsa de forta de munca, si salariile raman mici?! Unde-i Adam Smith, manca-l-ar tata, sa vina cu mana lui invizoaca? Sindicatele considera ca am primit destul FDI, e timpul sa retransmitem mesajul calduros "noi nu ne vindem tara". Adica nu tara, ci forta de munca. Adica vindem totul, bre, dar nu pe centi, ci pe produse semipreparate si haine de firma.
• Din ciclu' "n-avem suficienti bancheri" aflam (15) ca Ro e "underbanked". Zice IMF:

  Romania's financial intermediation ratio - a measure of banking assets as a percentage of nominal GDP - is, at 30 per cent, low by regional standards. The comparable figure in Poland is 70 per cent, while for the UK, it is 120 per cent.

  Ca urmare, un bank manager in Romania costa mai mult decat unu' in Austria. Asta e un raspuns implicit celor care se-ntreaba la ce le trebuie atata mate la gradinita.
• Apropo de FT, Economist si bucataru' ala care s-a enervat ca-l cocoloseau ai nostri: am gasit un press release mai vechi a Ministerului Dezv, care sugereaza ca mai tot ce-am citit eu despre Ro in Economist si FT au fost campanii platite (16). Ati mintit boborul, chiaburilor!
• Economistul publica si stiri mai putin imbucuratoare despre Ungaria, sper ca nu tot noi le-am sponsorat si p-astea (17). Ungurii platesc printre cele mai mari taxe, au deficite foarte mari si n-au regimul nostru simplu de flat tax. Ca urmare au cea mai mica rata de crestere din Europa: 1.3%. Guvernu' lor de socialisti a incercat sa introduca niste masuri simple, prin referendum (user fee la doctor de $2, taxe la universitate, si plata pentru internare in spital), si ungurii s-au revoltat, atatati de Fidesz (care-ar fi Partidu' Ungaria Mare). Cu alte cuvinte, ungurii prefera sa continue sa mearga la doctor pe gratis, sa aiba universitate gratis si internare gratis, chit ca economia lor se duce-n buda. Ungaria era cea mai vesela baraca in (ferien)lagarul comunist, si vrea sa ramana la fel, chiar daca vacanta s-a terminat.
• Un articol foarte interesant in NYT se uita la lupta seculara a secuilor pentru Szeklerland (18). Imbarbatati de Kosovo, ei par porniti de a se descotorosi de UDMR in favoarea unui nou partid, ceva cu Civic in nume, care e mult mai radical si mai tembel. Intre timp, romanii din Sf. Gheorghe (unde este facut reportajul), se plang de discriminari repetate. Sedintele consiliului local sunt tinute in limba maghiara, ca si cantecele de Craciun. De ziua nationala maghiara, steagul romanesc este lasat in berna, ca cica l-ar fi doborat vantu'. Egheresh, megheresh, 'tutsi modiorul bersernyi ma-tii!
• O stire care ma distreaza la culme este ca "autoritatile" au reusit in sfarsit sa prinda un insingurat care a sunat la 112 de 6442 ori (19). Tipul traieste (inca) intr-un sat din sudul Romaniei, sapa fantani, si ma-sa zicea ca l-a vazut vorbind des la telefon (din Noiembrie si pana in Ianuarie), dar nu stia cu cine si a luat o amenda de $223. 90% din apelurile 112 sunt bascalii. Sistemul va incepe sa localizeze cei de pe mobil abia in vara, in urma amenintarilor UE ca ne dau in judecata altfel. Ce-a zis cand l-au prins? "I didn't do it!"
• Intre tarile europene, numai Latvia are taxe vamale la aur si bijuterii, de 5%. Romania are 15% anul asta, anul trecut fiind de 25%. Ideea ar fi ca e bine sa lasi cetatenii sa cumpere bijuterii, fiindca ar contribui la stabilitatea monetara (20). Mai mult, daca taxezi prea tare, totul trece pe sub masa, cum s-a-ntamplat la noi, unde peste 85% din tranzactii sunt "la negru". Guvernu' zice ca va scoate taxa treptat, pana in 2010. Dac-ar face totul deodata, ar lua mai putina spaga, si-ar sari si europenii cu: "vezi ca se poate?!?" :)
• Am lasat la sfarsit un articol care chiar ma umple de mandrie patriotica. Este un interviu (21) cu eSillicon, care a mostenit o echipa de 8 oameni in Bucuresti prin achizitia Sycon Design, o firma din Sillicon Valley. Iata ce zice Hugh Durdan, VP of marketing:

I was surprised to find it less expensive to operate in Romania than in India, Malaysia or China. It's been a big advantage for us. For design, proximity to the customer is most important.

Si cum romanii sunt aproape de clientii europeni, o rup nitzel si-n engleza (probabil mai bine decat indienii sau chinezii), Hugh a ramas in Bucuresti, luptandu-se (e)senin cu traficul. :)

Surse

10. http://www.zf.ro/articol_168954/romtelecom_recruits_google_romania_s_boss.html
11. http://news.xinhuanet.com/english/2008-04/16/content_7991756.htm
12. http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-2820077-washington-post-romanian-hackers-attempted-fool-thousands-managers-financial-institutions.htm
13. http://www.insead.edu/v1/gitr/wef/main/home.cfm
14. http://us.ft.com/ftgateway/superpage.ft?news_id=fto041420082230398831
15. http://us.ft.com/ftgateway/superpage.ft?news_id=fto040120082037416686
16. http://mie.ro/stiri_en.php?lang=en&s=318
17. http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=10926685
18. http://www.nytimes.com/2008/04/07/world/europe/07hungarians.html
19. http://www.usatoday.com/news/offbeat/2008-04-17-profane-phone-calls_N.htm
20. http://www.thediplomat.ro/reports_0408_3.php
21. http://www.eetasia.com/ART_8800515095_480100_NT_2ab09574.HTM

Ceteshte (si da) mai departe!......

Ultimele stiri: daca nu ne cumintim...

[tags]politica, europa, noi, va urma[/tags]
Dupa lunga mea vacanta, am decis sa arunc o lapidara (are si parte a doua) privire asupra stirilor referitoare la Romania din presa streina. Ca de obicei, ma axez in principal pe economic si politic. Prima frectie care imi sare in ochi sunt semnele din ce in ce mai clare ca UE va hotari in curand sa renunte la a mai recunoaste deciziile judecatoresti ale curtilor romanesti (1). Asta ar fi o palma grea pe obrazul nostru, daca ne-a mai ramas obraz sub grosul strat de sorici.

• Desigur, chestia cu ignoratu' n-o sa ne doara pe noi asa de tare cat isi imagineaza ei. La noi, nimeni nu ia in serios curtile si judecatorii, tot astfel cum nimeni nu ia in serios, de fapt, orice simbol de putere. Sa fie oare aceasta lipsa de respect pentru autoritate, atat de adanc inradacinata in noi, o consecinta directa a batailor administrate de parinti in copilarie, o alta trasatura comuna? Sau sa fie, mai degraba, Curtea Constitutionala de vina si imbecilitatea celor care o compun? Dupa ce au distrus chestia cu dosarele secu, acum decid ca e neconstitutional sa verifici averile demnitarilor (si, probabil, implicit a lor): "E si ei oameni, are dreptu' sa fure ca noi toti ceilalti." Dreptul la furt si frauda este scris in constitutie, nu (2)?!? Oricum, e-a 5-a oara cand citesc ca asta (nerecunoasterea deciziilor) ni se preconizeaza. Acelasi articol trece in revista si alte posibile pedepse, care raman totusi improbabile, cum ar fi sa nu ne mai dea bani.
• De ce n-ar fi sistarea "ajutorului" o metoda buna? Aflam tot din FT (3), unde Tony Barber descrie o discutie recenta cu Nicolae Vacaroiu, avuta la al 27-lea etaj al unui hotel din Bruxelles acum cateva nopti. Vak, ingrijorat (cum ar trebui sa fie toata lumea) de inflatie si ambele deficite, e cel mai indurerat de incapacitatea noastra de a absorbi ajutorul comunitar. Si are si de ce: conform bancii centrale, rata de absorbtie este de 21.7%, adica mai putin de juma'te din cea a Cehiei, Poloniei, Slovaciei sau Ungariei. Adica Ro abia reuseste sa cheltuie o cincime din fondurile alocate de UE. Romania a fost contributor net la bugetul UE, platind 2 miliarde de euroi in 2007 si luand numai 0.44 miliarde. Explica Vak:

  Our payment agencies aren’t working, especially in agriculture and rural development… There’s a certain degree of red tape involved - it’s rather high in Romania, though you find bureaucracy in the EU institutions, too… Another element is that we’re unable to make a so-called ‘leap’ in decentralised decision-making from the centre to local levels.

