Traficul imaginatiei - part deux

[tags]transport in comun, autobuz, TTC, RATB, abonament, posta, metropass[/tags]
In completare la articolul anterior despre exemplul strainezilor de trafic, discut abonamentul prin posta din Toronto si publicitatea facuta transportului in comun.

Vorbeam in articolul susmentionat de un poster, caruia i-am facut poza dar nu-l mai gasesc. Am gasit intre timp articol altcuiva despre aceste postere (1). Articolul este desigur critic, considerand ca cei care fac mizerie in TTC traiesc cel mai probabil in cocini si deci campania ar da gresh cu ei. Problema educarii consumatorului este o problema cu care multe municipalitati si regii autonome de transport public se confrunta in intreaga lume. Daca ar fi sa ne luam dupa imaginile de arhiva CBC luate la nasterea metroului (3, 4), curatenia si etica sunt in cadere libera posibil si datorita dezvoltarii economice si influxului de imigranti din alte culturi. Dar cei de la revista Spacing sugereaza ca o reclama mult mai eficienta ar fi modelata dupa campania din metroul din Amsterdam, unde s-a facut un curat suparat, dupa care au pus un pres urias la intrare (5), insotit de cuvintele

Welcome. We do everything we can to keep the station clean. And we go pretty far in doing this.

Asta ar fi, in opinia autorului, un mod mult mai inteligent de a face reclama. Si totusi, Bratislava a avut o reclama asemanatoare, dar mult mai percutanta, difuzata la TV, in campania lor de curatare a orasului:

Exista un flickr group de TTC. Iata ce obtii facand un search pentru "dirty TTC" pe acest grup (6).

In Toronto, unde mai toata lumea are masina, TTC mai face o chestie inteligenta pentru a promova uzul transportului in comun. Este vorba de MDP, sau programul de ieftinire abonamentului (7). Iata ce poti face cu un astfel de abonament:

• programul dureaza cate 12 luni de cand te inscrii
• pentru cele 12 luni esti protejat de eventuale scumpiri de abonament (se scumpeste destul de des, mult mai rapid decat rata inflatiei, fiindca n-au bani)
• abonamentul iti vine acasa in posta cu cateva saptamani inainte de inceputul lunii urmatoare (cand intra in vigoare)
• pretul abonamentului este mai mic decat daca l-ai cumpara direct, in 12 luni salvand cam cat pretul unuia nou (plus ca nu tre' sa stai la coada pe 1, ca cei care nu-s in MDP)

Un abonament MDP este identic cu toate celelalte si implicit are aceste inlesniri:

• abonamentul este transferabil si poate fi folosit de orice prieten sau membru de familie
• salvezi pana la $186 pe an in tax credits
• poti calatori nelimitat pe toate autobuzele, tramvaiele si in metroul din Toronto
• parcare gratuita in loturile TTC care-s amplasate strategic in cateva locatii de mare trafic din Toronto (8); tot ce trebuie sa faci este sa treci cardul prin robotul de la intrare si sa intri inauntru.

Ma-ndoiesc ca posesorii de abonamente RATB au aceleasi inlesniri.
Intr-un episod viitor, ma voi uita la ce se mai intampla in Romania cu traficul, dupa cum reiese din presa romaneasca.

Surse

1. http://spacing.ca/wire/?p=922
2. http://www.cotidianul.ro/strategia_de_parcare_a_capitalei_a_fost_aprobata-40363.html
3. http://archives.cbc.ca/science_technology/transportation/clips/1099-6099/
4. http://archives.cbc.ca/science_technology/transportation/clips/6098/
5. http://www.freshcreation.com/entry/huge_train_station_doormat/
6. http://www.flickr.com/search/?w=all&q=dirty+ttc&m=text
7. http://www.toronto.ca/ttc/mdp/mdp_details.htm
8. http://www.toronto.ca/ttc/parking.htm

Ceteshte (si da) mai departe!......

Traficul bucurestean - o problema de imaginatie?

[tags]trafic, traffic, ttc, ratb[/tags]
Un recent articol venit din noua vizuina a lu' puttycat mi-a dat de gandit si apoi de scris. Intrebarea fiind, desigur, cum se descurca regia de transporturi din Toronto (TTC, sau Toronto Transport Comission)? Exista invataminte de tras de la altii, apropos de transportul in comun si cosmarul de trafic bucurestean?

