Marius Onan, comma-splicing si samanta pe covor

[tags]blogosfera, insulte[/tags]
Recent, un gazetar s-a trezit bagandu-se singur in zeama. Probabil asa simtea nevoia, dat fiind ca nimeni altcineva nu-l mai baga. Cic-a avut el un show care a murit, si de-atunci a dat in paranoia si crede ca-i vina bloggerilor. Asa ca intr-un editorial intr-un ziar care-i da o paine, s-a apucat sa dea in bloggeri, de-a valma.

Un search pe blogsearch pentru numele lui rezulta in cam 600 de hits (1). Daca adaugi si termenul "onanist", raman numai 62. Exista deci 62 de articole care il mentioneaza pe dl Tuca alaturi de termenul "onanist", majoritatea punand un link cu el dedesubt, astfel: onanist. Totul a inceput de la acest editorial, publicat de dl Tuca in Jurnalul N pe 2008.05.09(3):

Cei mai mulţi dintre ei şi-au făcut bloguri ca să facă şi ei ceva, neînţeleşi, dar mai ales frustraţi, s-au lăsat duşi de modă, de trend, ca nişte mici servitori ai globalizării, umili şi gata să sară de gîtul primului concept care să-i scoată din anonimat, arată ca nişte arătări scoase pentru întîia oară la lumină, cu poze care vor să-i înfăţişeze fie sexy, fie intelectuali, bloggerii din România nu sînt altceva decît nişte rîme care au ieşit la suprafaţă fără să aibă ceva de spus, gata să inunde spaţiul cu banalităţi şi originalităţi ştiute şi vehiculate de toată lumea, un fel de masturbare comună, dar vîndută pe afiş ca un mic secret care ne va schimba filozofia de viaţă, fără inspiraţie şi fără talent, cei mai mulţi dintre ei, ca să nu zic toţi, se cred victime ale sistemului, cînd, de fapt, nu sînt altceva decît nişte victime ale incompetenţei proprii, nişte onanişti ca toţi onaniştii care se ascund la adăpostul anonimatului şi îi comentează pe alţii doar că pe ei îi apără poza studiată, poza care ţine loc şi de cuvinte, şi de idei, şi de imaginaţie, bloggeri ca să fie bloggeri, bloggeri ca să fie şi ei ceva, bloggeri ca să nu fie nimic, bloggeri de dragul de a se întoarce şi ei de undeva şi de a pleca în altă parte, bloggeri ca să se ascundă de ei şi să-i vadă ceilalţi, bloggeri ca să nu li se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, bloggeri de teama de a nu mai sta doar cu ei, ei cu ei, bloggeri ca să epateze, să impresioneze, bloggeri ca să blogheze, bloggeri doar ca să scape de rosul pe dinăuntru al meschinăriei, bloggeri. Cei mai mulţi dintre ei care n-au avut niciodată nimic de spus, bloggeri pentru nimeni, bloggeri între ei, bloggeri pentru ei, bloggeri ca să nu li se vadă caracterul, bloggeri plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii, bloggeri la discreţia tuturor, bloggeri la discreţie, bloggeri la kilogram, bloggeri la borcan, bloggeri la cutie, bloggeri la legătură, bloggeri plutind în deriva propriilor conştiinţe, sperînd că într-o bună zi o să răsară soarele şi pe blogul lor fără să ştie că ce e blog ca blogul trece, iar soarele răsare doar să aducă lumină şi niciodată glorie..
Poza: http://jurnalul.ro/librarie_fisiere/imagini/2008-04-13/05c9305094851cc93be2c70ed1cd0ad2.jpg

Nu cred ca vrea cineva sa intram in practicile sexuale ale d-lui Tuca (fiindca asa il cheama). Cert este ca termenul de "onanist", des folosit in limba romana, vine de la un personaj biblic (2), caruia i s-a poruncit sa impregneze vaduva lu' fra-su. Omului ii placea sexul, dar nu si copiii si a nesocotit porunca terminand, cica, pe covor. Un alt personaj biblic s-a ofticat si l-a matrasit rapid. Personajele biblice faceau asta des. Nu se stie al cui covor era.

Inteleg ca nu e prima data cand un jurnalist se leaga de bloggeri, de-a valma. Eu nu cunosc instantele cu ceilalti, dar asta e un fenomen si termenul "onanist" chiar i se potriveste. Este suficient sa te uiti la pagina lui de onanist sa vezi ca stilul lui este de scolar proaspat alfabetizat. Dl Tuca nu stie ce-i ala punctul. Articolele lui sunt un "run-on sentence" lung si elucubrant. Un "run-on sentence" (sau comma-splicing sa fim mai precisi) este o fraza alcatuita din prea multe propozitii, care nu se mai termina, care te oboseste citind-o (presupunand ca ai rabdare s-o citesti pan-la capat) si este considerata o greseala stilistica in orice limba (4). Altii o considera o laba trista. Te gandesti ca un jurnalist ar sti asta, dar un onanist, nu.

A run-on sentence is not merely any very long sentence: A properly constructed sentence can be extended almost indefinitely. However, writing such an extended sentence is poor writing style and should be avoided. A recommended rule of thumb would be a maximum of 3 independent clauses contained in one sentence, on the grounds that anything beyond that can cause the reader to lose interest or become frustrated.

Din toate reactiile din blogosfera, una pare sa le sintetizeze pe toate, si-asta fiindca-i video. Cam lung, dar tot asa-s si articolele lu' Marius Onan.



Nu vreau sa spun prin acest articol ca onania ar fi daunatoare. Totusi, nu pot sa nu remarc ca ar jurnalismul este sau ar trebui sa fie un domeniu distinct si separat.

Surse

1. http://blogsearch.google.com/blogsearch?q=marius+tuca
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Onan
3. http://www.jurnalul.ro/articole/124112/1
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Run-on_sentence

Ceteshte (si da) mai departe!......

O dezbatere despre blonde, "misoginie" si "feminism"?

[tags]feminism, misoginie, dezbatere[/tags]
Intr-un articol precedent, am criticat ceea ce mie mi s-a parut a fi misoginie. Cel criticat, Buddha, a raspuns cu calm (1), disculpandu-se. Si totusi, decat sa polemizam pe marginea presupusei misoginii a lui Buddha, n-ar fi mai interesant sa dezbatem misoginia in general?

In articolul sau (1), Buddha sustine ca

Eu ca si om, sunt foarte departe de a fi misogin. Intotdeauna am admirat femeia, intotdeauna am apreciat femeia care completeaza barbatul si uneori, are capacitatea de a-i tine locul acestuia. (...) eu apreciez blondele, si in special pe cele care dovedesc samburele de adevar al bancurilor specifice.La fel de mult cum iubesc prostii care ma amuza zilnic, la fel de bine iubesc si blondele proaste, blondele care “calca in strachini”. Asta nu ma transforma in misogin, dar sigur ma transforma intr-un om extrem de calm si curios. Nu o data sau de doua ori am stat de vorba cu o blonda, doar pentru a-i scoate la iveala culoarea parului.