  Pana in 2013, Romania ar trebui sa mai primeasca 30 de miliarde de euroi. Daca se mentin proportiile din primul an, vom plati 136 de miliarde inainte de a-i primi. Cat despre Vak si Tony, ce altceva pot face doi barbati urati, economisti, in deplasare, noaptea, intr-un hotel, la etaju' 27, decat sa discute economie in timp ce si-o pun?
• Dar dincolo de bani si pedepse, oare nu cumva exista aici un motiv mai adanc? Ia hai sa dezgropam nitel mortii. Cum se poate explica postul dat romanului la UE, "ministru de mufticulturalism", cand toti ceilalti fac ceva cu folos (4)? De ce nu a fost restrans portofoliul unui ministru existent, cum ar fi Slovaku', care avea educatie, training, sport si cultura (ca portofolii, nu neaparat calitati)? Persoana draguta dar cam tacuta, Jan Figel in mod sigur nu s-ar fi suparat. Asa ne trebuie, daca am fost prea entuziasti cu intrarea (si daca Base si Tare isi dau la picioare si la glandele mamare in continuare in parcare, la aterizare si la orisice plecare, sa apara si in ziare ca se bat ca doua fiare care nu mai au rabdare pe care nici nu le doare; de-altceva nu sunt in stare!)..
• Aflu apoi ca ne-am recastigat cununa pentru ceva din Sud-Estu' Europei (5). Asa zice E&Y, si ei stiu ce zic, ca-s scumpi. Ca cica am fi cea mai atractiva tara pentru investitii din zona noastra. Probabil la egalitate cu Turcia si Bulgaria. Toate celelalte tari din zona, asa multe, cate-au mai ramas, sa moara de ciuda! Iata deci ca ne alegem cu un alt titlu de categorie grea, taman bine, cand apusese chestia cu bradu'. In curand, poate chiar la anul, vom fi tara cu cel mai ridicat standard de viata din Romania.
  
• Un web design shop are o discutie interesanta cu un client prospectiv, ceva echivalent cu "vindeti masini cu bucata sau la kg?". Merita citita (6). Sigur ca acest client este, evident, ametit. Probabil ca e prima oara cand cumpara astfel de servicii si incearca sa faca asta pe baza unor "criterii obiective". Consultanta este de obicei o chestie de customer service intr-o masura mult mai mare decat ar fi ceva tehnic. Se poate argumenta ca un astfel de client, cu probleme semantice inca din start, ar fi imposibil de multumit. Dar stau si ma intreb, un consultant / designer bun, oare n-ar putea sa-l educe pe scurt si sa-l "intoarca" pe fagasul constructiv?
• Bulgarii sufera ca Romania a marit iar taxele sur le po'd'Avignon (7). Cum ca le marim a doua oara, si de la 6 euroi au ajuns aproape 10. Nu mai renteaza, probabil, sa vii in Ro sa vinzi castraveciori, ci numa' droguri, sex si Kalashnikoave. Totusi, astfel de taxe sunt cretine - mai bine lasa oamenii sa vina sa se bucure si incurajeaza traficul regional, poate invatam si noi de la ei cum sa ne vindem turismu'. In plus, taman bine ce-am inceput programul de cooperare regionala, imbolditi de UE cu 262 milioane de euroi (8). Uite, o initiativa stralucita este crearea unui piste de biciclete din 2 Mai si pana in Shabla, in Bulgaria (9). Asta incepe in Mai si se termina in Noiembrie si va beneficia de $500,000 de la UE. O sa vin si eu la inaugurare cu semicursiera si walkmanu':

  And when your fears subside
  And shadows still remain
  oooo yeeeaaahh
  I know that you can love me
  When there's no one left to blaaAAAame...

• va urma...
  

Surse

1. http://international.ibox.bg/comment/id_161725526
2. http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-2817498-constitutional-court-law-allowing-the-control-dignitaries-wealth-not-constitutional.htm
3. http://blogs.ft.com/brusselsblog/2008/04/cash-or-crash-time-in-romania/
4. http://blogs.ft.com/brusselsblog/2006/10/romanias-less-thtml/
5. http://www.turkishpress.com/news.asp?id=226112&s=&i=&t=Turkey_Competes_With_Romania_To_Be_Most_Attractive_Country_In_Investment
6. http://itblogger.ro/domle-cat-e-raportu/
7. http://international.ibox.bg/news/id_1873719451
8. http://www.sofiaecho.com/article/romania-bulgaria-start-monitoring-of-262m-euro-cross-border-co-operation-programme/id_28783/catid_66
9. http://www.balkantravellers.com/en/read/article/499

Ceteshte (si da) mai departe!......

Brancusi a fost furat

[tags]brancusi, frauda, Saatchi, UK[/tags]
Mi-am indemnat recent cititorii sa-l voteze pe Brancusi in topul Saatchi. Din pacate, impresia noastra (ca voturile lui Brancusi au scazut recent) pare confirmata.

Iata textul integral AmosNews:

Într-un clasament online cu cei mai importanţi artişti ai secolului XX, organizatorii au modifica voturile deja exprimate astfel că Brâncuşi, care câştiga detaşat, a fost drastic depunctat, transmite corespondentul AMOS NEWS

În topul Artiştilor Secolului XX găzduit de cea mai mare galerie de artă contemporana din Londra - Saatchi Gallery, marele sculptor român era joi pe locul I cu 28.201 voturi, pe locul al II-lea era Picasso cu 13.819 voturi iar pe locul III Cezanne cu 13.618 voturi

Uitând se pare că fair play este o expresie engleză, organizatorii i-au furat nu mai puţin de 13.000 de voturi lui Brâncuşi, astfel că acesta este acum pe locul 27, cu 15.130 de voturi, asta în situaţia în care votanţi nu au posibilitatea de ai depuncta pe artişti.

Pentru ca lucrurile să fie şi mai clare privind reaua credinţă a britanicilor, aceştia s-au asigurat împotriva surprizelor neplăcute în ceea ce îl priveşte pe artistul nostru şi au dezactivat butonul pe care trebuia dat click pentru a-l vota pe Brâncuşi.

Cine este Brancusi? Puteti afla pe wikipedia, sau din urmatorul articol, aparut in Guardian 2004, si explicat de aceeasi agentie Amos News:

În numărul din 3 ianuarie a.c., 'The Guardian' îl consideră pe Brâncuşi unul dintre cei mai importanţi artişti moderni ai începutului de secol XX. În acea vreme, aerul parisian era aproape magic, spune autorul Jonathan Jones, încât artiştii zburau din toate colţurile Europei, pentru a-l respira şi a fi transformaţi de atingerea sa. Dar nici o altă călătorie nu a fost mai incredibilă, decât aceea a românului Constantin Brâncuşi, a cărui sorginte explică amestecul de folclor, suprafeţele reci de metal şi piatră şi indestructibilul oniric al creaţiilor sale.

Jonathan Jones îşi intitulează articolul din 'The Guardian', 'Carving a Way to Heaven' - 'Cioplind o cale către ceruri (paradis)'
Nu se ştie ce cale a fost cioplită şi dacă aceasta a ajuns sau nu la ceruri, însă, aşa cum încearcă să explice autorul, întreaga artă contemporană a pornit dintr-un singur punct, un punct căruia îi aparţinea şi Brâncuşi: Parisul începutului de secol XX.
O întreagă lume şi-a întors privirea către ceea ce se contura ca fiind un spirit inovator şi înnoitor, rezultat prin contopirea cu dadaismul, suprarealismul, post-impresionismul şi cubismul, adică spiritul avangardist al epocii moderne.
Jonathan Jones, autorul articolului în discuţie, încearcă să explice, într-o primă parte, de unde a pornit toată această mişcare. Cert este că migraţia artiştilor, din toate colţurile lumii, ar putea explica atmosfera începutului de secol. Pablo Picasso venise din Barcelona, urmat de Amadeo Modigliani din Italia, Marc Chagall din Rusia, Diego Rivera din Mexic şi mulţi alţii. Totuşi, spune Jones, dintre toate călătoriile celebre către Paris, nici una nu a fost mai impresionantă, decât cea a lui Constantin Brâncuşi, care avea să devină unul dintre artiştii moderni autentici.
Tot în viziunea lui Jones, pe de altă parte, ceea ce însemna Parisul acelor timpuri nu era reprezentat doar de loc în sine, de o poziţie geografică, pe o hartă a lumii. Aşa cum este astăzi perceput, Parisul era un spirit rătăcitor, care se ascundea, în afară de atelierele şi casele artiştilor, în cluburile, cafenelele şi chiar bordelurile vremii.