Subiectul traficului vine si revine cu obstinatie in blogosfera si media romaneasca. Pe acest blog am scris mai demult despre sarbatoarea inghesuielii nationale din Bucuresti si recent despre adevarul inghesuielii din metrouri. Si-n ciuda eforturilor depuse de edili, nimeni nu pare sa vada o solutie. E greu sa-ti pastrezi optimismul intr-o astfel de situatie. Dar nu este aceasta o problema cu care s-au confruntat si societatile Occidentale, problema in cea mai mare parte rezolvata azi?

Dac-ar fi sa generalizam, societatile nord-americane si cele europene au atacat-o in mod diferit. Europenii s-au axat pe solutii inteligente, marind in general densitatea oraselor, dar construind de asemenea metrouri si trenuri de mare viteza. Europenii incurajeaza folosirea bicicletei, aceasta devenind un mod preferat de transport in multe capitale europene. Nord-americanii, avand mai mult spatiu, au preferat "(sub)urban sprawl", adica extinderea accelerata a zonelor rezidentiale de mica densitate, formate in principal din case pentru o singura familie. In America de Nord, aceasta a devenit practic parte din visul general: casele sunt ieftine, masinile sunt ieftine si pana nu demult, asa era si benzina care tinea suburbia deasupra nivelului de plutire. Aceasta dependenta excesiva de automobil este unul din factorii care au transformat societatea nord-americana in cea mai obeza societate de pe fata pamantului. Mai mult, extinderea in zonele limitrofe a distrus pe alocuri centrul orasului, care a devenit pustiu in multe astfel de orase, cu consecinte nefaste pentru "spiritul locului". Pe de alta parte, transportul in comun ramane mult mai civilizat decat in Bucuresti cam oriunde in lumea Occidentala. Cum s-a ajuns la asta? Exista un efort sustinut de a face transportul in comun cat mai convenient si mai civilizat. Voi lista in continuare cateva observatii.

• 1. Reclame la transportul in comun. Pe arterele aglomerate unde se circula bara la bara in orele de varf (cum ar fi Allen Road) gasesti pe fiecare pod reclame TTC (RATB-ul din Toronto). Cateva exemple din memorie "Don't you wish you were riding The ROCKET?" ("racheta" este brandul transportului in comun; cu metroul ajungi mult mai repede in centru decat cu masina). Alta este "Costul unei masini intr-un an: $10,000 - sursa: CAA sau ACR-ul Canadian. Costul unui abonament TTC: $800/an", etc.
• 2. Toata lumea plateste bilet. Intrarea in autobuz se face numai prin fata, pe la sofer, unde oamenii pot plati fie bilet, fie cu monezi. Nimeni nu incearca sa lase ciubuc, fiindca toata lumea este constienta ca transportul in comun este platit cu taxele noastre.
• 3. Banii sau biletele sunt depozitate intr-o cutie transparenta pe care soferul nu o poate deschide. Din cand in cand apasa un buton care o goleste in depozitul de dedesubt, si care e golit numai la capat de linie. Soferul iti poate da la cerere o hartiuta care se schimba si ea la capat de linie, care arata ora aproximativa si care este bilet de transfer pentru orice alt mijloc de transport in comun. Transferurile pot fi luate din automate speciale aflate in statiile de metrou. Toate biletele si abonamentele sunt aceleasi si pot fi folosite atat la autobuz, cat si la tramvai sau metrou.
• 4. Cu exceptia orelor de varf, cand ruleaza pline (dar niciodata cu oameni pe scara), autobuzele si tramvaiele sunt de obicei mai mult de juma'te goale. Ele nu opresc in toate statiile, ci numai daca este cineva in statie asteptand sau daca cineva din interior apasa butonul de "stop request". Asta face deseori transportul in comun mai rapid decat masina.
• 5. Anumite linii de pe strazile intens circulate sunt rezervate autobuzelor. Exista de asemenea unele restrictii de circulatie de la care autobuzele sunt exceptate (interzis stanga, etc.). Cand parasesc refugiul din statie, autobuzele au prioritate prin lege.
• 6. La orele de varf, autobuzele sunt asteptate de oameni in statie in formatie de 2 cate 2, iar soferul opreste fix in fata lor. Asta se intampla cam peste tot acum 10 ani si mai bine. Mai nou, am remarcat ca in zonele cu minoritati vizibile (imigranti proaspeti, FOB) chestia asta nu mai este respectata la fel si oamenii se bulucesc, ca-n Est. Totusi, sistemul continua sa functioneze, intrucat bulucitii sunt inca o minoritate. Daca autobuzul este plin, oamenii se opresc din intrarea in autobuz si asteapta urmatorul, care de obicei vine in 5 minute.
  