Buddha nu are in opinia mea vederi extremiste, din contra. Parerile lui despre femei sunt probabil impartasite de majoritatea covarsitoare a barbatilor romani. Eu insumi consider ca exista diferente intre barbati si femei. Spre deosebire de multi altii, misogini sau feministe, Buddha argumenteaza civilizat. Iata de ce vad aici o oportunitate pentru o dezbatere. Inainte de a provoca proteste stradale "noi nu vrem polemici", vreau sa clarific diferentele dintre dezbatere si polemica. Polemica este o dezbatere esuata. Dezbaterea este un demers cognitiv. Am mai scris despre dezbateri si de ce le iubesc pe alt blog (in engleza). Oameni exprimand opinii diferite isi discuta aceste opinii, urmand cateva reguli simple, in speranta ca la sfarsit, chiar daca nu vor ajunge in mod necesar la aceeasi concluzie, vor avea o intelegere mai adanca si eventual respect pentru pozitia celuilalt si in special pentru celalalt, ca om.

Despre ce reguli e vorba?
1. No ad hominem, sau fara atacuri la persoana. Asta e o regula simpla, dar greu de respectat. Este esential sa ataci ideile si nu persoana. La un atac la persoana se poate raspunde numai cu un alt atac la persoana, si dezbaterea s-a terminat. Ironii fine si glume la adresa celuilalt sunt permise, dar ca regula de bun simt, nu le impinge prea departe si nu fa glume pe barba altuia pe care nu le-ai accepta in barba ta. Argumentul tau nu trebuie sa fie insa centrat pe glume sau pe ironii, astea sunt numai icing on the cake; argumentul principal este sau trebuie sa fie solid, glumele / ironiile fiind introduse numai pentru a pastra lucrurile interesante si pentru evitarea unei seriozitati prea nemtzesti.
2. Apel la autoritate minim. Asta este o regula si mai greu de respectat, dar necesara. Argumente de genul "eu stiu mai bine, ca-s specialist" sunt penibile. Tot astfel sunt argumentele factuale care nu pot fi verificate si pentru care nu pot fi oferite surse ("noi, inginerii electricieni, stim cu totii ca electronii au kuoaie, pe cand neutronii, n-au"). In primul rand, daca esti specialist, ar trebui sa poti aduce argumente in afara celui sus-mentionat, si-ar trebui sa poti convinge mai bine. Daca asta ar fi un argument valid, dezbaterea s-ar reduce la un schimb de resume-uri (CV-uri). In plus, astfel de argumente sunt numai cu putin mai evoluate decat argumentele gen "tatal meu e mai tare, ca are Skoda, pe cand tatal tau are un Trabant" pe care le aveam cand eram la gradinita. In plus, tentatia de a contracara apelul la autoritate cu un atac la persoana este foarte mare. Din pacate, cititorii vor in general sa stie "pe ce baza" vorbeste cineva, si sunt curiosi, vor sa cunoasca vorbitorul in cat mai mare amanunt, ceea ce face eliminarea completa a argumentelor ipse dixit dificila.
3. Interesanta. Degeaba respecti regulile ad literam daca plictisesti sau iti uiti audienta pe drum. De fapt, pastrarea dezbaterii in limitele interesantului este poate cel mai important punct, mai important poate decat cele precedente. Am asistat la multe dezbateri unde teama de a spune ceva gresit sau teama de a pare prost sau prea radical au facut debater-ul sa se autocenzureze intr-un asemenea hal incat dezbaterea s-a naruit. Nu poti combate pe cineva care emite numai truisme sau adevaruri universal valabile. Dezbaterea se naste si subzista din controversie. De asta este si atat de greu sa ai o dezbatere reala - trebuie s-o pastrezi ascutita, fara sa cazi in polemica. Daca de la bun inceput cei doi participanti exprima opinii identice, dezbaterea e moarta.

Iata si cateva scurte comentarii pe marginea articolelor lui Buddha referitoare la blonde:

• 1. Partidul fotomodelelor. Nu prea stiu nimic despre asta, dar nu mi se pare ceva serios. Mai degraba, este probabil o gaselnita publicitara a unei agentii de fotomodele, in ideea de a atrage mai multe prostute frumusele.
• 2. Blonda vs. Bruneta. Exista concurenta intre femei in general dar exista si cooperare. Exista probabil mai multa cooperare decat exista concurenta. Nu cred ca se formeaza tabere dupa culoarea parului. Oricum, reclama cu pricina e faina :)
• 3. Ipodul - Asta este o ecranizare a unui banc cu blonde, ca si reclama cu "eu ti-am zis ca-i preot, da' tu, nimic: Batman! Batman!". Daca n-as fi stiut bancul, mi s-ar fi parut o idee stralucita, dar asa e stupid.

Putem ataca una sau mai multe teme de dezbatere pe marginea misoginiei. Reclamele sau bancurile, din pacate, nu pot fi argumente (poate cel mult in sprijinul ideii ca este raspandit cliseul cu prostia blondelor).

Iti propun o dezbatere pe baza unuia sau mai multora din urmatoarele subiecte:

• 1. Sunt blondele intr-adevar mai proaste ca brunetele? De ce?
• 2. Sunt femeile in general inferioare, superioare sau absolut egale cu barbatii? De ce?
• 3. Este feminismul si rezultatele sale un pas inainte sau inapoi pentru omenire? Dar pentru barbati sau femei, separat?
• 4. A avut Larry Summers (presedintele Harvard) dreptate cand a spus ca reprezentarea mai slaba a femeilor in stiinta are mai mult de-a face cu abilitatea naturala decat cu discriminarea? Au facut bine ca l-au fortat sa demisioneze?
• 5. Exista diferente neanatomice dintre sexe? Daca da, care sunt ele?
  

As incepe eu, dar prefer s-aud de la tine ce subiect preferi (eu le-as ataca pe toate, daca nu intr-un articol, macar in cateva). Te las cu cateva ganduri despre dezbateri:

"It is better to debate a question without settling it than to settle a question without debating it."
Joseph Joubert

“When you resort to attacking the messenger and not the message, you have lost the debate.” Addison Whithecomb

"A man never tells you anything until you contradict him." George Bernard Shaw

"I have never in my life learned anything from any man who agreed with me." Dudley Malone

"Did you ever notice how difficult it is to argue with someone who is not obsessed with being right?" Wayne Dyer

"He that wrestles with us strengthens our nerves and sharpens our skill. Our antagonist is our helper." Edmund Burke

"I always cheer up immensely if an attack is particularly wounding because I think, well, if they attack one personally, it means they have not a single political argument left." Margaret Thatcher

"I argue very well. Ask any of my remaining friends. I can win an argument on any topic, against any opponent. People know this, and steer clear of me at parties. Often, as a sign of their great respect, they don't even invite me." Dave Barry

"I love argument, I love debate. I don't expect anyone just to sit there and agree with me, that's not their job." Margaret Thatcher

"Information, usually seen as the precondition of debate, is better understood as its by-product." Christopher Lasch

"The man who says he is willing to meet you halfway is usually a poor judge of distance." Laurence Peter

"The moment we want to believe something, we suddenly see all the arguments for it, and become blind to the arguments against it." George Bernard Shaw

"The well-bred contradict other people. The wise contradict themselves." Oscar Wilde

"There is only one rule for being a good talker - learn to listen." Christopher Morley

"They defend their errors as if they were defending their inheritance." Edmund Burke

Surse

1. Blondele si misoginismul - Buddha’s Blog

Ceteshte (si da) mai departe!......

Traficul imaginatiei - part deux

[tags]transport in comun, autobuz, TTC, RATB, abonament, posta, metropass[/tags]
In completare la articolul anterior despre exemplul strainezilor de trafic, discut abonamentul prin posta din Toronto si publicitatea facuta transportului in comun.