Pentru americanii însetaţi de noutate, acea lume devenise deja un mit în anii '30. Poveşti şi mărturii ale întâmplărilor din casele lui Picasso şi ale altora, printre care se număra şi Brâncuşi, năşteau adevărate controverse.

Articolul din 'The Guardian' descrie vizibil omul şi artistul Brâncuşi şi importanţa lui în arta modernă. Sculptorul român a moştenit inocenta charismă a pictorului Rousseau, pentru care arta era vie, puternică şi departe de orice convenţie sau constrângere a picturii înlănţuite, adăugându-i însă, la rândul său, o altă moştenire: folclorul românesc, sălbatic şi deloc burghez. Ca şi Rousseau, sculptorul cânta la vioară, de cele mai multe ori alături de prietenul său, Erik Satie, a cărui muzică şi a cărui personalitate susţineau dadaismul francez, singurul curent căruia, foarte vag, i-a aparţinut şi Brâncuşi, după cum crede Jones. O altă asemănare este cea cu Duchamp: plăcerea ambilor de a crea replici ale propriilor opere. Succesul picturilor lui Duchamp pe piaţa de lux, creată în aceeaşi perioadă în America, a atras după sine, prin prietenia celor doi, dar şi talentul lor, succesul lui Brâncuşi.

Abstractul, modul aproape SF de a crea al ambilor, a impresionat şi scandalizat o întreagă lume nouă, America, pentru care arta modernă a secolului XX însemna exclusiv 'Parisul'.
Jones crede astfel că cele două elemente (America şi Parisul) au influenţat esenţial existenţa 'unui Brâncuşi': 'Pentru un artist ca Brâncuşi, viaţa în Paris a fost posibilă doar pentru spectacolul pe care îl oferea publicului american'.
Totuşi, ar fi un fel de profanare, asemănarea operelor de acum 80-90 de ani, cu monştri science-fiction. O parte a semnificaţiei lor 'scandaloase', 'spectaculoase' constă însăşi în reinventarea a ceea ce este uman, mărturii ale transformărilor fiind 'Domnişoara Pogany' a lui Brâncuşi sau 'Domnişoara d'Avignon' a lui Picasso.

Pe lângă legăturile sale cu Picasso sau James Joyce şi existenţa izolată, în atelierul lăsat statului francez, Jonathan Jones nu uită să amintească de cea mai importantă legătură a sculptorului: aceea cu patria-mamă. Pe lângă influenţele româneşti din creaţia sa, Brâncuşi invita la el în studio prieteni, cărora le oferea mâncare tradiţională românească şi alături de care asculta muzică folclorică şi jazz.
Arta sa, pusă în legătură cu folclorul, poate fi redusă de către unii la termenul de 'primitivă'. 'Coloana infinitului' este inspirată, se pare, de o poveste din popor, despre stâlpii care susţineau cerul (paradisul). Dar, spune Jones la final, ar fi o mare greşeală ca această sculptură să se rezume la semnificaţia dată de folclor.
'Coloana infinitului' vorbeşte despre nepieritoarea forţă a creaţiei, despre un turn al frumuseţii ce nu va fi vreodată surpat, despre putere fără aroganţă şi îndârjire fără violenţă, chiar despre un trup fără greutate. Îşi găseşte frumuseţea în repetiţie şi pare că atinge imposibilul, o geometrie magică, acea cheie a universului.

La finalul acestor impresionante rânduri, scrise acum două zile de un ziar britanic, nu putem concluziona altfel decât: este înnobilant ca o întreagă mişcare modernistă a începutului de secol XX, să fie pictată prin descrierea geniului şi omului, care a fost Brâncuşi. Un român!

Surse

http://www.amosnews.ro/Englezii_l_au_furat_pe_Brancusi-241166
http://www.ziare.com/Brancusi_sabotat_de_britanici-272173.html
http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-03-22&id=4835
http://arhiva2004.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=87640

Ceteshte (si da) mai departe!......

plm: copyright, marca inregistrata sau brevet?

Vorbeam recent cu cineva despre concursul cu premii domenii, care imi spunea "am nevoie de un domeniu pentru a avea drept de autor asupra textelor mele". Iata de ce am decis sa scriu un scurt articol pe tema proprietatii intelectuale, in speranta ca va inceta sa fie o sperietoare pentru atatia dintre noi. Voi scrie acest articol din memorie cu dorinta ca inevtitabilele greseli sa fie corectate cat mai repede de tine :)

Inainte de a continua se impune o observatie: acest articol se vrea un simplu "braindump" al ideilor mele vis-a-vis de copyright. Un avocat specializat in domeniu clarifica aceste probleme mult mai bine, dar probabil pentru bani. Opinia mea e gratis si s-ar putea sa stiu despre ce vorbesc, dar e posibil sa nu stiu (eu, desigur, cred ca stiu). In plus, desi conceptele de baza sunt cam aceleasi si standardizate prin WIPO, Berne Convention si alte tratate, implementarea lor difera de la o jurisdictie la alta. As with everything in life, you get what you pay for.

Iata cateva extrase din conversatia respectiva cu "e"

[16:56] e: vreau sa particip la concurs pentru ca ma intereseaza premiul de fapt, am nevoie de un domeniu pentru a avea drept de autor asupra textelor mele
(...)
[17:00] e: sunt pe wordpress dar am inteles ca nu are copyright
[17:00] e: si am fost sfatuita sa-mi cumar unul
[17:00] e: si atunci e ce contine site-ul e protejat
[17:01] e: e adevarat?
[17:01] zam0lx1s: uite ce se-ntampla
[17:01] zam0lx1s: este bine sa ai domeniul tau din mai multe motive
[17:01] zam0lx1s: unii oameni te vrajesc cu drepturile de autor (copyright)
[17:01] e: hm
[17:01] zam0lx1s: fie ca nu inteleg, fie ca sa te convinga mai usor (sperie)
[17:01] zam0lx1s: dar daca tu ai scris ceva, e al tau
[17:01] e: mda, e drept ca m-au speriat
[17:01] e: nu ma pricep
[17:02] e: aaaaaaa
[17:02] zam0lx1s: este posibil ca wordpress
[17:02] e: si daca-l gasesc copiat?
[17:02] e: undeva? am vreun drept sa reclam? celalat poate sa sustina ca l-a scris el primul
(...)
[17:04] zam0lx1s: pai poti sa fi sigura ca daca tu publici ceva pe internet cineva poate sa le fure si sa le dea la scoala ca fiind ale lor
[17:04] zam0lx1s: multi pusti fac asta
[17:04] zam0lx1s: dar n-ai ce face
[17:04] zam0lx1s: nu merita sa dai pe cineva in judecata pentru asa ceva
[17:05] zam0lx1s: romanasii fura programe, fura de la ebay, crezi ca le e rusine sa fure un eseu?
[17:05] e: se cunoaste ca nu e al lor. nu la ei ma gandeamm. ci pe viitor, daca voi publica din texte si mai apar si la altu` e cam aiurea
[17:05] e: :))
[17:05] e: fura mereu, ca vad in termenii de cautare
[17:05] e: mai, esti de treaba
[17:05] e: sau pari :)
[17:06] e: \de ce dai de-a moaca domenii?
[17:06] e: sau nu te costa?
[17:06] zam0lx1s: ca scriitor, este un risc pe care il vei avea intotdeauna
[17:06] zam0lx1s: ai de ales intre a-ti face opera cunoscuta si a fi implicit furata si a nu te stii nimeni
[17:06] zam0lx1s: alegerea e clara
[17:07] zam0lx1s: daca insa vei dori sa publici, nu cred ca faptul ca ti-a furat-o cineva si a dat-o la scoala te va impiedica
[17:07] zam0lx1s: o strategie mai buna ar fi sa publici cat mai mult si cat mai pe larg
[17:07] zam0lx1s: cu cat stiu mai multi despre ce scrii, cu atat e mai greu pentru cineva sa te fure
[17:07] e: m-ai linistit mult
[17:07] e: ca-mi aplecasem urechea la sfaturi sa-mi caut domeniu
[17:08] e: multumesc
[17:08] zam0lx1s: domeniul si copyrightul sunt chestii diferite
[17:08] e: hehe, cine sa stie :)
[17:08] zam0lx1s: ce ar trebui sa studiezi este agreementul pe care il ai cu wordpress
[17:08] zam0lx1s: cand ti-ai facut cont ti-au varat un click pentru terms & conditions
[17:08] e: am sa ma uit.
[17:09] zam0lx1s: este posibil sa fie o clauza contractuala ca ei au drepturi asupra continutului tau
[17:09] zam0lx1s: continut=creatie
[17:09] e: `nteles
[17:09] zam0lx1s: asta-i singurul pericol
[17:09] zam0lx1s: dar e bine sa ai domeniu
[17:09] e: :)
[17:09] zam0lx1s: fiindca daca te muti pe alta platforma sau devii self-hosted nu pierzi nimic
[17:10] zam0lx1s: si nici un cititor
[17:10] zam0lx1s: alrigthy?
[17:10] e: yup
[17:10] e: multumesc frumos
[17:10] e: de timp
[17:10] e: si lamuriri
[17:10] zam0lx1s: sa-nfloresti

Cel mai simplu mod de a intelege proprietatea intelectuala este de a te gandi la un monopol creat si garantat de guvern (stat). In clipa in care creezi ceva unic, guvernul iti garanteaza dreptul de a-l folosi pe o perioada indeobste limitata si iti garanteaza monopolul aferent. Am adaugat in "Surse" un numar de stiri recente care au de a face cu proprietatea intelectuala.