• 7. Exista o gramada de postere TTC care incearca sa educe publicul calator. Unul dintre ele arata un tip cu cap de porc, lafaindu-se cu cracii-n sus, inconjurat de gunoaie si resturi de McDonald, cu 2 alti calatori uitandu-se cu frica si scarba la el.
• 8. Autobuzele si tramvaiele (troleybuze nu exista) au orar, publicat pe website-ul comisiei. Daca mergi undeva la ore fixe (de pilda, la servici), poti sa tii minte la ce ore vin autobuzele ca sa minimalizezi timpul de asteptare in statie.
• 9. Exista oameni ciudati si urat-mirositori si aici, dar de obicei ii gasesti downtown (in centru) pe numai cateva linii si nu la orele de varf. Totusi, transportul in comun nu este vazut ca o solutie pentru saraci sau amarati. Este o solutie pragmatica pentru oricine. Multi avocati, judecatori si chiar managers merg cu transportul in comun fara sa le cada rangul, pentru simplul motiv ca iti ia mult mai mult timp cu masina si timpul lor este pretios. Este stupid sa mergi cu masina la servici numai ca sa fii smecher.
• 10. Orasele au o viziune urbanistica si sunt proiectate cu cap. In Toronto de pilda, ca in mai toate capitalele din anglosfera, exista o linie majora nord-sud, in principal sub Yonge St, artera centrala si cea mai lunga strada din lume, si una est-vest, sub Bloor St. In rest exista o retea destul de buna de autobuze, si in centru, o retea de tramvaie. Orasele francofone si in general latine, din cate-am remarcat, au in general o retea de metrou circulara, intretaiata de linii de conexie. Orasele din anglosfera tind in general sa aiba si o geometrie mult mai regulata, cu o retea stradala patratzoasa si foarte simpla, ca de altfel si gramatica limbii engleze.
  
• 11. Exista camere de luat vederi care iti arata imagini din trafic de pe autostrazile principale. Dimineata, sunt statii de radio si TV care transmit traffic updates la fiecare 10 minute. Pe autostrazi, panouri electronice te sfatuie pe ce banda s-o iei si-ti spun din timp daca sunt incetiniri de trafic mai inainte. Se discuta echiparea masinilor cu retele "mesh", si multe alte solutii futuristice de fluidizare a traficului.
• 12. Respectul pentru reguli este mult mai mare. Oamenii conduc mult mai relaxati, nu claxoneaza intr-una, nu gonesc, nu trec pe rosu si ca urmare traficul rutier este mai fluid. Politistii nu simt nevoia sa fie-n intersectii, iar oamenii nu au nevoie de ei, fiindca inteleg ca respectarea regulilor (care, la randul lor, sunt facute cu cap, nu de dragul de a face reguli) este in propriul interes. In Bucuresti, cand au plecat armatele de politisti din provincie inapoi acasa dupa Summit-ul NATO a fost prapad si jale.
• 13. Soferii respecta trecerile de pietoni si culoarea rosie intr-o masura mult mai mare. Pietonii trec strada relaxati, fara teama de a fi ucisi. Poate prezenta intr-un numar mai mare a masinilor cu transmisie automata a contribuit la aceasta relaxare. In orice caz, daca vezi lumanari si flori la un copac de pe marginea strazii, nu este de la un accident in trafic, ci de la drive-by shooting (si-asta de obicei numai in zonele rau-famate).
  

Exemplul nord-american merita urmat numai in cat e de civilizat transportul in comun. Europenii stralucesc insa in uzul bicicletelor si in mersul pe jos. Avand o zestre de orase "proiectate" in alte secole, cu strazi stramte, etc., unele orase au optat sa inchida pur si simplu traficul din centru masinilor, fortand cetatenii sa se deplaseze pe jos, cu bicicleta sau cu metroul. In loc sa largeasca strazi, ei le stramteaza si creeaza piste si semafoare separate pentru biciclete. Reteau de "trafic de biciclete" e o structura paralela cu cea de pietoni si de masini. Toata lumea castiga - oamenii devin mai sanatosi, nemai facand infarct in ambouteillage si mergand mai mult pe jos si se reduce si poluarea. Si, cum interdictiile de fumat poate au ajutat unii sa renunte, tot asa o interdictie de trafic in centru ar ajuta unii sa scape de adictia la masina.