Vorbeam in articolul susmentionat de un poster, caruia i-am facut poza dar nu-l mai gasesc. Am gasit intre timp articol altcuiva despre aceste postere (1). Articolul este desigur critic, considerand ca cei care fac mizerie in TTC traiesc cel mai probabil in cocini si deci campania ar da gresh cu ei. Problema educarii consumatorului este o problema cu care multe municipalitati si regii autonome de transport public se confrunta in intreaga lume. Daca ar fi sa ne luam dupa imaginile de arhiva CBC luate la nasterea metroului (3, 4), curatenia si etica sunt in cadere libera posibil si datorita dezvoltarii economice si influxului de imigranti din alte culturi. Dar cei de la revista Spacing sugereaza ca o reclama mult mai eficienta ar fi modelata dupa campania din metroul din Amsterdam, unde s-a facut un curat suparat, dupa care au pus un pres urias la intrare (5), insotit de cuvintele

Welcome. We do everything we can to keep the station clean. And we go pretty far in doing this.

Asta ar fi, in opinia autorului, un mod mult mai inteligent de a face reclama. Si totusi, Bratislava a avut o reclama asemanatoare, dar mult mai percutanta, difuzata la TV, in campania lor de curatare a orasului:

Exista un flickr group de TTC. Iata ce obtii facand un search pentru "dirty TTC" pe acest grup (6).

In Toronto, unde mai toata lumea are masina, TTC mai face o chestie inteligenta pentru a promova uzul transportului in comun. Este vorba de MDP, sau programul de ieftinire abonamentului (7). Iata ce poti face cu un astfel de abonament:

• programul dureaza cate 12 luni de cand te inscrii
• pentru cele 12 luni esti protejat de eventuale scumpiri de abonament (se scumpeste destul de des, mult mai rapid decat rata inflatiei, fiindca n-au bani)
• abonamentul iti vine acasa in posta cu cateva saptamani inainte de inceputul lunii urmatoare (cand intra in vigoare)
• pretul abonamentului este mai mic decat daca l-ai cumpara direct, in 12 luni salvand cam cat pretul unuia nou (plus ca nu tre' sa stai la coada pe 1, ca cei care nu-s in MDP)

Un abonament MDP este identic cu toate celelalte si implicit are aceste inlesniri:

• abonamentul este transferabil si poate fi folosit de orice prieten sau membru de familie
• salvezi pana la $186 pe an in tax credits
• poti calatori nelimitat pe toate autobuzele, tramvaiele si in metroul din Toronto
• parcare gratuita in loturile TTC care-s amplasate strategic in cateva locatii de mare trafic din Toronto (8); tot ce trebuie sa faci este sa treci cardul prin robotul de la intrare si sa intri inauntru.

Ma-ndoiesc ca posesorii de abonamente RATB au aceleasi inlesniri.
Intr-un episod viitor, ma voi uita la ce se mai intampla in Romania cu traficul, dupa cum reiese din presa romaneasca.

Surse

1. http://spacing.ca/wire/?p=922
2. http://www.cotidianul.ro/strategia_de_parcare_a_capitalei_a_fost_aprobata-40363.html
3. http://archives.cbc.ca/science_technology/transportation/clips/1099-6099/
4. http://archives.cbc.ca/science_technology/transportation/clips/6098/
5. http://www.freshcreation.com/entry/huge_train_station_doormat/
6. http://www.flickr.com/search/?w=all&q=dirty+ttc&m=text
7. http://www.toronto.ca/ttc/mdp/mdp_details.htm
8. http://www.toronto.ca/ttc/parking.htm

Ceteshte (si da) mai departe!......

Cei 2 emo blonzi preacurvesc

[tags]emo, 4em, four-eyed monsters, youtube[/tags]
Am mentionat intr-un articol anterior cei 2 emo blonzi si povestea lor, transformata in film, inclusiv un link catre filmul integral. Si cum era de asteptat, ea s-a cam saturat de el, fiindca, printre altele, prea era balalau si astenic, precum Labush din bancul cu Vasile. Sa ne uitam la ultimele 3 episoade care ne aduc la curent cu ce-au mai invartit, si cu ce pare sa fie sfarsitul povestii.

In rezumat, ea s-a cam saturat de el, dar ii este greu sa se desprinda, el este clingy si pe cat vrea ea sa plece, p-atat vrea el s-o tina, ceea ce evident c-o oftica si mai tare pe ea. Probabil c-a incercat s-o convinga logic ca ce bine e sa stea impreuna, si ea a cazut de-acord, da' pasarica ei vrea sa zboare, si nici macar ea insasi n-o poate opri. Asa ca ea s-apuca de exotic dancing, cu efectul secundar ca-si platesc datoriile de pe credit card. Probabil in clubul de pasarici in care se etaleaza ea se-ntalneste cu vreun CEO care-i zice, "te-am vazut pe iutub, va lansez DVD-ul daca mi-o sugi mie si bordului de directori". Ea se executa, si uite-asa filmu' lor apare la IFC si DVD-ul in magazine.

Iata episoadele 9-13, si s-ar putea s-adaug si alte episoade mai tarziu, daca asa vor muschii mei care este ei. Ca sa navighezi intre episoade apasa sagetile stanga-dreapta.


Care va sa zica, ce s-a intamplat? Ea dadea de mai mult timp semne ca s-a cam saturat de el. El e cerebral, nu-i sare tzandara, si nu da cu ea de pamant, ceea ce este un turnoff pentru ea, chiar daca ea n-ar recunoaste asta niciodata. Dar decat sa discut despre ce nu face el sexual, care e oricum o speculatie, mai bine sa vorbim despre ce ar trebui sa faca orice barbat cand treaba nu mai merge si de ce.

O relatie, un mariaj, un concubinaj, whatever you wanna call it, exista intr-o societate democratica numai in masura in care femeia vrea. Multi barbati traiesc cu iluzia ca ei sunt cei care au facut primul pas, ca ei sunt cei care au cucerit, ca ei au deplin control asupra relatiei, si ca relatia se va termina numai daca au ei chef. Si poate ca primele impresii sunt adevarate, dar cruda realitate este ca cea mai mare proportie a divorturilor (cam 90%, daca-mi aduc bine aminte), sunt intentate de jumatatea feminina. Cu alte cuvinte, majoritatea casniciilor dureaza pana se plictiseste ea. De unde rezulta ca un barbat destept are de facut o singura chestie intr-o casnicie (si, prin extensie, intr-o relatie): s-o tina pe ea neplictisita. Cum sa faca el asta? Poate-mi zici tu. Ca pana nu aflu, n-am curaj sa ma-nsor.

Revenind la emoizii blonzi, el a dat-o-n bara cumva. Cum, putin importa. Sau poate n-a dat-o, poate tipa inca il vrea, si mimeaza si ei ca sa le creasca vanzarile (ca daca tipa pare libera, toti masculii masturbatori se vor buluci sa cumpere DVD-ul, visand ca poate au o sansa cu tipa). Dar hai sa presupunem ca ea intr-adevar s-a plictisit si nu e totu' make-believe. Apai atunci treaba lui este sa zica "pa!". Ca o relatie in care ea s-a saturat dar sta numa' asa, din mila, este foarte trista. Ei ii este mult mai dificil sa se desprinda. Daca el simte asta, trebuie sa fie el cel cu bile si sa face ceea ce ei ii vine greu. O femeie indragostita este o pasarica incantatoare, ciripind prin casa, ascunzandu-ti biletele in portofel cu "te iubesc" (in loc de bancnote), trezindu-te sambata dimineata cu un morning glory blow-job, etc. Una plictisita este o hoashka, un succubus care va aspira orice urma de viatza din tine in gaura sa neagra.