Copyright - dreptul de autor

Dreptul de autor este de obicei automat si apare in momentul publicarii unei lucrari de creatie, cum ar fi articol in ziar, nuvela, banda desenata, tablou, fotografie, articol pe blog, etc. Confera autorului dreptul de a controla reproducerile si adaptarile creatiei respective. In unele jurisdictii, guvernul ofera posibilitatea inregistrarii anumitor creatii intr-un "copyright registry" (aceasta practica era necesara si raspandita mai demult).

Exceptii. Exista insa exceptii la aceasta protectie, care in Canada se cheama "fair dealing" iar in US se cheama "fair use". Pe scurt, poti cita o lucrare copyright intr-o lucrare stiintifica fara teama, cata vreme nu este totul un citat de la inceput pana la sfarsit. Unii autori isi licentiaza creatiile sub "Creative Commons", care este un set de conditii menite sa faca lucrarea respectiva mai usor de raspandit. Cel mai clar exemplu sunt articolele din wikipedia, care pot fi republicate de oricine, cata vreme sunt creditate. Licentierea sub Creative Commons nu implica pierderea drepturilor de autor. Daca licentiezi ceva sub CC, iti retii aceste drepturi, dar clarifici conditiile in care creatia ta poate fi folosita.

Termen. Pe vremuri, copyright era acordat pentru 10-30 de ani, dar in ultima vreme se acorda pentru viata autorului + 70 de ani. Aceasta extindere a copyrightului in US a avut loc atunci cand copyrightul pentru Mickey Mouse urma sa expire, iar Disney a montat un efort urias pentru schimbarea legii pentru a putea a-l mulge pe Mickey si pll in continuare. Legea a fost introdusa de Senatorul Sony Bono (care in tinerete devenise popular intr-un serial TV cu Cher, unde juca unul din primele roluri de barbat sub papuc din cultura americana; ei au scos cantecul "Babe, I got you babe"). Colectia urmatoare contine o gramada de clipuri despre ei.
Cher a divortat la scurt timp dupa ce el a devenit catzelusul care lua toate farfuriile in cap.

Exemplul plm In exemplul nostru, daca scrii un roman de suspense despre PLM, Paul Longbeard Martinevsky, private dick, si esti primul sa faca asta, ai automat un copyright pe ideea respectiva. Daca licentiezi aceasta carte sub Creative Commons, probabil ca va fi citita de o gramada de oameni, care nu se vor sfii s-o copieze si s-o dea altora.

Brevete (engleza: patents) si trade secrets

Brevetele se acorda pentru o inventie si dau de obicei dreptul detinatorului sa previna folosirea inventiei respective de catre altii fara a obtine o licenta (de obicei pe bani sau servicii sexuale) in prealabil. Aceasta restrictie este indeobste limitata la 20 de ani, dupa care inventia intra in domeniul public si poate fi folosita de oricine. Brevetele sunt publicate si pot fi cautate si citite de oricine. IBM mentine o baza de date a tuturor brevetelor din USA: http://www.patents.ibm.com/ibm.html. Trade secrets sunt, dupa cum suna, inventii nepublicate si pazite cu strasnicie. In unele jurisdictii publicarea lor este interzisa. In ultimii 10-20 de ani a avut loc o extensie fara precedent a domeniilor in care se pot acorda patente. Odata cu aparitia ingineriei biologice, se pot acorda patente asupra formelor noi de viata. Se acorda acum patente chiar si asupra programelor de soft precum si asupra metodelor de business.
Exemplul plm In exemplul nostru, ai putea obtine un brevet pentru un dildo facut dupa chipul si asemanarea ta, "plm cu baterii solare si miscari 3D".

Marci inregistrate (trademarks)

O marca inregistrata poate fi numele unei firme, un logo, un domeniu, un slogan publicitar, etc. Marcile inregistrate sunt importante intrucat sunt deosebit de relevante in stabilirea unui brand. Daca pompezi bani intr-o campanie publicitara nu vrei sa vina unu', sa schimbe cateva mici detalii si sa-si insuseasca "goodwill-ul" pe care tu l-ai creat cu campania ta publicitara, motiv pentru care o inregistrezi la OSIM si-l dai in judecata daca face asta.
Exemplul plm Daca faci o campanie publicitara cu sloganul: "plm: ce faceti cu ea?!?", si pui anunturi adwords pe google, e bine s-o protejezi inregistrand-o cu OSIM. Ai putea apoi, teoretic, sa trimiti scrisori cerand bani oricuri foloseste sintagma "plm". Evident, in practica lucrurile sunt un pic mai dificile.

Design-uri industriale

Asta-i cel mai simplu. Similar cu brevetul, difera insa la ce se aplica. Daca un brevet se aplica la o metoda industriala de obicei, dreptul de design industrial se aplica la un articol de moda, mobila, etc. De exemplu, daca faci un tricou cu gluga si seamana cu un cap de plt, desenat si decupat anume, poti proteja acest design.

Avocati si-avocatzeala

In majoritatea jurisdictiilor, este datoria ta sa politienesti respectarea proprietatii tale intelectuale. Este posibil, ba chiar probabil ca politistii de la circumscriptia ta sa te trimita sa le cumperi doughnuts daca te duci cu o reclamatie de infringement. Desi uneori este posibil sa inregistrezi marci sau patente singur, este mai bine sa faci asta printr-un avocat, fiindca daca dai peste un infringement, tot prin avocat va trebui sa te lupti, deci merita sa deschizi o relatie cu ea, chiar daca te va costa mai mult. O solutie mai ieftina ar fi sa mergi printr-un agent sau paralegal care se specializeaza in asta, dar astia n-au dreptul sa apara in instanta deoarece avocatii si-au creat un monopol in treaba asta. Daca-ti discuti ideile cu cineva inainte de a le fi protejat / publicat si te temi sa nu ti le fure poti sa insisti sa semneze un NDA (non-disclosure agreement).

Eu, me si-o umbrela

Eu fac un copyright claim pe domeniul Zamolxis.name. Asta este din cauza ca vreau sa-mi pastrez anonimitatea, iar domeniul cu pricina, fiind un .name este probabil cel mai usor de aparat in UDRP sau in instanta (in lipsa unei TM). Daca n-as avea aceasta dorinta, sau daca pur si simplu numele meu intreg ar apare oriunde pe blog, as face copyright claim-ul pe numele meu adevarat. Daca AlsoSprachZamolxis ar fi o corporatie, as face claimul de copyright pe numele corporatiei, intrucat in majoritatea jurisdictiilor lucrarile produse de o corporatie se bucura de termene mai lungi de protectie (o lege tampita, dar asta e).



Acest articol are numai un scop introductiv. Voi discuta controversiile actuale din domeniul proprietatii intelectuale intr-un articol viitor.