Am scris si cateva motive sa renunti la masina (in engleza):

1. mandatory insurance, increasing without bounds due to 9/11, terrorist attacks and risk spreading in the industry
2. traffic congestions making TTC far more attractive
3. constant headaches with owning a car (though I owned a Toyota and didn't have any major problem with it, I'd rather read in the bus than do oil changes)
4. unlike a house, it's a depreciating asset - no value as an investment, on the contrary
5. environmental concerns + encourages sedentary lifestyle
6. planned to travel most of the year, making the car in my garage deadweight
7. save time by doing something else when commuting (reading, listen to an mp3 book, etc.)

Obstacolele la un trafic mai normal sunt in mare masura culturale. Masina este nu numai un simbol de libertate, ci si un status-symbol, o desprindere de realitatea jegoasa cotidiana. Transportul in comun este ceva in care esti silit, sordid si scarbos. Masina costa mult mai mult, deci pentru romanul snob este mult mai valoroasa!

Sa ne amintim ca o parte din farmecul inefabil al anumitor orase (Venezia, Amsterdam), vine tocmai din absenta totala sau prezenta foarte redusa a masinilor. Pana una alta, lipsa acuta a locurilor de parcare din Bucuresti trebuie rezolvata cat mai rapid, probabil prin construirea unor parcari subterane si / sau supraetajate, redand trotuarele si spatiile verzi pietonilor. In acelasi timp, soferilor le trebuie inoculat prin amenzi si penalizari severe respectul pentru pieton, iar pietonii trebuie sa se obisnuiasca si ei cu ideea ca nu datoreaza masinilor recunostinta pentru ca raman in viata dupa ce merg pe zebra.

In Partea a doua a acestui articol ne uitam la postere si planul de ieftinire a abonamentului din Toronto (TTC).

Surse

Puttycat’s Den - trafic de idei
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16837/sex-mocca-in-reatebeu/1
http://www.imdb.com/title/tt0409396/
http://www.ttc.ca/
http://www.toronto.ca/rescu/
http://www.mto.gov.on.ca/english/traveller/compass/

Ceteshte (si da) mai departe!......

Adevarul inghesuielii din metrouri

[tags]metrou, inghesuiala[/tags]
Recent, Adevarul a publicat un clip din metroul japonez. Chipurile, asta ar trebui sa faca romanii sa se simta mai ghinisor cand stau 3 ore in trafic sa mearga un 1 km. Am mai scris pe blog despre inghesuiala nationala din Bucuresti si cum sa te-nalti peste trafic.

Asta nu-i nimic nou. Metroul japonez e subiect de veselie pe iutub de cativa ani buni. Urmatoarea e o lista de peste 10 clipuri detaliind inghesuiala japonezilor (navigheaza cu butoanele stanga-dreapta):


Si totusi, este situatia japonezilor macar comparabila cu situatia bucurestenilor? Eu zic ca nu. Dupa cum se vede in harta de mai sus, complexitatea retelei metroului din Tokyo este incomparabila cu cea bucuresteana.

According to a study conducted by PricewaterhouseCoopers, the Tokyo urban area (35.2 million people) had a total GDP of US$1,191 billion in 2005 (at purchasing power parity), ranking again as the largest urban agglomeration GDP in the world.

Tokyo este un musuroi urias de mai mult de 10 ori mai mare ca populatie decat Bucurestiul (nu mai vorbesc de GDP. Este, alaturi de NYC si Londra, unul din centrele financiare ale lumii. Asta inseamna ca si traficul de oameni este cu mult mai intens. In plus, cultura japoneza este o cultura de commuting. De ce oare au japonezii telefoane moleculare atat de avansate (clipul 20 din lista)? De ce comanda ei carti intregi care le sunt trimise prin SMS spre a fi citite pe telefon? Tocmai pentru ca petrec o gramada de timp in trenuri si metrouri.

Inghesuiala este iarasi parte din cultura asiatica. Majoritatea covarsitoare a asiaticilor traiesc in case ca niste sardele, cu batrani, surori, frati si copii in garsoniere. Individualismul vestic le este strain, ei preferand colectivismul confucianist. Spun unii ca acest contact hiperextins este si cauza principala a sanatatii lor mai tari, in ciuda poluarii acute.

Nu de mult, Iliescu vroia sa ne comparam cu japonezii sau sa invatam din "modelul suedez", si radeam toti de el. Hai sa ne trezim si sa ne comparam cu cineva mai aproape de casa: intai cu bulgarii, si-apoi, in visele noastre, cu capitalele europene!

Surse

http://www.adevarul.ro/index.php?section=articole&screen=index&rss=1&id=347484
http://en.wikipedia.org/wiki/Tokyo_Metro
http://www.bento.com/subtop5.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Tokyo

Ceteshte (si da) mai departe!......