Dar desigur, chiar in ipoteza ca el este mai fletz si ca nu e totul un kkmak, exista considerente financiare. Poate chiar s-au indatorat sa faca filmu'. Poate el ii zice: stai ma, sa platim cartile de credit, sa lansam filmu', avem potential lucrativ, comercial impreuna. Facem bani, ne-o punem p-orma cu cine vrem, eventual si unu' cu altu'. Pana una-alta, ea se distreaza dand din fund, si n-ar strica sa-i puna si lui nitzel Garbage (ultima in colectia de mai sus):

You can look, but you can't touch
I don't think I like you much
Heaven knows what a girl can do
Heaven knows what you've got to prove

I think I'm paranoid
And complicated
I think I'm paranoid
Manipulated

Bend me
Break me
Anyway you need me
All I want is you

Bend me
Break me
Breaking down is easy
All I want is you

I fall down just to give you a thrill
Prop me up with another pill
If I should fail, if I should fold
I nailed my faith to the sticking pole

I think I'm paranoid
Manipulated
I think I'm paranoid
Too complicated

Bend me
Break me
Anyway you need me
All I want is you

Bend me
Break me
Breaking down is easy
All I want is you

I think I'm paranoid
I think I'm paranoid

Bend me
Break me
Anyway you need me
All I want is you

Bend me
Break me
Breaking down is easy
All I want is you

Steal me, deal me, anyway you heal me
Maim me, tame me, you can never change me
Love me, like me, come ahead and fight me
Please me, tease me, go ahead and leave me

Bend me
Break me
Anyway you need me
As long as I want you baby it's alright

Bend me
Break me
Anyway you need me
As long as I want you baby it's alright

Esti de acord cu viziunea mea asupra spargerii relatiilor?

Surse

http://ifc.com/foureyedmonsters
http://foureyedmonsters.com/

Ceteshte (si da) mai departe!......

Buddha baga bata-n balta-n blog: Blonda-i bata? Ba-i Buddha!

[tags]misoginie, superficialitate, Buddha[/tags]
Citeam recent in buda despre o emisiune, momentu' adevarului, descrisa de Buddha. Si nu mi-au placut concluziile si interpretarile lui. Si-n loc sa-i bag un comment, care-ar fi fost foarte lung, m-am gandit ca mai bine scriu un articol in tema.

Inainte sa te bucuri cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lu' Bucurel care s-a buhnit bucuros de la Bucuresti, tin sa te avertizez c-am facut eforturi mari sa nu transform asta intr-un articol unde ma bat cu Buddha. Nu stiu cat ma reusit. El nu a gresit neaparat, dar a pierdut o sansa de a zice ceva interesant, cazand mai degraba in clisee misogine ca - vezi Doamne! - blondele sunt toate proaste. De fapt, misoginia lui e evidenta din casuta de articole asemanatoare (vezi screen capture). Evident, este un mod de a te conecta cu audienta si asta este si probabil unul din motivele pentru care n-am sa ajung niciodata la traficul lui. Daca-i compus din oameni care vor sa-si gaseasca reflectate propriile clisee si aberatii, nici nu-mi doresc.

Buddha comenteaza pe marginea unei emisiuni TV care pare sa fi distrus un mariaj:



In primul rand, nu-mi este clar cum stabilesc ei valoarea de adevar a raspunsurilor "concurentei". Un poligraf ia in calcul mai multe semne fiziologice, cum ar fi puls, transpiratie, etc. Dar n-am vazut nici un aparat conectat la ea, ceea ce sugereaza ca se foloseste voice stress analysis. Orice alta metoda decat un poligraf adevarat are sanse mult mai mici de acuratete, intrucat se uita la mai putini indicatori. Si-n plus, poligraful in sine este foarte controversat. Se pare ca obtine rezultate valabile in numai 61% din cazuri, cu putin mai mult decat o situatie aleatoare. Iata ce zice wikipedia:

There is little scientific evidence to support the reliability of polygraphs.^[16][17] Despite claims of 90% - 95% reliability, critics charge that rather than a "test", the method amounts to an inherently unstandardizable interrogation technique whose accuracy cannot be established. A 1997 survey of 421 psychologists estimated the test's average accuracy at about 61%, a little better than chance.^[18] Critics also argue that even given high estimates of the polygraph's accuracy a significant number of subjects (e.g. 10% given a 90% accuracy) will appear to be lying, and would unfairly suffer the consequences of "failing" the polygraph. In the 1998 Supreme Court case, United States v. Scheffer, the majority stated that “There is simply no consensus that polygraph evidence is reliable” and “Unlike other expert witnesses who testify about factual matters outside the jurors' knowledge, such as the analysis of fingerprints, ballistics, or DNA found at a crime scene, a polygraph expert can supply the jury only with another opinion...”.^[19] Also, in 2005 the 11th Circuit Court of Appeals stated that “polygraphy did not enjoy general acceptance from the scientific community”.^[20] In 2001 William G. Iacono, Distinguished McKnight University Professor of Psychology and Neuroscience and Director, Clinical Science and Psychopathology Research Training Program at the University of Minnesota, published a paper titled “Forensic “Lie Detection": Procedures Without Scientific Basis” in the peer reviewed Journal of Forensic Psychology Practice. He concluded that

Although the CQT [Control Question Test] may be useful as an investigative aid and tool to induce confessions, it does not pass muster as a scientifically credible test. CQT theory is based on naive, implausible assumptions indicating (a) that it is biased against innocent individuals and (b) that it can be beaten simply by artificially augmenting responses to control questions. Although it is not possible to adequately assess the error rate of the CQT, both of these conclusions are supported by published research findings in the best social science journals (Honts et al., 1994; Horvath, 1977; Kleinmuntz & Szucko, 1984; Patrick & Iacono, 1991). Although defense attorneys often attempt to have the results of friendly CQTs admitted as evidence in court, there is no evidence supporting their validity and ample reason to doubt it. Members of scientific organizations who have the requisite background to evaluate the CQT are overwhelmingly skeptical of the claims made by polygraph proponents. ^[21]

Polygraph tests have also been criticized for failing to trap known spies such as double-agent Aldrich Ames, who passed two polygraph tests while spying for the Soviet Union.^[22] Other spies who passed the polygraph include Karl Koecher,^[23] Ana Belen Montes,^[24] and Leandro Aragoncillo.^[25] Pseudoscience debunker Bob Park said, "The polygraph, in fact, has ruined careers, but never uncovered a single spy."^[26] Polygraph examination and background checks also failed to detect Nada Nadim Prouty, who was not a spy but was convicted for improperly obtaining US citizenship and using it to obtain a restricted position at the FBI.^[27]

Prolonged polygraph examinations are sometimes used as a tool by which confessions are extracted from a defendant, as in the case of Richard Miller, who was persuaded to confess largely by polygraph results combined with appeals from a religious leader.^[28]

Exista o multitudine de tehnici prin care poligraful poate fi pacalit, si chiar daca in show-ul respectiv nu s-a folosit aceasta e important de subliniat ca nu tot ce "suna stiintific" este infailibil. Probabil ce se foloseste in show este fie Voice Stress Analysis (VSA), fie Voice Layered Analysis (VLA). Si chiar daca aceste tehnici sunt mai noi, exista deja studii care le demonstreaza ca fiind neconclusive:

For example, a 2005 study found the TrusterPro VSA system to be invalid for detection of guilty knowledge, but found over 90% hit rates for electrodermal, respiratory, and cardiovascular measurements[6]. (...) The skill and experience of the VSA Examiner is of utmost importance.[7]

In rezumat, Curtea Suprema USA considera ca

Nu exista nici un consens ca "evidentdovada" de poligraf ar fi valabila. Spre deosebire de alti experti care pot explica broblem factual din afara sferei de competenta a juroratilor, cum ar fi analiza amprentelor, balistica si ADN de la scena crimei, un expert in poligrafie poate oferi juriului numai o simpla opinie.