Surse

http://en.wikipedia.org/wiki/Sonny_Bono_Copyright_Term_Extension_Act
Win-win copyright - http://www.digital-copyright.ca/node/4513
Universitate cedeaza RIAA identitatile studentilor - http://arstechnica.com/news.ars/post/20080213-riaa-gets-does-names-after-school-threatened-with-contempt.html
Microsoft creaza un curriculum de "proprietate intelectuala" - http://informationweek.com/news/showArticle.jhtml?articleID=206503467
Publicul canadian nu e apatetic cand e vorba de copyright - http://www.cbc.ca/technology/story/2007/12/10/tech-copyright.html
Intellectual Property Alliance considera Canada printre tarile cu cele mai multe violari de IP, alaturi de China si Rusia - http://www.cbc.ca/technology/story/2008/02/12/tech-copyright.html
Prince si Village People dau Pirate Bay in judecata - http://www.techradar.com/news/internet/web/prince-village-people-to-sue-pirate-bay-233374
Software & Business Patents - http://www.techdirt.com/articles/20080215/174009268.shtml
Eminent Domain rather than Reform of Patent Law - http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2008/02/13/AR2008021303731.html
Facebook, Google & Intellectual Property - http://www.insidehighered.com/views/2008/02/18/fister
Carl Malamud latest - http://radar.oreilly.com/archives/2007/08/carl_malamud_ta.html
eBay VeRO program - http://realitybasedcommunity.net/archive/2008/02/scientology_abu_1.php
DVD John's Double Twist - http://www.doubletwist.com/dt/Home/Index.dt
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - http://www.osim.ro
un moment jenant pentru Rompres - http://www.zoso.ro/2008/01/un-moment-jenant-pentru-rompres.html#comment-136079
Slashdot | IBM Slams Microsoft, Calls OOXML "Inferior" - http://slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/0129227
Slashdot | Taiwan Group Responsible For 90% of MSFT Piracy - http://yro.slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/0225207
Slashdot | Reform Could Kill EFF "Patent Busting Project" - http://yro.slashdot.org/article.pl?sid=08/02/05/2157209
Obama a "imprumutat" cuvintele unui prieten - http://news.yahoo.com/s/ap/20080219/ap_on_el_pr/obama_borrowed_lines

Modificari

20080221 - adaugat faza cu avocatzii si cu mine

Ceteshte (si da) mai departe!......

Societe Generale, Bitu si derivativele

Am auzit cu totii de recenta descoperire a unei "fraude" in sistemele Societe Generale de cateva 4.9 miliarde euro. Aflam azi ca o angajata BRD a incercat sa fure 2.2 milioane de euro intr-un mod deosebit de tembel.

In timp ce trader-ul francez s-a folosit de cunostintele sale de sistem pentru a-si ascunde frauda (daca ar fi sa dam crezare versiunii oficiale), Michaela Bitu a folosit parola sefului sa faca transfer de cont de la CEZ la prietenii sai. Numai 1.9 milioane au fost recuperate. Acest furt este cu numai un pic mai evoluat decat cel armat. Romanasii care fura de la eBay dau dovada de mult mai multa inteligenta. Desi nu fac probabil atatia bani, sansele de a fi prinsi sunt mult mai mici (cei care au fost prinsi au fost cam copaci).

Risk vs. Reward (risc si rasplata)

Asta-i un concept deosebit de simplu dar pe care putini par sa-l inteleaga. Cam totul in viata poate fi exprimat in aceasta balanta (risc si rasplata). De pilda, daca vezi intr-un bar de noapte o pitzipoanca super, incojurata de 5 masculi suparati din care 2 cu automate si restul cu iatagane, probabil ca te gandesti sa vorbesti cu fata de la colt cu dinti galbeni, care tuseste magareste si miroase urat dar macar nu risti sa mori imediat vorbind cu ea. Tot astfel, frauda eBay nu produce aceleasi venituri ca frauda Bitei, dar in timp ce Bita si acolitii ei au 90% sanse de a fi prinsi, frauda eBay are mult mai putine, in special daca-ti joci cartea cum trebuie. Si totusi, fraudele in general au sanse mari de a fi descoperite. Oare nu exista si alte modalitati, mai sigure si legale, de a face multi bani rapid?

Derivativele

Un criminal american, cand a fost intrebat de ce jefuie banci, a raspuns "cuz that's where the money is" (fiindca acolo sunt banii). Exista insa si alte metode de a scoate bani din banci, si ele sunt chiar legale. Cu alte cuvinte, riscul este mult mai mic. Ca sa lucrezi in industria financiara iti trebuie un creier matematic. Multi romani il au, dar din pacate se pierd in fraude penibile pe eBay. Sunt doua cariere de baza in acest domeniu: bursa si asigurarea. Asigurarile si re-asigurarile sunt sectoare din economie prin care trec miliarde. Poti face o gramada de bani in "actuarial science" (vezi in wikipedia), dar nu este la fel de sexy ca bursa si, in special, derivativele. Derivativele sunt "instrumente financiare" (contracte dense de sute de pagini) a caror valoare este derivata din altceva. Scopul lor principal este de a vinde riscul. De pilda, daca eu sunt fermier, venitul meu depinde de vreme in principal. Vremea nu este ceva ce pot prezice cu acuratete, si in consecinta este un risc. Atunci cand imi fac un buget, de care am nevoie fiindca altfel nu iau imprumut de la banca, trebuie sa il fac in functie de vreme, ca bancherul nu e prost. Bancherul insa vrea certitudini, si daca nu-i ofer posibilitatea unui profit mai cert, nu-mi da imprumut sa-mi iau tractor. Eu atunci ma duc la un trader de bursa si ii fac o propunere. Ii zic: "uite, pe baza experientei mele, sunt x% sanse sa fie vreme buna; daca nu e, imi dai 1000 de para; daca e, iti dau eu tie 1000 de para". Daca el e de acord, ma duc cu contractul asta la bancher si imi iau imprumutul. In felul asta am vandut riscul trader-ului, sa stea el sa-si roada unghiile. Daca am vreme buna, dau trader-ului o parte din profit, ca am de unde, iar daca nu, imi da el mie, ca am nevoie. Deci oricum eu am garantat un profit. Traderul la randul lui, poate vinde acest contract la bursa investitorilor. Valoarea contractului va varia in functie de perceptia pietei apropo de cum va fi vremea.

Exemplul de mai sus e hipersimplificat. Derivativele reale sunt mult mai babane si mult mai complexe. Cele mai tari creiere matematice lucreaza in aceasta industrie si screm derivative pe care nimeni nu le-ntelege. Prezint in continuare o lista a celor mai cunoscute scandaluri din lumea financiara care au avut de-a face cu derivativele:

1. Geroge Soros, filantropul american bine-cunoscut in Europa de Est pentru sprijinul acordat societatii deschise prin fundatia omonima si-a facut banii pariind impotriva Bancii Angliei. Pe vremea aia monedele nationale europene aveau rate de schimb fixate, bancile participante cumparand sau vanzand moneda respectiva in functie de directia pietii. Pe baza fie a unei analize destepte, fie a intuitiei, fie a unui tip de la cineva sus-pus, sau poate a tuturor celor de mai sus, Soros a ajuns la concluzia ca Banca Angliei nu va putea mentine rata de schimb fixa, si a strans bani de la cativa investitori spunand efectiv Bancii "you're bluffing, biatch". Banca a luat-o mana, Soros a luat si el in mana, da' multi tare.
2. Proctor & Gamble - in 1994 au pierdut o gramada de bani in derivative si si-au dat in judecata traderii (Bankers Trust) spunand ca nu au inteles in ce-au intrat.
3. Orange County, California - cea mai mare si mai bogata municipalitate a declarat faliment in 1994, pierzand $1.6 miliarde. Daca nu si-ar fi lichidat pozitiile, ar fi castigat bani, intrucat pozitiile lor si-au revenit cateva luni mai tarziu.
4. Barings Bank, Nick Leeson, 1994 - un trader din Singapore sufera de ghinion. Desi a avut permisiunea superiorilor, este condamnat pentru ca a pierdut $1.4 miliarde, fortand banca infiintata in 1762 la faliment.
5. Long-Term Capital Management, un hedge fund rulat de cativa economisti, din care 2 cu premii Nobel, a facut 40% in primii cativa ani si apoi in 1998 a pierdut $4.6 miliarde, necesitand o interventie de salvare a Federal Reserve, ca sa nu pice economia.
6. Amaranth Advisors pierde in 2006 $6.4 miliarde.
7. Societe Generale taman a pierdut $7.2 miliarde.
   

Este de remarcat ca derivativele in sine nu sunt evil, problema este acordarea de credit fara acoperire. Derivativele sunt contracte LEGALE, scandalurile aparand datorita neintelegerii acestor instrumente deosebit de puternice. De asemenea, acolo unde exista downside (risc) exista si upside (rewards), altfel spus daca riscurile sunt mari, si castigurile sunt mari, dar de castiguri auzim mai rar. In ultimii cativa ani in special, piata creditului a fost liberalizata intr-un asemenea hal ca practic traim in hyperinflatie si nici nu ne dam seama. O gramada de institutii si indivizi au acumulat cantitati uriase de cash. Iata de ce, cand creste pretul petrolului sau al mancarii, este bine de inteles ca acestea nu sunt neaparat probleme de supply & demand, ci o consecinta probabila a inflatiei.