Cum sa scapi de trafic si aglomerari (ambouteillage)

Scriam mai demult despre cum a sarbatorit Bucurestiul ziua inghesuielii nationale. A sosit timpul sa scriu despre ambouteillage si cum sa scapi de trafic, despre asteptari, teorii de conspiratie si jetpacks.

Citeam deunazi o stire Reuters, cum ca Bush, teribil de nepopular acasa si in restul lumii, face vizite de lucru in Africa, si se bucura cand danseaza tot felu' de triburi pentru el (15). (Cine mai facea chestia asta?) Si m-am gandit cat de mult incepe sa semene USA cu Romania de acum cateva decenii. NSA si CIA inregistreaza convorbirile cetatenilor americani, ba vor chiar sa lanseze un satelit spion care sa se ocupe de bucata asta de continent. Se vorbeste acum despre introducerea unui act de identitate universal (ca buletinul de identitate romanesc). Romanilor asta nu li se pare ceva ingrozitor, dat fiind ca de mic esti obisnuit cu ideea ca esti un numar intr-o baza de date guvernmentala, pe cand in State, este o traditie puternica impotriva acestei idei. Multi romani erau chiar bucurosi cand in 12.1989-01.1990 in Bucuresti erau opriti si legitimati pe strada la fiecare 50 de metri de oameni cu pusti in numele luptei impotriva terorismului, chit ca toti asa-zisii teroristi aveau si ei buletine. Acum stupizenii asemanatoare se-ntampla in toate aeroporturile. E ca si cum Romania a fost un gigant teatru de repetitii pentru cat de mult poate fi inghitit fara cracnire.

O parte din clasa politica americana a incercat tare de tot sa bage ID-ul universal folosindu-se de 9/11 si nu prea a mers. Acum se pedaleaza pe frica de imigratia ilegala, din Mexic si America de Sud in special. Cei care sunt impotriva merg pe argumentul ca schimba raportul de putere intre stat si individ. America a fost intemeiata pe principiul libertatilor individuale, si in special ideea ca individul este mai presus de stat; cu alte cuvinte, aparatul de stat este in slujba ta, pentru ca tu il sustii cu taxe, din banii tai. De asta este scris pe masinile de politie "noi servim si protejam". De asta un politist nu are dreptul sa te legitimeze pe strada, ci numai cand esti la volan. Un act de identitate ar schimba asta. Orice cetatean ar putea fi oprit pe strada si legitimat, ceea ce nu cu mult timp in urma ar fi fost anatema. Dar pentru copiii care cresc cu RFID implantate in mana, care au trecut prin isteria si paranoia colectiva post-9/11, schimbarea mentala si de asteptari s-a produs deja. Actul de identitate universal va fi introdus in maxim 10 ani, in ciuda unui "tata al Constitutiei USA", care a remarcat profetic ca cei care sunt gata sa renunte la libertate in numele securitatii le vor pierde p-amandoua. Ma opresc aici cu firul asta, inainte de a intra in alte teorii de conspiratie.

Dar daca tot am ajuns in prag, hai sa intram intr-una care pare destul de verosimila. Pana la aparitia lu' General Motors, Los Angeles (LA) era orasul cu cel mai tare transport in comun. Este greu de crezut, dar asta-i adevarul. LA este azi renumit pentru sistemul de autostrazi, pentru "urban sprawl", pentru sanatatea emotionala subreda a locuitorilor, alienarea si tendinta catre razmerite, pentru absenta totala a transportului in comun si pentru stilul de conducere auto super-agresiv. In Ontario, am invatat la scoala de soferi ca atunci cand intri pe rampa de autostrada accelerezi si este datoria celor care sunt deja pe autostrada sa te acomodeze. Daca vrei sa ajungi undeva in L.A., trebuie sa uiti asta: acolo masinile stau si asteapta pe rampa sa intre; daca nu, esti claxonat si nimeni nu incetineste pentru tine si cineva te face zob cu placere. Daca incerci sa schimbi banda si semnalizezi din timp, cum se face peste tot in lume, esti claxonat si respectivul accelereaza. Practic, inoti intre rechini, si toti fac la fel, inclusiv femeile. Cum s-a ajuns aici? Prin anii '20 GM a ajuns la concluzia ca piata de masini e saturata si singurul mod in care pot vinde mai multe este distrugerea sistemului de transport in comun (2-4). Odata ce California a imbratisat masina, efectul a fost amplificat de Hollywood. Pe seama GM este pusa si uciderea ideii de automobil electric (1).