Acelasi lucru este valabil si pentru VSA, si mai mult, pentru toate aceste tehnici, rezultatele depind de experienta si priceperea examinatorului. Ca sa nu mai vorbim ca utilizarea expert witness (martorilor experti) la un proces si oriunde altundeva este o sfidare a logicii care se mai cheama si argumentum ad verecundiam (apel la autoritate) ori ipse dixit. Pentru cei interesati, exista astfel de programe de analizat inregistrari de voce (costa pentru Windoze, gratis pentru Linux).

Revenind la oile noastre, este cel mai probabil ca show-ul are un psiholog salariat care sta cu un ochi pe aparatul VSA si cu unul pe monitor si interpreteaza raspunsul ca fiind adevarat sau fals. Daca tu esti producatorul show-ului, ai angaja un psiholog cu renume, care costa mult si face figuri si are sanse sa fie impartial? Evident ca nu! Angajezi unu' boboc abia graduat, pentru care asta e un job de aur si care simte si el presiunea de a salva banii show-lui, doar-doar mai primeste si el un bonus. Iata deci de ce zic eu ca la sfarsit, cand i-au zis ca a mintit "fiindca nu se considera un om bun probabil deoarece nu s-a iertat pe sine inca", e o mare tzeapa. Pur si simplu, s-au gandit ca it's better TV s-o lase cu buza umflata, ca sa nu mai vorbim ca au si salvat cateva mii de dolari in felu' asta. It's all for the show, baby. Este in fond laudabil ca incearca sa fie si un pic educativi, impartind bani celor care merita si fraierindu-i pe cei care (chipurile) nu merita dupa cum se vede din al doilea clip de mai sus.

Si pentru ca am pierdut prea mult timp si spatiu cu debunking VSA, ma grabesc sa ofer explicatia mea alternativa. Gagica aia nu-i proasta deloc. A fost foarte aproape sa castige cateva sute de mii prin forte proprii. Nu cred ca-i usor sa fii selectionat sa apari la concurs. Si chiar daca nu castigi, sunt convins ca ei niste bani. Si nu-n ultimul rand, noi nu stim in ce masura si cat este adevarat din ce vedem la TV. Oare nu este posibil sa fie totul regizat, si copacii aia sa fie toti actori? In ipoteza ca sunt concurenti reali, oare nu-i posibil ca ei sa fi studiat/exersat VSA countermeasure techniques si sa fi nascocit o poveste de facut bani, suficient de palpitanta pentru a fi difuzata, si sa fi pacalit pishologu' de serviciu cu fiecare raspuns? Si chiar dac-ar fi totul adevarat, oare nu merita sa spargi un mariaj despre care te-ai prins ca nu mai functioneaza pentru cateva sute de mii? Ii dai juma' lu' sotu', sa-si gaseasca si el alta pitzipoanca blonda, si-ncepi o viata noua; si ca tot esti faimoasa te poti apuca sa scrii carti si sa dai interview-uri la TV. Si-s o gramada de fraieri gata sa creada tot ce-aud la TV sau ce scrie un blogger de mare trafic, coleg intru misoginie cu taticu' blogurilor.

Dar toata chestia cu poligraful si VSA sunt argumente circumstantiale. Dezbaterea de baza este ce face unii barbati sa devina misogini si chiar sa creada in glumele cu blonde. Sigur, si eu stiu cateva glume cu blonde care chiar ma amuza, si-am iubit demult de tot o rusoaica ce mi-a facut inima tzandari, dar sper cel putin ca n-am pierdut contactul cu realitatea. Adica nu-s nici feminazi, dar nici nu m-am suparat pe toate femeile, nici macar pe blonde. Buddha e in companie selecta, multi sunt cei care cand n-ajung la struguri decid ca-s acri - de pilda, Mircea Badea.

Si poate ca sa mergi la TV la un show care e numa' cu un picior deasupra lu' Jerry Springfield (4) tre' sa fii un pic tolomac, dar atunci cei care se uita la el cum sunt? Si poate asta nu-i cea mai buna metoda de imbogatire. E mult mai sigur sa faci suta de mii din reclame adsense. Si cu putin noroc, faci suta de mii in mai putin de-o suta de ani...

Surse

Blonda, tot proasta ramane! - Buddha’s Blog
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Voice_stress_analysis
3. http://antipolygraph.org/
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Jerry_Springer

Ceteshte (si da) mai departe!......

Traficul bucurestean - o problema de imaginatie?

[tags]trafic, traffic, ttc, ratb[/tags]
Un recent articol venit din noua vizuina a lu' puttycat mi-a dat de gandit si apoi de scris. Intrebarea fiind, desigur, cum se descurca regia de transporturi din Toronto (TTC, sau Toronto Transport Comission)? Exista invataminte de tras de la altii, apropos de transportul in comun si cosmarul de trafic bucurestean?

Subiectul traficului vine si revine cu obstinatie in blogosfera si media romaneasca. Pe acest blog am scris mai demult despre sarbatoarea inghesuielii nationale din Bucuresti si recent despre adevarul inghesuielii din metrouri. Si-n ciuda eforturilor depuse de edili, nimeni nu pare sa vada o solutie. E greu sa-ti pastrezi optimismul intr-o astfel de situatie. Dar nu este aceasta o problema cu care s-au confruntat si societatile Occidentale, problema in cea mai mare parte rezolvata azi?

Dac-ar fi sa generalizam, societatile nord-americane si cele europene au atacat-o in mod diferit. Europenii s-au axat pe solutii inteligente, marind in general densitatea oraselor, dar construind de asemenea metrouri si trenuri de mare viteza. Europenii incurajeaza folosirea bicicletei, aceasta devenind un mod preferat de transport in multe capitale europene. Nord-americanii, avand mai mult spatiu, au preferat "(sub)urban sprawl", adica extinderea accelerata a zonelor rezidentiale de mica densitate, formate in principal din case pentru o singura familie. In America de Nord, aceasta a devenit practic parte din visul general: casele sunt ieftine, masinile sunt ieftine si pana nu demult, asa era si benzina care tinea suburbia deasupra nivelului de plutire. Aceasta dependenta excesiva de automobil este unul din factorii care au transformat societatea nord-americana in cea mai obeza societate de pe fata pamantului. Mai mult, extinderea in zonele limitrofe a distrus pe alocuri centrul orasului, care a devenit pustiu in multe astfel de orase, cu consecinte nefaste pentru "spiritul locului". Pe de alta parte, transportul in comun ramane mult mai civilizat decat in Bucuresti cam oriunde in lumea Occidentala. Cum s-a ajuns la asta? Exista un efort sustinut de a face transportul in comun cat mai convenient si mai civilizat. Voi lista in continuare cateva observatii.