Concluzia care trebuie trasa aici este in primul rand ca acolo unde se pierd foarte multi bani, se si castiga o gramada. Cineva face miliarde, si eu garantez ca acestia nu sunt cei care fac fraude pe eBay sau fura bani cu parola sefului. Daca te pasioneaza facutul banilor orienteaza-ta catre bursa, catre industria financiara, catre asigurari, si incearca sa respecti legile. Exista metode de "furt" legal, descopera-le, invata-le, aplica-le ("furtul" fiind, desigur, posibilitatea de a face sume uriase cu munca intelectuala, in mod complet legal). Un trader sau derivatives designer face bani fie ca piata merge-n sus, fie ca merge-n jos. Cei care se-apuca de fraude de mici, risca s-ajunga lucratori in constructii cand cresc mari.

UPDATE: Am avut cu cineva o conversatie despre acest articol. Cum persoana respectiva a inteles ca derivatives design se refera la fraude cu banul public, am incercat sa clarific ca nu este nimic ilegal in a face multi bani. Motivele pentru care lucrand in industria financiara poti face milioane in timp scurt, in mod absolut legal, sunt ca ai nevoie de un creier matematic (avantaj noi, romanii), majoritatea oamenilor care vor sa faca bani n-au rabdare sa invete si sa-nteleaga caile legale si se pierd in fraude debile si putini oameni au informatiile necesare pentru a alege o cariera inteligenta, cei cu creier matematic preferand programarea, cu toate ca aceasta aduce foarte putin respect si putine satisfactii.


Din acelasi ziar, aflam ca moartea unui roman, Stelica Maftei, 45 de ani, provoaca greva nationala, programata pentru azi. Italia este lider in ce priveste accidentele mortale la locul de munca, iar sindicatele au decis sa urmeze indemnul "carpe diem!" in ce priveste acest nefericit accident.

Surse

Adevarul

Modificari

am scris si rescris de cateva ori dupa publicare, dar in aceeasi zi
20080214 - clarificat legalitatea sugestiilor din articol

Ceteshte (si da) mai departe!......

Fraudsterii sunt din ce in ce mai disperati

M-a contactat recent cineva care vroia sa stea de vorba. Era cica o femeie din California si vroia sa vina sa ma vada. Investigatia care urmeaza ar putea sa-ti fie folositoare.

Iata un log al conversatiei noastre

Session Start (zam0lx1s:jb): Mon Jan 21 08:55:54 2008
[08:55] jb: love to talking with u sometimes
[08:55] *** Auto-response sent to jb: wrkn ttyl
[08:55] *** (Link: yahoo://0:yahoo-profile:jb)jb has added you to their contact list. You may choose to (Link: yahoo://1:yahoo-accept:jb)accept or (Link: yahoo://1:yahoo-deny:jb)deny this action. You may also (Link: yahoo://1:yahoo-add:jb)add this user to your contact list or (Link: yahoo://1:yahoo-ignore:jb)ignore this user.
[08:56] jb: u there???
[08:56] jb: cmon talk back
[08:56] jb:
[09:12] zam0lx1s: who r u?
[09:12] jb: am juli
[09:12] jb: got yah profile from yahoo members
[09:12] *** "jb" signed on at Mon Jan 21 09:12:59 2008.
[09:13] zam0lx1s: i was just about to leave
[09:13] zam0lx1s: tell me more about u
[09:13] jb: ok
[09:13] jb: am jjuli
[09:13] zam0lx1s: can't see much in your profile :)
[09:13] *** You have been successfully added to jb's contact list.
[09:13] jb: i stay in california...................i love meeting people, myname is juliana
[09:13] jb: am a lil bit tall
[09:14] zam0lx1s: i got the same problem :)
[09:14] jb: still very much new to the internet stuffs
[09:14] zam0lx1s: how old r u?
[09:15] jb: am 32 years
[09:15] jb: and u??
[09:15] zam0lx1s: about the same
[09:15] jb: thats cool
[09:15] jb: cant i see u??
[09:16] zam0lx1s: you mean, video or photo?
[09:16] jb: i mean photo
[09:16] zam0lx1s: sure. but let me see yours first
[09:16] jb: what u using to talk with me??
[09:17] zam0lx1s: why?
[09:17] zam0lx1s: oh, you can't send it straight, i use trillian
[09:17] jb: i cant send file here.............
[09:17] zam0lx1s: it's a bit quirky
[09:17] jb: i cant send my pics via the file
[09:17] zam0lx1s: do you have an online photo album?
[09:18] jb: yeah
[09:19] jb: i have my pics showing on the diaplay avatar
[09:19] zam0lx1s: i guess i have to log off and log in again to see it
Session Close (jb): Mon Jan 21 09:19:54 2008


Session Start (zam0lx1s:jb): Mon Jan 21 09:20:22 2008
[09:20] jb: your eye only
[09:20] jb: wanna see the rest of u
[09:20] zam0lx1s: me 2 :)
[09:20] zam0lx1s: alright, i'll go foist
[09:20] zam0lx1s: hold on
[09:21] jb: ok
[09:21] jb: be quick about it
[09:23] zam0lx1s: just one of them
[09:23] zam0lx1s: (Link: (...))
[09:25] zam0lx1s: now let me see more of u
[09:25] jb: can i send mine to your email??
[09:25] zam0lx1s: sure, [censored]
[09:28] zam0lx1s: will u b much longer? gotta go soon...
[09:28] jb: i have sent it already
[09:29] jb: no
[09:29] jb: i will soon take my leave
[09:30] zam0lx1s: did not receive it yet
[09:30] jb: u gonna see it
[09:30] jb: av sent it
[09:30] zam0lx1s: do u use Ms Outlook?
[09:31] jb: nope
[09:31] jb: am very new to the internet stuffs
[09:31] zam0lx1s: how come? what do you do?
[09:32] jb: am a construction wngineer
[09:32] jb: done have time for the internet stuffs most times
[09:32] zam0lx1s: really? i'm in a similar field...
[09:33] jb: oh
[09:33] jb: thats cool
[09:33] can't w8 NEmore
[09:33] zam0lx1s: we'll talk soon, k?
[09:34] jb: and me too
[09:34] jb: i can always come over baby if u want me to
[09:34] jb: what do u specialize in baby
[09:35] jb: is it [censored]??
[09:35] zam0lx1s: no, [censored]
[09:35] jb: ok
[09:36] jb: can we talk via emaileverytime???baby
[09:37] jb: actually,i just got this building contract from sheraton hotel and towers
[09:37] jb: thats what making me very busy at the moment
[09:37] zam0lx1s: i thought you logged off
[09:37] zam0lx1s: you disappeared for a se
[09:37] zam0lx1s: second
[09:38] zam0lx1s: look, we'll talk soon, but now I gotta go
[09:38] jb: yeah..............its the network,baby
[09:38] jb: can u send me email??
[09:38] jb: cos i might not be online
[09:38] zam0lx1s: sure i can send you email
[09:38] zam0lx1s: but i need to see a better photo first, still did not receive yours
[09:38] jb: [censored]@gmail.com
[09:38] jb: ok
[09:39] zam0lx1s: oh, got it
[09:39] *** "jb" signed off at Mon Jan 21 09:39:06 2008.
[09:39] *** "jb" signed on at Mon Jan 21 09:39:15 2008.
[09:39] zam0lx1s: who's robin beth
[09:40] zam0lx1s: hello?
[09:40] jb: i already send send some pics
[09:40] jb: thats my cousins ??
[09:40] jb: we so close
[09:40] zam0lx1s: what's eyecandymodeling.com ?
[09:41] jb: dont know baby
[09:42] jb: someone did use my pics there
[09:42] zam0lx1s: why would u send it to me though?
[09:42] zam0lx1s: r u some kind of spammer?
[09:42] jb: u mean my pics?
[09:42] jb: hey
[09:42] jb: please
[09:43] zam0lx1s: one of the photos you sent has "eyecandymodeling.com" on it
[09:43] jb: yeah
[09:43] jb: somebody used my pics for internet modelling
[09:43] zam0lx1s: alright, we'll talk later
[09:44] zam0lx1s: gotta go
[09:44] zam0lx1s: bye
[09:44] jb: ok
[09:44] jb: ttyl
Session Close (jb): Mon Jan 21 09:44:29 2008