Ce s-a-ntamplat in California in anii '20 se intampla de fapt cam peste tot in lume, incepand cu China, continuand cu India si terminand cu Romania. Astazi nu este necesara o distrugere totala a transportului in comun - este suficient sa fie tinut in starea deplorabila in care se afla in tarile in curs de dezvoltare, chit ca bani apar pe masura ce aceste tari ies din mlastina subdezvoltarii. Oamenii o duc mai bine si vor sa traiasca asa cum au vazut la TV si cel mai rapid mod de a realiza acest vis e sa-si ia masina. Transportul in comun, din motive de saracie, este in buda, dar nimeni nu se gandeste sa ceara sa fie imbunatatit. Oamenii s-au obisnuit sa calatoareasca claie peste gramada, in conditii care fac vagoanele de marfa cu vite sa para Orient Expres. Cei cu masini personale, din Bucuresti cel putin, se plang ca pierd cateva ore pe zi in trafic dar ca nu au de ales, intrucat transportul in comun este un cosmar (16-17). Desi o extindere a metroului este prevazuta, va fi in urma cresterii fluxului de calatori, care a crescut 60% in ultimii 4 ani. In plus, cateva clipuri filmate in noile vagoane Bombardier sugereaza ca si acestea au fost proiectate pentru inghesuiala, cu putine scaune si spatii foarte largi in interior. Pana si aeroportul pare sa fie lovit de probleme de trafic rutier, cu masini lovind avioane (13).

Imi vine greu sa inteleg ce face transportul in comun din tarile civilizate sa functioneze normal la orele de varf. De cand sunt in Toronto, nu am vazut niciodata oameni calatorind pe scara sau inghesuiti ca sardelele. "Vinovati" sunt in primul rand cetatenii, care nu s-ar urca intr-un autobuz deja plin, preferand sa-l astepte pe urmatorul, intr-o coada formata spontan de cate 2 persoane, dar si cei care sunt responsabili pentru transportul in comun, care au grija sa suplimenteze numarul de autobuze, metrouri si tramvaie la orele de varf. Daca ei nu si-ar face datoria, oamenii ar suna suparati la reprezentantul lor din consiliul primariei sau direct la primar, si daca situatia nu s-ar rezolva, acesta nu ar fi reales. Dar probabil sunt si alte reguli care fac transportul in comun preferabil. In primul rand, autobuzele au linia lor rezervata, si au o gramada de prioritati in trafic, ceea ce nu am vazut in Bucuresti. Liniile de autobuze au ore fixe la care ajung in statie, care sunt publicate pe website-ul comisiei de transporturi (ttc.ca). Cam asta se intampla in toate tarile europene, dar nu si in Bucuresti.

Nu toate tarile evita "sardelizarea" la orele de varf, desigur, exemplul Japoniei venind rapid in minte. Dar iata ca si chinezii, care, totusi, o duc mult mai rau ca noi, dau semne ca nu mai inghit manarii. Aparitia unui anunt publicitar in metrou ("Inghesuit? Ia-ti masina atunci!") a starnit proteste si discutii aprinse in randul unei populatii care este altfel foarte docila (14).

Dar ce poti face tu, acum, concret, ca sa nu mai suferi in trafic? Recent, o companie a dus o campanie sustinuta pe cateva bloguri pentru a-si populariza produsele: JetPacks. Adica un ghiozdanel pe care ti-l pui in spate si cu care poti zbura autonom, ridicandu-te peste jegul monoton si sordid (6-12; primele 2 clipuri in colectia de mai jos).



Pentru ca omul e liber sa viseze... :)

Surse

1. Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Who_Killed_the_Electric_Car
   
2. Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/General_Motors_streetcar_conspiracy
   
3. General Motors' Destruction of California Transit Systems - http://www.moderntransit.org/ctc/ctc06.html
4. The StreetCar Conspiracy - http://www.lovearth.net/gmdeliberatelydestroyed.htm
   