• 1. Reclame la transportul in comun. Pe arterele aglomerate unde se circula bara la bara in orele de varf (cum ar fi Allen Road) gasesti pe fiecare pod reclame TTC (RATB-ul din Toronto). Cateva exemple din memorie "Don't you wish you were riding The ROCKET?" ("racheta" este brandul transportului in comun; cu metroul ajungi mult mai repede in centru decat cu masina). Alta este "Costul unei masini intr-un an: $10,000 - sursa: CAA sau ACR-ul Canadian. Costul unui abonament TTC: $800/an", etc.
• 2. Toata lumea plateste bilet. Intrarea in autobuz se face numai prin fata, pe la sofer, unde oamenii pot plati fie bilet, fie cu monezi. Nimeni nu incearca sa lase ciubuc, fiindca toata lumea este constienta ca transportul in comun este platit cu taxele noastre.
• 3. Banii sau biletele sunt depozitate intr-o cutie transparenta pe care soferul nu o poate deschide. Din cand in cand apasa un buton care o goleste in depozitul de dedesubt, si care e golit numai la capat de linie. Soferul iti poate da la cerere o hartiuta care se schimba si ea la capat de linie, care arata ora aproximativa si care este bilet de transfer pentru orice alt mijloc de transport in comun. Transferurile pot fi luate din automate speciale aflate in statiile de metrou. Toate biletele si abonamentele sunt aceleasi si pot fi folosite atat la autobuz, cat si la tramvai sau metrou.
• 4. Cu exceptia orelor de varf, cand ruleaza pline (dar niciodata cu oameni pe scara), autobuzele si tramvaiele sunt de obicei mai mult de juma'te goale. Ele nu opresc in toate statiile, ci numai daca este cineva in statie asteptand sau daca cineva din interior apasa butonul de "stop request". Asta face deseori transportul in comun mai rapid decat masina.
• 5. Anumite linii de pe strazile intens circulate sunt rezervate autobuzelor. Exista de asemenea unele restrictii de circulatie de la care autobuzele sunt exceptate (interzis stanga, etc.). Cand parasesc refugiul din statie, autobuzele au prioritate prin lege.
• 6. La orele de varf, autobuzele sunt asteptate de oameni in statie in formatie de 2 cate 2, iar soferul opreste fix in fata lor. Asta se intampla cam peste tot acum 10 ani si mai bine. Mai nou, am remarcat ca in zonele cu minoritati vizibile (imigranti proaspeti, FOB) chestia asta nu mai este respectata la fel si oamenii se bulucesc, ca-n Est. Totusi, sistemul continua sa functioneze, intrucat bulucitii sunt inca o minoritate. Daca autobuzul este plin, oamenii se opresc din intrarea in autobuz si asteapta urmatorul, care de obicei vine in 5 minute.
  
• 7. Exista o gramada de postere TTC care incearca sa educe publicul calator. Unul dintre ele arata un tip cu cap de porc, lafaindu-se cu cracii-n sus, inconjurat de gunoaie si resturi de McDonald, cu 2 alti calatori uitandu-se cu frica si scarba la el.
• 8. Autobuzele si tramvaiele (troleybuze nu exista) au orar, publicat pe website-ul comisiei. Daca mergi undeva la ore fixe (de pilda, la servici), poti sa tii minte la ce ore vin autobuzele ca sa minimalizezi timpul de asteptare in statie.
• 9. Exista oameni ciudati si urat-mirositori si aici, dar de obicei ii gasesti downtown (in centru) pe numai cateva linii si nu la orele de varf. Totusi, transportul in comun nu este vazut ca o solutie pentru saraci sau amarati. Este o solutie pragmatica pentru oricine. Multi avocati, judecatori si chiar managers merg cu transportul in comun fara sa le cada rangul, pentru simplul motiv ca iti ia mult mai mult timp cu masina si timpul lor este pretios. Este stupid sa mergi cu masina la servici numai ca sa fii smecher.
• 10. Orasele au o viziune urbanistica si sunt proiectate cu cap. In Toronto de pilda, ca in mai toate capitalele din anglosfera, exista o linie majora nord-sud, in principal sub Yonge St, artera centrala si cea mai lunga strada din lume, si una est-vest, sub Bloor St. In rest exista o retea destul de buna de autobuze, si in centru, o retea de tramvaie. Orasele francofone si in general latine, din cate-am remarcat, au in general o retea de metrou circulara, intretaiata de linii de conexie. Orasele din anglosfera tind in general sa aiba si o geometrie mult mai regulata, cu o retea stradala patratzoasa si foarte simpla, ca de altfel si gramatica limbii engleze.
  
• 11. Exista camere de luat vederi care iti arata imagini din trafic de pe autostrazile principale. Dimineata, sunt statii de radio si TV care transmit traffic updates la fiecare 10 minute. Pe autostrazi, panouri electronice te sfatuie pe ce banda s-o iei si-ti spun din timp daca sunt incetiniri de trafic mai inainte. Se discuta echiparea masinilor cu retele "mesh", si multe alte solutii futuristice de fluidizare a traficului.
• 12. Respectul pentru reguli este mult mai mare. Oamenii conduc mult mai relaxati, nu claxoneaza intr-una, nu gonesc, nu trec pe rosu si ca urmare traficul rutier este mai fluid. Politistii nu simt nevoia sa fie-n intersectii, iar oamenii nu au nevoie de ei, fiindca inteleg ca respectarea regulilor (care, la randul lor, sunt facute cu cap, nu de dragul de a face reguli) este in propriul interes. In Bucuresti, cand au plecat armatele de politisti din provincie inapoi acasa dupa Summit-ul NATO a fost prapad si jale.
• 13. Soferii respecta trecerile de pietoni si culoarea rosie intr-o masura mult mai mare. Pietonii trec strada relaxati, fara teama de a fi ucisi. Poate prezenta intr-un numar mai mare a masinilor cu transmisie automata a contribuit la aceasta relaxare. In orice caz, daca vezi lumanari si flori la un copac de pe marginea strazii, nu este de la un accident in trafic, ci de la drive-by shooting (si-asta de obicei numai in zonele rau-famate).
  

Exemplul nord-american merita urmat numai in cat e de civilizat transportul in comun. Europenii stralucesc insa in uzul bicicletelor si in mersul pe jos. Avand o zestre de orase "proiectate" in alte secole, cu strazi stramte, etc., unele orase au optat sa inchida pur si simplu traficul din centru masinilor, fortand cetatenii sa se deplaseze pe jos, cu bicicleta sau cu metroul. In loc sa largeasca strazi, ei le stramteaza si creeaza piste si semafoare separate pentru biciclete. Reteau de "trafic de biciclete" e o structura paralela cu cea de pietoni si de masini. Toata lumea castiga - oamenii devin mai sanatosi, nemai facand infarct in ambouteillage si mergand mai mult pe jos si se reduce si poluarea. Si, cum interdictiile de fumat poate au ajutat unii sa renunte, tot asa o interdictie de trafic in centru ar ajuta unii sa scape de adictia la masina.

Am scris si cateva motive sa renunti la masina (in engleza):

1. mandatory insurance, increasing without bounds due to 9/11, terrorist attacks and risk spreading in the industry
2. traffic congestions making TTC far more attractive
3. constant headaches with owning a car (though I owned a Toyota and didn't have any major problem with it, I'd rather read in the bus than do oil changes)
4. unlike a house, it's a depreciating asset - no value as an investment, on the contrary
5. environmental concerns + encourages sedentary lifestyle
6. planned to travel most of the year, making the car in my garage deadweight
7. save time by doing something else when commuting (reading, listen to an mp3 book, etc.)