Session Start (zam0lx1s:jb): Tue Jan 22 06:11:41 2008
[06:11] jb: hello...............baby.how u doing???????????
[06:11] *** Auto-response sent to jb: wrkn ttyl
[06:11] *** "jb" signed off at Tue Jan 22 06:11:49 2008.
[06:12] *** "jb" signed on at Tue Jan 22 06:12:40 2008.
[06:26] *** "jb" signed off at Tue Jan 22 06:26:12 2008.
[06:29] *** "jb" signed on at Tue Jan 22 06:29:51 2008.
[06:30] jb: hey
[06:31] *** "jb" signed off at Tue Jan 22 06:31:01 2008.
[06:31] *** "jb" signed on at Tue Jan 22 06:31:45 2008.
[08:00] zam0lx1s: hello
[08:00] jb: am cool..............baby
[08:00] zam0lx1s: that's good 2 hear
[08:00] zam0lx1s: at work?
[08:02] jb: ok
[08:02] zam0lx1s: r u at work?
[08:02] jb: yeah
[08:03] zam0lx1s: can u talk?
[08:03] jb: am here
[08:03] jb: am very busy at the moment
[08:03] jb: still trying to get the contract done
[08:03] zam0lx1s: will u b less busy later on?
[08:04] zam0lx1s: i'd like 2 talk 2 u 4 a few minutes
[08:05] jb: am here
[08:05] jb: ok
[08:05] jb: am listening
[08:05] zam0lx1s: alright
[08:05] zam0lx1s: i'm curious about your pics
[08:05] zam0lx1s: i understand someone used them on a website
[08:05] zam0lx1s: but why would you send me a "used" photo?
[08:05] zam0lx1s: don't you have the original?
[08:06] jb: someone did use the.................i told u
[08:06] jb: those are my recent pics
[08:06] jb: i dont have ny one at the moment
[08:06] zam0lx1s: so you modeled for the website, it's not like they used them without permission, correct?
[08:08] jb: yeah.....i did model for them sometimes and they used someones name instead of mine
[08:08] jb: i did sue them to the court
[08:09] zam0lx1s: you have 2 admit this is very odd, almost unbelievable :)
[08:09] jb: ok
[08:09] jb: i gotta go
[08:09] jb: by
[08:09] jb: talk to u later,it seems u dont believe me
[08:10] zam0lx1s: hey, hold on
[08:10] zam0lx1s: we're only talking
[08:10] jb: what????????
[08:10] zam0lx1s: there's no need to get jumpy
[08:10] zam0lx1s: i'm only trying to understand what's going on
[08:10] jb: please..............i need to get money for the new contract that has just been awarde to me
[08:10] jb: so i have to get things staarted
[08:10] jb: bye
[08:10] zam0lx1s: so let's talk when you have some time :)
[08:10] zam0lx1s: bye
[08:11] *** "jb" signed off at Tue Jan 22 08:11:29 2008.
Session Close (jb): Tue Jan 22 08:11:52 2008

Am pierdut poate mai multe minute decat ar fi meritat, chiar daca lucram la ceva in paralel. Mi s-au parut intotdeauna interesante conversatiile cu spammerii. Modul de a vorbi este inconfundabil african: "i have to take my leave", "internet stuffs", "yah profile", etc.

Pozele pe care mi le-a trimis sunt intr-un email care a mai fost forwarded la vreo 10 adrese de email, "ea" nestergand adresele respective. Mai mult decat atat, daca citesti cu atentie mai sus, gasesti o gramada de greseli de exprimare subtile, sugerand ca "ea" nici vorba sa fie cine spune ca este (are un nume anglo-saxon, latina looks). Iata mai jos pozele trimise (am pus un domeniu de-al meu pe toate, consumedconsumer.org, ca sa nu-i mai vina cuiva ideea de a le folosi in acelasi scop):



Mesajul email contine adresa IP de unde emailul a fost preluat de Yahoo (adresele de email usor modificate):

Authentication-Results: mx.google.com; spf=pass (google.com: domain of robinbeth-@yahoo.com designates 68.142.202.175 as permitted sender) smtp.mail=robinbeth-@yahoo.com; domainkeys=pass (test mode) header.From=robinbeth-@yahoo.com
X-Originating-IP: [69.147.97.107]
Authentication-Results: mta227.mail.mud.yahoo.com from=yahoo.com; domainkeys=pass (ok)
Received: from 69.147.97.107 (HELO web63807.mail.re1.yahoo.com) (69.147.97.107)
by mta227.mail.mud.yahoo.com with SMTP; Mon, 21 Jan 2008 06:40:39 -0800
Received: (qmail 89847 invoked by uid 60001); 21 Jan 2008 14:30:38 -0000
DomainKey-Signature: a=rsa-sha1; q=dns; c=nofws;
s=s1024; d=yahoo.com;
h=X-YMail-OSG:Received:Date:From:Subject:To:MIME-Version:Content-Type:Content-Transfer-Encoding:Message-ID;
b=2+Lminxgj1HO9VdRAArdHFe6W71qRGBbuDMEZMSObYsW1lHmxojGzSxpj/dk0xYWIBC58IvLVj5iFicOdGsb3tRRJ0p2bQ/eja4TrBG/Mo/4M0b+spkX7eRPjwy3K6RLr4bxC6sBBZbw6DdK2tpkZtd9HjLGbDF+reEDTmwjAsc=;
X-YMail-OSG: ZTTc81wVM1nsEzcw_EGyRym9kNtV6LY3yo1QElT6
Received: from [196.220.8.211] by web63807.mail.re1.yahoo.com via HTTP; Mon, 21 Jan 2008 06:30:37 PST
Date: Mon, 21 Jan 2008 06:30:37 -0800 (PST)
From: robin beth
Subject: my pics

reverse DNS on IP number:

Location: Nigeria (high) [City: ]

Preparation:
The reverse DNS entry for an IP is found by reversing the IP, adding it to "in-addr.arpa", and looking up the PTR record.
So, the reverse DNS entry for 196.220.8.211 is found by looking up the PTR record for
211.8.220.196.in-addr.arpa.
All DNS requests start by asking the root servers, and they let us know what to do next.
See How Reverse DNS Lookups Work for more information.

How I am searching:
Asking c.root-servers.net for 211.8.220.196.in-addr.arpa PTR record:
c.root-servers.net says to go to ns1.afrinic.net. (zone: 196.in-addr.arpa.)
Asking ns1.afrinic.net. for 211.8.220.196.in-addr.arpa PTR record:
ns1.afrinic.net [196.216.2.1] says to go to ns2.netcomng.com. (zone: 8.220.196.in-addr.arpa.)
Asking ns2.netcomng.com. for 211.8.220.196.in-addr.arpa PTR record: Reports 196-220-8-211.netcomng.com. [from 196.207.15.43]

Answer:
196.220.8.211 PTR record: 196-220-8-211.netcomng.com. [TTL 3600s] [A=None] *ERROR* There is no A record for 196-220-8-211.netcomng.com. (may be negatively cached).

To see the reverse DNS traversal, to make sure that all DNS servers are reporting the correct results, you can Click Here.

whois query on domain netcomng.com (from above):

domain: netcomng.com
created: 10-Sep-2004
last-changed: 10-Sep-2007
registration-expiration: 09-Sep-2008

nserver: ns1.netcomng.com 196.207.15.42
nserver: ns2.netcomng.com 196.207.15.43

status: CLIENT-TRANSFER-PROHIBITED

registrant-firstname: Christopher
registrant-lastname: Yaw
registrant-organization: Netcom Africa
registrant-street1: 9898 Brewers Court
registrant-pcode: 20723
registrant-state: MD
registrant-city: Laurel
registrant-ccode: US
registrant-phone: +1.2405539400
registrant-email: DNS_Registrar@netcomng.com

admin-c-firstname: Christopher
admin-c-lastname: Yaw
admin-c-organization: Netcom Africa
admin-c-street1: 9898 Brewers Court
admin-c-pcode: 20723
admin-c-state: MD
admin-c-city: Laurel
admin-c-ccode: US
admin-c-phone: +1.2405539400
admin-c-email: DNS_Registrar@netcomng.com

tech-c-firstname: Christopher
tech-c-lastname: Yaw
tech-c-organization: Netcom Africa
tech-c-street1: 9898 Brewers Court
tech-c-pcode: 20723
tech-c-state: MD
tech-c-city: Laurel
tech-c-ccode: US
tech-c-phone: +1.2405539400
tech-c-email: DNS_Registrar@netcomng.com

bill-c-firstname: Christopher
bill-c-lastname: Yaw
bill-c-organization: Netcom Africa
bill-c-street1: 9898 Brewers Court
bill-c-pcode: 20723
bill-c-state: MD
bill-c-city: Laurel
bill-c-ccode: US
bill-c-phone: +1.2405539400
bill-c-email: DNS_Registrar@netcomng.com

Concluzia mea este ca si fara sa fi pierdut atata timp de vorba cu "do'n'soara", provenienta emailului (Nigeria) sugereaza puternic ideea de frauda. Dupa primul oil shock, cand preturile au scazut, Nigeria a trecut printr-o recesie brusca, si mai multi studenti s-au trezit fara bani. Au inceput apoi sa traga americani in piept, ceea ce nu e foarte dificil de altfel. De atunci, aceasta a devenit o industrie.