5. Brighton - http://munteanuk.blogspot.com/2008/02/chestii-d-astea-numai-la-britanici-10.html
   
6. Flying Humans - http://slashdot.org/article.pl?sid=07/12/11/1833239
7. OMG, OMG! I Need A Freaking Jet Pack! - http://www.geekologie.com/2007/12/omg_omg_i_need_a_freaking_jet.php
8. Jet Pack for Consumers - http://www.ubergizmo.com/15/archives/2007/12/jet_pack_for_consumers_huh.html
9. JetPacks are Awesome - http://www.geekologie.com/2007/08/jetpacks_are_awesome.php
10. Jet Packs are on their way - http://www.newlaunches.com/archives/jet_packs_from_jet_pack_international_are_on_their_way.php
11. OhGizmo - http://www.ohgizmo.com/
12. JetPack International - http://www.jetpackinternational.com/
13. Spokesman: Poor coordination main cause of plane collision with vehicle - http://news.xinhuanet.com/english/2007-12/30/content_7342414.htm
14. "Squeezed in" subway ad angers passengers - http://www.reuters.com/article/oddlyEnoughNews/idUSN1556573220080215
15. Unpopular at home, Bush basks in African praise - http://www.reuters.com/article/newsOne/idUSL17797120080217
16. La deschiderea geamului - http://chrismilla.wordpress.com/2007/08/21/la-deschiderea-geamului/
17. Unii moare si-asa n-are - http://femeiasimpla.wordpress.com/2007/08/17/unii-moare-si-asa-n-are/
18. Metrorex plans expansion - http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=18100972
    

Modificari

20080220 - dezvoltat partea cu LA, adaugat partea cu chinezii
[tags]jetpack, zbor, ratb, transport, metrorex, metrou, autobuz, inghesuiala, aglomeratie, blocaj, ambuteiaj, traffic jam, ambouteillage[/tags]

Ceteshte (si da) mai departe!......

Bucurestiul sarbatoreste inghesuiala nationala...

...sau "Bush cat bradul, bradul cat Bush (i.e., tufa)"

Am aflat recent despre un eveniment care a propulsat Romania in topul Euronews "no comment" (1), si care este un prilej pentru cateva observatii despre starea de sprite (sic) din Romania.

Disparitia lui ceasca din locul ce-i apartinea la telejurnal (2) a lasat o lipsa nerecunoscuta in sufletul multor romani. Am descoperit ca nu era el, saracu', de vina pentru tot ce era rau. In locul lui, care in mitologia romanului primordial reprezenta esenta tuturor nerealizarilor, ne-am trezit azvarliti intr-o lume complexa, competitiva care exista pe baza unor reguli pe care inca nu le-am inteles in totalitate. Una din lipsele cele mai acute este probabil lipsa de recorduri. Nu mai suntem cei mai-cei mai din Sud-Estul Europei, partial fiindca acum Sud-Estul Europei numai este nici el ce era mai inainte. Termenul de comparatie a devenit Bulgaria si singurul loc unde suntem inaintea lor este ceafa (care la noi, dupa Eminescu, ar fi, chipurile, mai subtire).
Nu neg (nimeni nu ar face asta) importanta recordurilor pentru psihicul colectiv.

La productia de tzepe,
Suntem, Doamne,
Pe primul loc in lumeee
I-am depasit pe-americani
Fara rusine putem spune!

Dar avem deja o multime de astfel de recorduri, cum ar fi filmele noii generatii de regizori romani, premiate la toate festivalurile importante. Colaborarea primariei cu banca Millenium, care s-a lansat astfel in Romania, ar putea fi interpretata ca un esec deghizat.


In timp ce restul lumii comemora World AIDS Day, in bezna totala ca asta este si ziua noastra nationala, bucurestenii se revarsau in strada sa vada un simbol falic, "cel mai mare brad din Europa".


Aflam in schimb din evz (3) ca

Potrivit autoritatilor, 70.000 de persoane s-au strans, sambata seara, in jurul bradului instalat in Piata Unirii, pentru a asista la spectacolul anuntat cu mult timp inainte de municipalitate. O estimare facuta insa, la fata locului, de politisti si jandarmi arata ca in piata ar fi fost peste 100.000 de oameni. Tot atatea persoane au luat cu asalt Piata Revolutiei, in noiembrie 2002, cand presedintele american George Bush a vizitat Romania, ori Piata Unirii, in mai 1999, in timpul vizitei istorice la Bucuresti a Papei Ioan Paul al II-lea.

„Singura diferenta a fost aceea ca atunci nu s-a creat nebunia de acum. Motivul: organizatorii au estimat amploarea evenimentului, iar masurile de ordine au fost clare”, sustin oficialii politiei.

Concret, potrivit specialistilor, tinand cont cel putin de publicitatea facuta cu mult timp inaintea evenimentului, primaria avea obligatia sa ceara intreruperea traficului rutier in centrul Capitalei, cu cel putin doua ore inainte de startul „spectacolului”, precum si de cel putin trei ori mai multi politisti si jandarmi in Piata (in jur de 800 de politisti, in loc de 280, si circa 750 de jandarmi, in locul celor 250 prezenti).