Obstacolele la un trafic mai normal sunt in mare masura culturale. Masina este nu numai un simbol de libertate, ci si un status-symbol, o desprindere de realitatea jegoasa cotidiana. Transportul in comun este ceva in care esti silit, sordid si scarbos. Masina costa mult mai mult, deci pentru romanul snob este mult mai valoroasa!

Sa ne amintim ca o parte din farmecul inefabil al anumitor orase (Venezia, Amsterdam), vine tocmai din absenta totala sau prezenta foarte redusa a masinilor. Pana una alta, lipsa acuta a locurilor de parcare din Bucuresti trebuie rezolvata cat mai rapid, probabil prin construirea unor parcari subterane si / sau supraetajate, redand trotuarele si spatiile verzi pietonilor. In acelasi timp, soferilor le trebuie inoculat prin amenzi si penalizari severe respectul pentru pieton, iar pietonii trebuie sa se obisnuiasca si ei cu ideea ca nu datoreaza masinilor recunostinta pentru ca raman in viata dupa ce merg pe zebra.

In Partea a doua a acestui articol ne uitam la postere si planul de ieftinire a abonamentului din Toronto (TTC).

Surse

Puttycat’s Den - trafic de idei
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16837/sex-mocca-in-reatebeu/1
http://www.imdb.com/title/tt0409396/
http://www.ttc.ca/
http://www.toronto.ca/rescu/
http://www.mto.gov.on.ca/english/traveller/compass/

Ceteshte (si da) mai departe!......

Renastere, Resurectie, Libertate II: Un Paste Fericit!

[tags]sarbatoare, paste, paste fericit, craciun, resurectie, passover, pesach[/tags]
Continui aici despre Pastele crestin dupa articolul despre Passover. In toate textele oficiale crestine, indiferent de biserica, sarbatoarea Pastelui este considerata cea mai importanta. Si totusi, in lumea Occidentala cel putin, oamenii par sa se agite si sa cheltuie mult mai multi bani in timpul Craciunului, in timp ce Thanksgiving ramane sarbatoarea familiei. Pana una-alta, urez tuturor un Paste fericit!

Cei care-si imagineaza (dupa reclame) ca cea mai importanta sarbatoare crestina ar fi Craciunul, n-au petrecut noaptea de inviere intr-un oras crestin din Est, inconjurati de o mare de lumanari, pazite cu strasnicie de credinciosi si duse acasa...

Denumirea de Paste vine prin greaca de la Pesach (vezi articolul precedent). Pastele crestin se trage din cel evreiesc, nu numai ca simbolism ci si ca sezon. Este celebrarea reintoarcerii intre cei vii a lui Iisus Christos si victoria sa asupra mortii, la 3 zile dupa crucificare, candva intre AD 26 si AD 36. Desi primul consiliu din Nicaea din AD 325 a decretat ca toti crestinii vor celebra Pastele in aceeasi Duminica, aceasta nu se-ntampla in practica, in principal pentru ca bisericile crestine Occidentale folosesc calendarul gregorian, in timp ce cele Orientale continua sa se juleasca in cel julian iar unii crestini nu-si bat capul cu calcule si-l celebreaza odata cu Pesach-ul evreiesc. Unii considera ca ar trebui sa se celebreze in prima Duminica de dupa luna plina, dar "luna plina" este cea ecleziastica, si nu cea astronomica (whatever that means).

Traditii mai mult sau mai putin pagane

Pastele crestinesc este inconjurat de alte sarbatori importante. Postul (cel mai important intre celelalte posturi), Buna Vestire, Floriile, Cina cea de Taina, Prohodul, Duminica Tuturor Sfintilor sunt situate cronologic in preajma Pastelui. Exista si o gramada de traditii nereligioase, legate de Paste, multe dintre ele fiind observate si de cei care nu sunt crestini.

• vopsitul oualor este o traditie ce se pastreaza inca dinaintea crestinatatii motive pentru care, alaturi de iepuras (un simbol al zeitei anglo-saxone a fertilitatii, Eastre, de unde si numele) sunt considerate traditii pagane secularizate; ouale rosii sunt populare in principal in Grecia, cele aurite sau argintii in tarile slavice, iar cele verzi in Germania si Austria; in Australia ouale de ciocolata au inlocuit aproape complet ouale de gaina.
• iepurasul a fost initial un simbol germanic, care s-a raspandit si la alte popoare relativ recent, in perioada postbelica
• la popoarele din anglosfera, ouale sunt decorate Sambata seara si apoi dispar misterios; copiii le cauta prin casa si prin gradina; creatorii de programe soft ascund deseori anumite glume in programele lor care se cheama "easter egg" sau ou de pasti.
• in America de Nord, ouale sunt aduse intr-un cosulet de chiar de catre iepuras, impreuna cu efigia sa imperiala de ciocolata
• in nordul Angliei si al Irlandei ouale sunt rostogolite la vale, in timp ce in Bermuda, copiii inalta un zmeu simbolizand ascensiunea lui Christos
• in tarile franceze clopotele s-ar duce la Roma sa aduca ouale, motive pentru care nu se bat clopotele nici macar la incendiu
• in Norvegia, oamenii fac cross-country skiing si-si bat capul cu mistere de Agatha Christie; acestea sunt tiparite chiar si pe ambalajele de lapte; in restul Scandinaviei este un mini-Halloween, cu copiii imbracati ca vrajitoare mergand din usa-n usa si colectand dulciuri
• in Nordul Germaniei si Olanda se-ncing focuri de pasti in seara premergatoare
• in Cehia si Slovakia, barbatii bat femeile cu un bici special care se cheama korbáč in slovaca si pomlázka in ceha; biciul este impletit de mana din 8, 12 sau 24 de salcii, are intre 0.5-2 metri si e-mpodobit cu panglici colorate la capat; femeile sunt pleznite cu drag, nu foarte tare, pentru a le pastra frumoase si sanatoase in anul care vine; "smacked bitches" multumesc pentru atentia acordata si dau barbatului un ou sau cateodata bani; in unele regiuni isi pot lua revansa a doua zi aruncand cu apa rece in orice barbat vor muschii lor

Surse

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Easter
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Paste
3. http://www.hyperhistory.net/apwh/essays/cot/t0w32easter.htm
4. http://atheism.about.com/library/glossary/western/bldef_easter.htm
5. http://forum.wordreference.com/showthread.php?t=72241
6. http://www.calendar-ortodox.ro

Ceteshte (si da) mai departe!......