Provenienta unui email din Nigeria nu este suficienta pentru a-l incrimina, tot astfel cum nu toti arabii care vin din Arabia Saudita si poarta explosive sub turban sunt teroristi :) . Dar pentru mine e de-ajuns.

Ce sugereaza aceasta conversatie? Scriam pe un alt site ca spammerii se cam lasa pagubasi, si ca nu prea mai renteaza sa faci spam. Filtrele Google sunt excelente, iar Yahoo spam filters ca si Hotmail au inceput sa se apropie. Dar daca un spammer a ajuns sa contacteze individual, situatia lor e cat se poate de proasta... ceea ce e bine; poate incep si ei sa se ocupe mai mult de economia proprie, care e-n buda.

As fi fost curios sa vad ce fel de schema ar fi incercat cu mine, dar poate ca speranta nu e inca pierduta. 'om trai si 'om vedea...

UPDATE: Se continua cu partea a II-a si partea a III-a.

Sources

Yahoooooo!
Fraud 101: Spam, spim, chain mail and other time-wasters - consumedconsumer

Ceteshte (si da) mai departe!......

Consumatorul Nesatisfacut - Escort

Mai deunazi, in timp ce-mi verificam emailul, privirile mi-au fost atrase de un "Sponsored Link" pe care Gmail mi l-a oferit. Era vorba despre "About [EscortAgency]", un site care, dupa descrierea din Google Ad, este dedicat nemultumirii cuiva, vorbind despre un "bad agency and the girl was bad too".
Hmmm, m-am gandit, cum nu se poate mai interesant. Asa ca am vizitat site-ul si am gasit un o pagina foarte simpla, fara macar un copyright notice, care continea urmatoarele:

about [EscortAgency] Escort Service
Bucharest Romania
by an unhappy customer

Agency Review
I booked a girl for a 3-day visit, in Romania. I was required to pay the entire fee at the beginning of the visit. However, after only one day, the girl disappeared (with all of the money). The agency ignored my inquiries, so I hired my lawyer to work on it. He contacted the agency owner, who claimed that the girl said that she was not comfortable, so she left. No refund (not even partial) was offered. My position is that IF there was a problem (and sometimes, these things can happen), the girl should have contacted the manager to discuss the situation with me and either (i) resolve the alleged problem or (ii) arrange that we terminate the visit early, with an appropriate refund. Instead, they chose to "take the money and run". I would not use this agency again.

Girl Review
I booked [girlname] for a 3-day visit. She arrived late, and immediately started complaining about things. The next day, we went to a restaurant, ordered a meal, Louise went to wash her hands, and disappeared, without a word and (of course!) with all of the money. Total time with me, less than 24 hours. There is really no point in reviewing her "services".

for more info, you may contact me [yahooname]/at/yahoo

Created: September 2007
Last Updated: October 2007

Am decis sa-i scriu domnului cu pricina cat de repede. Dar inainte de a-i scrie, am facut un whois query, in speranta ca autorul nu a aflat despre private domain registration si iata ce-am aflat:

Registrant:
[Lname], [Gname]
[st#] LaRochelle Cr.
Palm Beach Gardens, FL 33410
US

Domain Name: ABOUT[ESCORTAGENCY].COM

Administrative Contact, Technical Contact, Zone Contact:
[Lname], [Gname]
[st#] LaRochelle Cr.
Palm Beach Gardens, FL 33410
US
561-555-xxxx
[bname]@yahoo.com

Domain created on 28-Sep-2007
Domain expires on 28-Sep-2008
Last updated on 28-Sep-2007

Interesant. Foarte Interesant.
Dar oare este posibil sa aflam mai multe? Adresa de email suna ca si cum ar fi o firma care activeaza in IP (intellectual property) law. Whaddya know, that's one of my interests! Ia hai sa dam un google pentru asta... BINGO! Gasim 3 rezultate: unul, un post pe un forum de IP law, dar chiar primul link este un link catre o firma. Pagina acelei companii este la fel de simpla ca prima si nu contine decat un simplu resume:

[Gname] E. [Lname]
U.S. PATENT ATTORNEY
email: [bname]@yahoo.com
phone: +1.561.xxx.xxxx
fax: +1.815.xxx.xxxx
EDUCATION:
1979-1982 Franklin Pierce Law Center (Concord, NH), JD degree
1975-1976 Weber State College (Ogden, UT), BS degree Physics
1969-1972 Cornell University (Ithaca NY), EE studies

BAR ADMISSIONS:
U.S. Patent and Trademark Office (1981)
State of Pennsylvania (1982)
State of Connecticut (1983)

EXPERIENCE:
Preparing and prosecuting several hundreds of US and foreign patent applications;
performing infringement and validity studies; drafting and negotiating license and
confidential disclosure agreements; providing litigation support; advising upper-level
management and implementing their objectives; training and supervision of patent attorneys.

Representative arts include: Semiconductors, computers and software, control systems, lasers,
robotics, aeronautics, avionics, mechanical systems and devices.

Senior Patent Counsel for Pitney Bowes Corporation
Patent Counsel for [some corp] (division of United Technologies)
Assistant Patent Counsel for [another corp] (division of United Technologies)

EMPLOYERS: 1989-Present [Gname] E. [Lname], P.A. (private practice)
1988-1989 [some law firm] (Southport, Connecticut)
1987-1988 Pitney Bowes Inc. (Stamford, Connecticut)
1982-1987 United Technologies Corp. (Hartford, Connecticut)

Wow! Un resume destul de tare. Tipul asta probabil ca face de la $500/h in sus, poate chiar mai mult...

Recapitulare
In primul rand, versiunea acestui domn pare destul de verosimila, doar nu s-ar apuca sa faca astfel de pagini fiindca nu si-a facut Viagra efectul. Deci a cumparat serviciile unui escort pentru 3 zile, in Bucuresti, a platit in prima zi conform perceptului "business before pleasure" si tipa a plecat a doua zi de dimineata cu banii.

Ca avocat, este probabil obisnuit sa nu fie tras in piept ci mai degraba sa-i traga el pe altii. Oh well, welcum to Romania, have a great day! :)
Am verificat si website-ul acestui escort agency si-am descoperit ca ei spun clar ca sexul pe bani este ilegal in Romania iar fetele au dreptul sa refuze ceva ce nu le place si sa intrerupa orice relatie cu care nu sunt comfortabile. Intrebarea este in ce masura un client "intrerupt" are dreptul la un partial refund. Chiar sunt curios daca au semnat un contract si ce scrie in contract...
Pe de alta parte, sa nu uitam ca poate avocatul si clientul nemultumit nu sunt neaparat una si aceeasi persoana. Este posibil ca pagina de web sa fi fost facuta de acest avocat urmand instructiunile unui client. Cred insa ca asta este putin probabil, dat fiind ca IP law are putin de a face cu international tort si deci sunt sanse mici ca un avocat de IP law s-ar ocupa de un astfel de caz. In orice caz, macar pana aflam mai multe, vom incerca sa protejam pe cat posibil identitatea celor in cauza, motiv pentru care am "cenzurat" /inlocuit cu variabile numele proprii si orice altceva personally identifiable.

Concluzie
Intentionez sa investighez aceasta ciudata problema, mi se pare deosebit de interesanta..

UPDATE: Am decis sa abandonez aceasta serie; nu am suficient material, si nu ma intereseaza suficient. Iata cateva articole care au o oarecare legatura cu acest subiect:

http://www.zf.ro/articol_152005/foreign_tourists_spend_less_in_romania.html
http://fantasya.wordpress.com/2007/11/05/curvele-ieftine-din-romania/

Ceteshte (si da) mai departe!......

Porkul romanesc si subventiile agricole

Doua sunt problemele majore cu care se confrunta agricultura romaneasca sub egida frateului mai mare european. Prima se refera, evident, la subventii. Cea de-a doua se refera la uciderea "umana" a porcilor.