Primaria nu a colaborat cu politia, jandarmii acestia s-au autosesizat. In aceste conditii, este un noroc chior ca evenimentul nu s-a soldat cu morti si raniti si toti cei 45 de copii pierduti au fost "recuperati" - poate, chiar, este o dovada ca totusi in randul romanilor a ramas un sambure destul de mare de civilizatie si neasteptat bun-simt si nu este totul asa sumbru cum pare sa creada Cristian Covaci, in articolul sau despre haosul generalizat (4). Citind unele ecouri din presa, ajungi la concluzia ca romanii erau deja intristati ca sarbatoarea nationala a picat intr-o zi care era deja libera. Acest momnument de prost-gust in centrul Bucurestiului nu putea decat sa irite, chiar si in conditiile in care organizarea ar fi fost mai putin deficitara.

Intr-adevar, inca din 2005 respingerea acestor comercializari excesive s-a concretizat in miscarea "pulafashion". Miscarea si-a pierdut website-ul, dar ecourile au ramas (5).

Florin Bichir surprinde bine aceasta suprapunere a nationalismului pe consumerism (6):

Multi dintre romani admira nationalismul vestic, acel nationalism banal, care provine din bunastare. Mai pe romaneste, care trece prin burta si care-i face mandri la nivel institutional: uitati ce am reusit noi, ce bine ne merge... Da, romanii admira prosperitatea vesticilor!
Si resping nationalismul in formele sale clasice si datorita faptului ca, in ultimele decenii, filonul curat a fost alterat de comununism dand nastere la o bizarerie ideologica: national-comunismul. (...) Nationalismul, ca ideologie, nu moare niciodata, se transforma. De aceea nu cred ca aceia care astazi nu se declara patrioti, se considera „operati” de filonul si sentimentul national o fac in cunostinta de cauza.

Grupul Sistem a tinut un concert. Zoli Toth chiar "este incantat de faptul ca bradul nu este natural", intrucat sustine cauza Greenpeace (7). Milioanele de beculete si resursele folosite pentru constructie nu par sa-l deranjeze catusi de putin..

Constructia de metal va ramane "cel mai mare brad" din Europa, cel putin pana cand banca Millenium se va lansa in Bulgaria sau alta tara unde oamenii cad pe spate sa se uite la monumente falice. In plus, daca noaptea poate pare "brad", ziua ar putea sa treaca drept merchandising monument pentru "Transformers". Totusi, este putin probabil ca un gigant mai mare va fi construit de banca portugheza, fiindca un "geaman" exista deja in Porto. Constructii similare au fost zamislite de banca si in Rio de Janeiro, Sao Paolo, Varsovia si Lisabona.

Dar majoritatea nemultumirilor s-au topit in fata focurilor de artificii. Iata in continuare cateva clipuri de la marea sarbatoare a inghesuielii nationale:

Versiunea de export, pe scurt (44s)


Versiunea de export, pe larg (2:44)


Artificii - versiunea neaosha: 6min


Worst time to get sick


Versiunea de consume intern, sau ce-au vazut blocatii (2 min)


Un altfel de Brad, cu Heineken


Acelasi Brad, cu Rolex

Trivia

Imbodobit cu 2,3 milioane de beculete atarnate pe ghirlande masurand un total de 30 km si este construit din fier. Nici macar nu a fost construit in tara: au fost necesare 2 luni pentru transport, si alte 3 luni de munca a 300 de muncitori romani, brazilieni si portughezi pentru ca sa fie amplasat in Piata Unirii. Acest gigant de 76 de metri inaltime, echivalentul unei cladiri cu 25 de etaje si un diametru de 26 de metri, a fost ridicat cu o macara de 250 de tone si 50 de metri inaltime, ultima piesa din asamblarea pomului-gigant de 290 de tone fiind steaua din varf, cu o inaltime de 3,5 metri. Presa nu a relatat, din pacate, costul acestui monstru.

Surse

1. Euronews "no comment" - youtube
2. La telejurnal, Andries - youtube
3. Despre brad - evz.ro
4. De ce nu voi depune doua parale la banca mileniului - hotnews
5. pf RSC thread, (ecouri: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9)
6. Nationalismul consumerist - evz
7. Formatia Sistem va inaugura cel mai inalt brad de Craciun din Europa - Hotnews
8. Bradul Pac-Man - engadget
   

Ceteshte (si da) mai departe!......