Ultimele... cuminteli (II)

[tags]politica, europa, noi, continuare[/tags]
M-am luat dupa putty, care imi zicea sa sparg postul precedent in doua. Uite ce-a iesit! (google.ro, base, pregatirea de retea, bancile, ungurii si aurul, designul de circuite integrate in Romania)

• Sefu Google Romania, candidat Ph.D. la ASE, le zice pa si fuge la Romtelecom (10). Pe mine Google m-a banat (adica banned, interzis, nu "slab pana la moderat si in transilvania si muntenia"), de la AdSense, fara ca macar sa-mi zica de ce, in timp ce eram in vacanta in Ro. Pregatesc un articol pe tema asta, da' o sa fie in engleza. Sper ca el e de vina, si-acum c-a plecat, le-au venit mintile la cap si-mi reinstaureaza contul.
• Xinhua il citeaza pe Base, care explica Rusiei ca noi vrem bine, n-avem incredere in ei, dar suntem gata sa uitam ca ne-au ars in fund fara vaselina (11). Si ca ei sa inteleaga ca NATO nu e un inamic, ci un prieten care vine in vizita neanuntat sa-ti aduca lapte, miere, mamaliga si USB memory sticks. Rusii, desigur, il mangaie pe teasta si il imbie sa mai bea putina Vodka Cernobilnaya. Vorba cantecului cu elasticu': "URSS, suntem vechi prietene, de 2000 de secole".
• Romanasii nostri au mai fentat niste gusteri in sacouri, informeaza Washington Post citat de hotnews (12). Sub pretextul vizionarii unei subpoena (un fel de ordin judecatoresc), cei 20000 de recipienti ai unui email ar fi trebuit sa instaleze un add-on la browser care urma sa le fure parole. De-aia m-a costat pe mine $4000 contul de porn, cand nici nu-l deschisesem bine.
• WEF, Insead si Cisco publica Network Readiness Index (13), care gaseste Danemarca cea mai tare. Romania si Bulgaria sunt undeva la mijloc, pe locul 61, respectiv 68. Noi suntem chiar mai tari ca Polonia, care continua sa comunice prin cartofi cu carne.
• Din ciclul "noi nu mai vrem pamant, da-ne cash", ft.com scrie (14) si despre greva muncitorilor romani. Era si cazu', se vorbeste de lipsa de forta de munca, si salariile raman mici?! Unde-i Adam Smith, manca-l-ar tata, sa vina cu mana lui invizoaca? Sindicatele considera ca am primit destul FDI, e timpul sa retransmitem mesajul calduros "noi nu ne vindem tara". Adica nu tara, ci forta de munca. Adica vindem totul, bre, dar nu pe centi, ci pe produse semipreparate si haine de firma.
• Din ciclu' "n-avem suficienti bancheri" aflam (15) ca Ro e "underbanked". Zice IMF:

  Romania's financial intermediation ratio - a measure of banking assets as a percentage of nominal GDP - is, at 30 per cent, low by regional standards. The comparable figure in Poland is 70 per cent, while for the UK, it is 120 per cent.

  Ca urmare, un bank manager in Romania costa mai mult decat unu' in Austria. Asta e un raspuns implicit celor care se-ntreaba la ce le trebuie atata mate la gradinita.
• Apropo de FT, Economist si bucataru' ala care s-a enervat ca-l cocoloseau ai nostri: am gasit un press release mai vechi a Ministerului Dezv, care sugereaza ca mai tot ce-am citit eu despre Ro in Economist si FT au fost campanii platite (16). Ati mintit boborul, chiaburilor!
• Economistul publica si stiri mai putin imbucuratoare despre Ungaria, sper ca nu tot noi le-am sponsorat si p-astea (17). Ungurii platesc printre cele mai mari taxe, au deficite foarte mari si n-au regimul nostru simplu de flat tax. Ca urmare au cea mai mica rata de crestere din Europa: 1.3%. Guvernu' lor de socialisti a incercat sa introduca niste masuri simple, prin referendum (user fee la doctor de $2, taxe la universitate, si plata pentru internare in spital), si ungurii s-au revoltat, atatati de Fidesz (care-ar fi Partidu' Ungaria Mare). Cu alte cuvinte, ungurii prefera sa continue sa mearga la doctor pe gratis, sa aiba universitate gratis si internare gratis, chit ca economia lor se duce-n buda. Ungaria era cea mai vesela baraca in (ferien)lagarul comunist, si vrea sa ramana la fel, chiar daca vacanta s-a terminat.
• Un articol foarte interesant in NYT se uita la lupta seculara a secuilor pentru Szeklerland (18). Imbarbatati de Kosovo, ei par porniti de a se descotorosi de UDMR in favoarea unui nou partid, ceva cu Civic in nume, care e mult mai radical si mai tembel. Intre timp, romanii din Sf. Gheorghe (unde este facut reportajul), se plang de discriminari repetate. Sedintele consiliului local sunt tinute in limba maghiara, ca si cantecele de Craciun. De ziua nationala maghiara, steagul romanesc este lasat in berna, ca cica l-ar fi doborat vantu'. Egheresh, megheresh, 'tutsi modiorul bersernyi ma-tii!
• O stire care ma distreaza la culme este ca "autoritatile" au reusit in sfarsit sa prinda un insingurat care a sunat la 112 de 6442 ori (19). Tipul traieste (inca) intr-un sat din sudul Romaniei, sapa fantani, si ma-sa zicea ca l-a vazut vorbind des la telefon (din Noiembrie si pana in Ianuarie), dar nu stia cu cine si a luat o amenda de $223. 90% din apelurile 112 sunt bascalii. Sistemul va incepe sa localizeze cei de pe mobil abia in vara, in urma amenintarilor UE ca ne dau in judecata altfel. Ce-a zis cand l-au prins? "I didn't do it!"
• Intre tarile europene, numai Latvia are taxe vamale la aur si bijuterii, de 5%. Romania are 15% anul asta, anul trecut fiind de 25%. Ideea ar fi ca e bine sa lasi cetatenii sa cumpere bijuterii, fiindca ar contribui la stabilitatea monetara (20). Mai mult, daca taxezi prea tare, totul trece pe sub masa, cum s-a-ntamplat la noi, unde peste 85% din tranzactii sunt "la negru". Guvernu' zice ca va scoate taxa treptat, pana in 2010. Dac-ar face totul deodata, ar lua mai putina spaga, si-ar sari si europenii cu: "vezi ca se poate?!?" :)
• Am lasat la sfarsit un articol care chiar ma umple de mandrie patriotica. Este un interviu (21) cu eSillicon, care a mostenit o echipa de 8 oameni in Bucuresti prin achizitia Sycon Design, o firma din Sillicon Valley. Iata ce zice Hugh Durdan, VP of marketing:

I was surprised to find it less expensive to operate in Romania than in India, Malaysia or China. It's been a big advantage for us. For design, proximity to the customer is most important.

Si cum romanii sunt aproape de clientii europeni, o rup nitzel si-n engleza (probabil mai bine decat indienii sau chinezii), Hugh a ramas in Bucuresti, luptandu-se (e)senin cu traficul. :)

Surse

10. http://www.zf.ro/articol_168954/romtelecom_recruits_google_romania_s_boss.html
11. http://news.xinhuanet.com/english/2008-04/16/content_7991756.htm
12. http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-2820077-washington-post-romanian-hackers-attempted-fool-thousands-managers-financial-institutions.htm
13. http://www.insead.edu/v1/gitr/wef/main/home.cfm
14. http://us.ft.com/ftgateway/superpage.ft?news_id=fto041420082230398831
15. http://us.ft.com/ftgateway/superpage.ft?news_id=fto040120082037416686
16. http://mie.ro/stiri_en.php?lang=en&s=318
17. http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=10926685
18. http://www.nytimes.com/2008/04/07/world/europe/07hungarians.html
19. http://www.usatoday.com/news/offbeat/2008-04-17-profane-phone-calls_N.htm
20. http://www.thediplomat.ro/reports_0408_3.php
21. http://www.eetasia.com/ART_8800515095_480100_NT_2ab09574.HTM

Ceteshte (si da) mai departe!......